Petenta s-a adresat instituției Avocatul Poporului în calitate de mamă și reprezentant al fiului său cu dizabilități, arătând că a făcut demersuri multiple, începând cu anul 2012, pentru obținerea unei locuințe sociale pentru persoane cu handicap. Reclamând indiferența autorităților – după ce demersurile sale constând în depunerea și reînnoirea cererii de acordare a unei locuințe din fondul locativ de stat și a actelor necesare au eșuat – petenta a apelat la instituția noastră „ca ultim resort”, solicitând Avocatului Poporului sprijin în obținerea unei locuințe sociale.

Avocatul Poporului s-a adresat autorității publice locale învederându-i că aspectele semnalate de petiționara instituției sunt analizate prin prisma unei posibile încălcări a dispozițiilor art. 50 din Constituție privind protecția persoanelor cu handicap și ale art. 47 privind dreptul la un nivel decent de trai și, față de prevederile incidente din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în considerarea Strategiei Naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” 2022-2027 și a Strategiei Naționale a locuirii pentru perioada 2022-2050, a solicitat să fie dispuse verificări în acest caz și să fie adoptate măsuri legale pentru a veni în întâmpinarea nevoii de protecție specială locativă a persoanei cu handicap.

Urmare demersurilor instituției Avocatul Poporului în legătură cu situația reclamată, autoritatea publică locală ne-a informat că, prin hotărârea Consiliului local, a fost repartizată o locuință socială pentru familia formată din tânărul cu handicap și reprezentanta sa legală, fiind comunicat ordinul de repartizare a locuinței către societatea care administrează fondul locativ, urmând ca aceasta să încheie contractul de închiriere a locuinței cu petenta. 

Instituția Avocatul Poporului a efectuat demersuri scrise pe lângă conducerea Căminului pentru persoane vârstnice „Casa Geron”, a Direcției de Sănătate Publică-DSP București, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – DGASPC Sector 5, a Agenției pentru plăți și inspecție socială a municipiului București – APISMB, a Instituției Prefectului București, prin care a solicitat informații referitor la suspendarea activității căminului și detalii privind relocarea beneficiarilor în alte centre și/sau în sânul familiei, urmând ca demersurile să fie extinse, dacă din răspunsurile autorităților avea să rezulte necesitatea efectuării unor anchete la centrele de relocare.

Informațiile au vizat: persoanele vârstnice/cu dizabilități beneficiare relocate în alte centre; beneficiarii care au fost/urmau a fi preluați de familie din cauza suspendării activității centrului; respectarea Standardelor minime de calitate  pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, respectiv Standardul 1 privitor la Informare și Standardul 3 privind Încetare/Suspendare servicii;  obținerea consimțământului beneficiarilor/reprezentanților acestora cu privire la relocarea persoanelor vârstnice;  proximitatea centrelor de relocare și măsuri de suplimentare a personalului, hranei și medicamentelor, pentru a se asigura păstrarea standardelor minime de calitate și ocrotirea adecvată a persoanelor vârstnice/cu dizabilități în centrele în care au fost relocate; dacă autoritățile statului verifică în ce condiții urmează să fie îngrijite în familie persoanele vârstnice/cu dizabilități preluate de aparținători și dacă există pârghii legale prin care autoritățile pot să sprijine aparținătorii care sunt nevoiți să își ia rudele (persoane vârstnice/cu dizabilități) acasă, în urma suspendării activității căminelor în care erau îngrijite.

În urma demersurilor a rezultat că, în data de 14 iulie 2023, o echipă mixtă de control constituită, în baza Ordinului Prefectului Municipiul București nr. 470/10.07.2023 de constituire a Comisiilor mixte de control la centrele rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități și cele destinate copiilor, aflate pe raza municipiul București, a verificat centrul, în urma constatărilor fiind dispuse o serie de măsuri, inclusiv Decizia de suspendare, dispusă de DSPMB – Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București pentru neefectuarea lucrărilor de întreținere și a reparațiilor necesare bunei funcționări a unității.

Reprezentanții APISMB au fost de părere că întrucât capacitatea aprobată a serviciului social era mult mai mare (54) față de numărul de beneficiari admiși în centru (28), măsurile dispuse în urma neconformităților constatate ar fi putut fi remediate prin simpla mutare a beneficiarilor în cadrul serviciului social și efectuarea tuturor reparațiilor/ igienizării spațiilor etapizat, fără a fi necesară relocarea acestora în alte servicii sociale sau reintegrarea în familiile aparținătoare.

În același sens a fost și poziția exprimată de Fundația Geron care a apreciat că măsurile dispuse de autorități în cazul centrului au fost excesive. Totuși, am fost informați că, ulterior controlului mixt, a fost modernizat întreg Centrul pentru Persoane Vârstnice Casa Geron. În ceea ce privește beneficiarii, ni s-a comunicat că nu s-a mai pus problema relocării acestora în alte centre, majoritatea  fiind preluați temporar în familii, în prezent Centrul reluându-și activitatea, iar aparținătorii declarându-se mulțumiți de activitatea desfășurată în Centru.

Întrucât din demersurile instituției Avocatul Poporului a rezultat că nu există nicio prevedere legală în vigoare în baza căreia autoritățile statului să poată evalua condițiile în care urmează să fie îngrijită în familie o persoană vârstnică și/sau cu dizabilități, preluată fortuit în sânul familiei, în cazul închiderii unui centru (în ciuda faptului că, în mod rezonabil, s-ar putea presupune că tocmai din cauză că nu putea fi îngrijită corespunzător în familie, a fost adusă persoana la centru) Avocatul Poporului a apreciat ca oportună o sesizare din oficiu viitoare, cu caracter sistemic, privind numărul persoanelor cu dizabilități îngrijite în familie (inclusiv prin asistent personal) și politicile publice de sprijinire a acestor familii de către stat.

Referitor la cauzele care determină depășirea termenului de soluționare a contestațiilor privind certificatul de încadrare în grad de handicap, concluzia a fost că acestea sunt numărul extrem de mare al contestațiilor (peste o mie de contestații/ lună) și personalul insuficient al Comisiei Superioare (dar și al Secretariatului Tehnic al Comisiei), care nu are ca atribuții doar activitatea decizională în soluţionarea contestaţiilor.

Au fost identificate și unele măsuri de natură să încurajeze adoptarea unei conduite adecvate a membrilor serviciilor/comisiilor de evaluare în vederea încadrării în grad și tip de handicap, în cursul interacțiunii cu persoana cu dizabilități, din perspectiva drepturilor omului și a protecției speciale a persoanelor cu handicap.

Întrucât petenții se plângeau și de greșita (ne)încadrare în grad de handicap, a fost constituit un Grup de lucru, la nivelul instituției Avocatul Poporului, care să analizeze deficiențele în activitatea de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap semnalate de petenți (și regăsite, adesea, în hotărârile instanțelor de judecată naționale și/sau în hotărârile CEDO de condamnare a statului român), să propună mijloace de corectare a acestora, identificând totodată modalități de sensibilizare a autorităților de resort față de problemele întâmpinate de persoana cu dizabilități în cursul procesului de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap.

În urma concluziilor sesizării din oficiu, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 104/10 iunie 2024 privind soluționarea contestațiilor la încadrarea în grad de handicap în termen legal și respectarea demnității persoanelor cu dizabilități în timpul procedurilor de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap, adresată atât președintei Comisiei Superioare, cât și președintelui ANPDPD, prin care a recomandat acestora să inițieze demersuri, de natură administrativă și normativă, în vederea eficientizării activității de soluționare a contestațiilor și a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități în cursul procesului de evaluare, inclusiv dreptul la demnitate.

ANPDPD și MMSS ne-au răspuns informându-ne despre însușirea Recomandării nr. 104/2024, modul și stadiul valorificării punctuale a celor recomandate de Avocatul Poporului.

Astfel, ni s-a comunicat că: este în curs de realizare modificarea și completarea art. 90¹, alin. (6) din Legea nr. 448/2006, modificare care va avea în vedere suplimentarea numărului membrilor Comisiei Superioare, precum și suplimentarea numărului membrilor secretariatului Comisiei Superioare; urmează să fie consultate toate DGSASPC-urile în legătură cu oportunitatea înființării mai multor grupuri de lucru ale Comisiei Superioare, care să preia din sarcina excesivă care îi revine acum Comisiei Superioare; a fost transmisă tuturor DGASPC-urilor o solicitare privind instituirea unor măsuri pentru revizuirea Codului etic de la nivelul acestora, prin preluarea recomandărilor Avocatului Poporului cu privire la atitudinea personalului față de beneficiarii cu dizabilități, precum și cu privire la implementarea unui sistem de monitorizare a interacțiunii dintre persoanele cu dizabilități și resprezentanți autorităților publice, în timpul evaluării în vederea încadrării în grad de handicap. De asemenea, am fost informați că se lucrează la modificarea și completarea actelor normative referitoare la evaluarea și încadrarea în grad de handicap, pentru armonizarea legislației în beneficiul persoanei cu handicap, prin declanșarea automată a procedurilor privind aplicarea prevederilor altor legi decât Legea nr. 448/2006 (Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice) dacă acestea pot contribui, prin beneficiile sociale instituite, la bunăstarea persoanei cu handicap.

Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la situația tinerilor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, în condițiile legii, au împlinit vârsta de 18 ani și care, în cazul în care fac dovada că urmează o formă de învăţământ prevăzută de lege sau au un loc de muncă pot opta, potrivit art. 129 alin. (4)² din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată[1], o singură dată, indiferent de momentul ieșirii din sistemul de protecţie socială, pentru continuarea măsurii de protecţie specială în condiţiile art. 55 alin. (2) sau (3) ori pentru primirea unei indemnizații lunare în valoare de 4,8 ISR până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

În ceea ce privește problematica tinerilor instituționalizați am remarcat, pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, atât constituirea noului Grup Național de Lucru pentru Dialogul Uniunii Europene cu Tinerii, din componența căruia face parte și Consiliul Tinerilor Instituționalizați, cât și existența Strategiei naționale pentru Tineret 2023-2027, pusă în transparență decizională începând cu data de 2 august 2023.

În Strategia națională pentru Tineret 2023-2027 am constatat preconizarea unor măsuri privind protecția tinerilor care prezintă vulnerabilități, inclusiv a tinerilor instituționalizați ce nu mai beneficiază, la împlinirea vârstei de 18 ani, de servicii de tip rezidențial și a tinerilor cu dizabilități supuși riscului de excluziune socială.

În prezent, reducerea numărului tinerilor inactivi este unul dintre obiectivele Comisiei Europene care, cu ajutorul Consiliului Uniunii Europene, a pus în aplicare, începând cu anul 2013, programul denumit Garanția pentru Tineret. Această inițiativă, se arată în Strategie, și-a propus să garanteze pentru toți tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani accesul la oferte bune de ocupare profesională, la educație continuă, la ucenicie sau la stagii de formare, în decursul a patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea etapei de educație.

Totodată, Instituția Avocatul Poporului a primit și o ”Întrebare” formulată de doamna senator Rodica Boancă referitoare la nerespectarea prevederilor art.  129 alin. (4)² din Legea nr. 272/2004 și generarea unei discriminări prin neaplicarea dispoziției legale anterior menționată în situația tinerilor care au ieșit din sistemul de protecție socială după luna iulie 2022; astfel s-a reținut critica adusă autorităților și în mod special, Parlamentului, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru faptul că nu pun în aplicare un articol de lege prin care tinerii instituționalizați au dreptul la un ajutor financiar lunar dacă lucrează sau studiază, oricând înainte de vârsta de 26 de ani și „indiferent de momentul ieșirii din sistemul de protecție socială”.

Având în vedere aspectele anterior menționate, am solicitat Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă comunicarea de date relevante vizând problema anterior detaliată.

Prin adresa nr. 6112/2024 Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială ne-a comunicat că Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială aplică politicile și strategiile din domeniul sistemului național de asistență socială elaborate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care are calitatea de inițiator legislativ. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale pun în aplicare prevederile legale, respectând termenele și condițiile de eligibilitate stabilite de lege.

Potrivit art. II din Ordinul comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse nr. 1954/2022 și art. IX din Legea nr. 191/2022, art. 129 alin. (4²) din Legea nr. 272/2004 a intrat în vigoare de la data de 28 septembrie 2022.

Art. IX din Legea nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în M. Of. Nr. 652 din 30 iunie 2022, prevede la alin. (2) următoarele: ”(2) Prevederile art. 64 alin. (2), art. 128 alin. (2¹) și ale art. 129 alin. (4¹) și (4²) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. ”

S-a precizat că plata beneficiilor sociale s-a efectuat în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru tinerii proveniți din în sistemul de protecții specială (până la vârsta de 26 de ani) care își continuă studiile sau s-au angajat la un loc de muncă, numai în limita creditelor de angajament și în scopurile pentru care aceste cheltuieli au fost aprobate.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile teritoriale a efectuat în 2024, perioada ianuarie – aprilie, plăți în baza Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru tinerii proveniți din în sistemul de protecție specială (până la vârsta de 26 de ani) care își continuă studiile sau s-au angajat la un loc de muncă, după cum urmează: ianuarie 2024 – pentru 4664 beneficiari, februarie 2024 – 5.031 de beneficiari, martie 2024 – 5.218 de beneficiari, aprilie 2024 – 5.451 de beneficiari.

S-a mai menționat că un răspuns asupra interpelării cu conținut similar a dnei. senator Rodica Boancă a fost transmis la 20 martie 2024.

Prin adresa nr. R/6900/2024 Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse ne-a comunicat adresa  Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție nr. 12919/DGPDC/SCIM/so/2024 prin care s-a precizat că pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exercițiu și au beneficiat de o măsură de protecție specială, în condițiile legii, la art. 55 alin. (2) și (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute două excepții. O primă excepție este reglementată în favoarea tinerilor care au dobândit capacitatea deplină de exercițiu, au beneficiat deja de o măsură de protecție specială și fac dovada că la momentul dobândirii capacității depline de exercițiu își continuă studiile, o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi. Prelungirea măsurii de protecție specială se realizează la cererea tinerilor în cauză și poate fi acordată până la împlinirea de către aceștia a vârstei de 26 de ani. Cea de-a doua excepție vizează, de asemenea, tinerii care au dobândit capacitatea deplină de exercițiu, dar nu intră sub incidența prevederilor alin. (2) însă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții, respectiv au beneficiat de o măsură de protecție specială la momentul dobândirii capacității depline de exercițiu și nu au posibilitatea revenirii în familia proprie, se confruntă cu riscul excluziunii sociale, neavând o locuință și posibilitatea de a se întreține.

În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege tânărul va beneficia, la cererea sa, de prelungirea măsurii de protecție specială, pe o perioadă de maxim 2 ani. În analizarea cererii formulate pentru prelungirea acordării protecției speciale formulate în temeiul prevederilor alin. (3) trebuie să se țină seama și de condițiile impuse de teza a doua a acestui alineat.

Începând cu anul 2022, prin Legea nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost introdusă ca facilitate, posibilitatea de a opta între continuarea măsurii de protecție specială, în condițiile mai sus prezentate sau primirea unei indemnizații.

Dispoziția legală introdusă prin Legea nr. 191/2022 făcea referire la împlinirea vârstei de 18 ani de către tânăr și așa cum reiese și din expunerea de motive a Pl-x. nr. 26/2023; astfel se înțelegea “că la împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii pot să opteze pentru prelungirea măsurii de protecție (în special în timpul studiilor) sau obținerea indemnizației lunare de 4.8 ISR, iar în cazul în care tânărul va opta pentru prelungirea măsurii de protecție, chiar dacă și numai câteva luni, nu va putea ulterior să beneficieze de indemnizația care se acordă o singură dată la ieșirea din sistemul de protecție specială”.

Pentru asigurarea aplicării unitare a normei a fost depusă propunerea legislativă Pix nr.26/2023, aprobată ulterior prin Legea nr. 298/2023 pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care elimină sintagma “la împlinirea vârstei de 18 ani” și o înlocuiește cu sintagma „indiferent de momentul ieșirii din sistemul de protecție specială”.

De asemenea, s-a subliniat faptul că se mențin condițiile inițiale introduse, respectiv posibilitatea de a opta între menținerea măsurii de protecție specială, conform prevederilor art. 55 alin. (2) sau, după caz, alin. (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare (ceea ce presupune că au o măsură de protecție specială stabilită conform legii și nu le-a încetat măsura) și obținerea indemnizației lunare de 4.8 ISR., nefiind este vorba de discriminare, ci de o soluție legislativă apărută ca urmare a aplicării neunitare a normelor legale. Conform prevederilor legale în vigoare, indemnizația se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Din datele statistice oferite de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe / sectoare ale municipiului București a rezultat că un număr total de 9692 tineri au ieșit din sistemul de protecție specială în perioada 03.07.2022 – 31.03.2024, din care 678 tineri și-au exprimat acordul în vederea monitorizării situației lor după încetarea măsurii de protecție specială, potrivit prevederilor art. 55 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din numărul total de tineri care și-au exprimat acordul pentru monitorizarea situației lor după încetarea măsurii de protecție specială:

–           84 tineri care au ieșit din sistemul de protecție specială în perioada 03.07.2022 – 31.03.2024 sunt inactivi, respectiv nu urmează o formă de învățământ și nu au un loc de muncă;

–           380 tineri care au ieșit din sistemul de protecție specială în perioada 03.07.2022 – 31.03.2024 urmează o formă de învățământ;

–           207 tineri care au ieșit din sistemul de protecție specială în perioada 03.07.2022 – 31.03.2024 au un loc de muncă;

–           7 tineri care au ieșit din sistemul de protecție specială în perioada 03.07.2022 – 31.03.2024 au acces la ucenicie sau stagii de formare în decursul a patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea etapei de educație.

Prin adresa nr. 18963/DGPDC/SCIM/so/2024 aceeași autoritate, (urmare solicitării noastre de comunicare de date suplimentare referitoare la măsurile adoptate pentru sprijinirea tinerilor ce au împlinit 18 ani și au ieșit din sistemul de protecție) a precizat că  tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială reprezintă un grup țintă prioritar avut în vedere în cadrul legal destinat prevenirii și combaterii marginalizării sociale, atât pentru măsurile de încurajare a participării pe piața muncii, cât și pentru asigurarea de servicii de sănătate, locuire etc.

Gestionarea acestor domenii aparține ministerelor de resort, în funcție de zona de interes ce abordează sprijinirea anumitor categorii de persoane vulnerabile, printre care și tinerii care au fost anterior beneficiari ai unei măsuri de protecție specială, excedând competenței ANPDCA (care, astfel după cum rezultă din adresa ANPDCA nr. 20447/et/2024, transmisă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, gestionează problematica drepturilor copilului până la împlinirea vârstei de 18 ani).

Modificările aduse legislației în domeniu în anul 2022 au vizat inclusiv introducerea obligației direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a sprijini tinerii în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare în ultimul an de ședere în sistemul de protecție specială. De asemenea, a fost introdusă obligativitatea monitorizării acestora de către serviciul public de asistență socială pe o perioadă de doi ani, sub condiția expresă ca persoana în cauză să își exprime acordul în acest sens, dată fiind capacitatea sa juridică deplină.

Scopul acestor măsuri a fost acela de a sprijini cu măsuri suplimentare tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială, considerați ca fiind o categorie de persoane vulnerabile, în vederea integrării lor în societate și comunitate după momentul în care protecția asigurată de stat va înceta, în condițiile în care aceștia devin cetățeni cu drepturi depline, cu capacitate juridică deplină, după împlinirea vârstei de 18 ani.   

Prin adresa nr. 10902/2024, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (urmare solicitării pe care am adresat-o Ministerului Muncii și Solidarității Sociale de comunicare de date referitoare la numărul tinerilor cărora li se plătește indemnizația reglementată de prevederile Legii nr. 272/2004, a celor care, după ieșirea din sistemul de protecție special urmează o formă de învățământ, au un loc de muncă sau au acces la ucenicie/stagii de formare și măsurile dispuse față de aceștia), ne-a comunicat, în esență, că art. 129 alin. 4² din Legea nr. 272/2004 prevede două  condiții de eligibilitate pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile legii și care doresc să opteze pentru continuarea măsurii de protecție specială sau pentru primirea indemnizației lunare în valoare de 4,8 ISR, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, respectiv condiția de a urma o formă de învățământ prevăzută de lege sau sa aibă un loc de muncă.

Astfel, în luna iulie 2024, în baza de date a ANPIS figurează că au ieșit din sistemul de protecție un număr de 5747 de tineri care beneficiază de indemnizația pentru tineri în valoare de 4,8 ISR (indicatorul social de referință). Valoarea ISR în anul 2024 este de 660 lei, astfel că indemnizația este în valoare de 3168 lei, rotunjită la 3170 lei; s-a mai arătat că centralizarea în vederea efectuării plății la nivelul agențiilor teritoriale se face cumulat, nu defalcat.

Prin adresa nr. 5770/2024, 160625/DAPMPOFPFM/2024, 180434/DCPFNFEMBD/2024 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ne-a comunicat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) aplică politicile și strategiile privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă elaborate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și propune, implementează, finanțează și cofinanțează programe privind ocuparea și formarea profesională a forței de muncă. De asemenea, în scopul creșterii șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, ANOFM aplică măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, în conformitate cu actele normative în vigoare.

ANOFM elaborează anual Planul Național de Formare Profesională, în conformitate cu prevederile art. 65 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, pe care îl supune aprobării Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Planul Național de Formare Profesională se elaborează pe baza propunerilor de plan dezvoltate la nivel județean. Având în vedere că formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale acestora, pentru elaborarea propunerilor planurilor de formare profesională, reprezentanții AJOFM/AMOFM parcurg mai multe etape, respectiv:

– identificarea meseriilor/ocupațiilor cerute pe piața muncii, la nivel local, prin investigarea tendințelor de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt și analiza nevoilor de formare profesională în mediul rural, consultarea angajatorilor cu privire la nevoile de calificare ale forței de muncă, consultarea directă a potențialilor beneficiari ai formării;

– investigarea bazei de date proprii a AJOFM cu privire la numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate, deja calificate în meseriile cerute pe piața locală a muncii;

– investigarea bazei de date proprii a AJOFM cu privire la locurile de muncă vacante comunicate în anul anterior și estimarea numărului de locuri de muncă vacante și a ocupațiilor aferente pentru anul următor;

– analizarea posibilității de absorbție a forței de muncă existente;

– identificarea potențialelor disponibilizări colective;

– estimarea numărului de șomeri prognozați a se înregistra în evidența agenției;

– estimarea numărului de absolvenți prin consultarea inspectoratelor școlare și a calificărilor acestora;

– evaluarea interesului persoanelor în căutarea unui loc de muncă pentru anumite calificări/ocupații.

Prin implementarea Planului Național de Formare Profesională, ANOFM își propune creșterea nivelului de calificare al șomerilor și persoanelor inactive apte de muncă prin îmbunătățirea nivelului de competențe și adaptarea competențelor la cerințele pieței muncii, pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii, conform obiectivelor cuprinse în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027;  încurajarea participării largi și favorabile incluziunii pentru grupurile dezavantajate pe piața muncii la programe de formare profesională sau în procese de evaluare a competențelor dobândite în context informal sau non formal; creșterea capacității de inserție profesională prin stimularea participării tinerilor la formare profesională prin programe de ucenicie.

În ceea ce privește numărul tinerilor care au împlinit 18 ani, au ieșit din sistemul de protecție specială și au acces la ucenicie sau programe de formare profesională în primele patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea etapei de educație, s-a subliniat că formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin centrele de formare profesională din subordinea acestora și prin centrele regionale pentru formarea profesională a adulților ale ANOFM, precum și prin furnizori de servicii de formare profesională, din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii, iar accesul la programele de formare profesională se face nediscriminatoriu.

În perioada 2022 – martie 2024, participarea tinerilor cu vârsta mai mică de 30 de ani la programe de formare profesională și procesele de evaluare a competențelor organizate de ANOFM se prezintă astfel:

– 2022 – 22646 număr total de participanți, din care 9152 de persoane sub 30 de ani, din care 7117 persoane în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date; 8 persoane se încadrează în categoria ”tinerilor post instituționalizați.”

– 2023  – 27.843 – număr total de participanți din care 14.086 persoane sub 30 de ani, din care 9.493 persoane în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date; 3 persoane se încadrează în categoria ”tinerilor post instituționalizați”.

– martie 2024 – 6.007 – număr total de participanți, din care 887 persoane sub 30 de ani, din care 606 persoane în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date; 2 persoane se încadrează în categoria ”tinerilor post instituționalizați”.

S-a mai precizat că ANOFM elaborează și implementează anual programul special stagii profesionale pentru absolvenții de învățământ superior conform prevederilor Legii nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2022 numărul de stagiari a fost de 2 persoane, ambele sub 30 de ani, iar în martie 2024, 5 persoane; nu au fost înregistrați tineri post instituționalizați.

ANOFM și-a propus să implementeze, în perioada actuală de programare, proiecte care au drept scop creșterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, inclusiv prin creșterea gradului de participare la programe de formare profesională. Astfel, în cadrul Programului Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea 2: ”Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii (Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor)”, ANOFM a elaborat și a transmis AM PECU (Autoritatea de Management pentru Programe Europene cu Capital Uman) pentru analiză și validare, un proiect care vizează acordarea sprijinului financiar angajatorilor pentru încheierea unui număr total de 2.330 contracte de ucenicie cu șomeri tineri sub 30 de ani cu domiciliu sau reședința în județele cuprinse în regiunile Centru, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, București – Ilfov.

De asemenea, AM-PEO (Autoritatea de Management pentru Programul Educație și Ocupare) a lansat, în cadrul priorității 2 – acțiunea 2.a.2. Pregătirea și furnizarea ofertei de servicii de formare/ocupare pentru tineri, inclusiv pentru tineri NEET (persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 29 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională (“Not in Education, Employment or Training”), prin pachete integrate de măsuri active personalizate în funcție de profilul tinerilor și acțiunea 2.a.1. Dezvoltarea unei rețele pentru tineret care să furnizeze servicii personalizate și de calitate tinerilor, cu precădere din categoria NEETs, apeluri competitive unde structurile subordonate ANOFM pot avea calitatea de solicitanți sau parteneri.

Prin adresa nr. R/10907, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse ne-a comunicat că în procesul de fundamentare și elaborare a Strategiei Naționale pentru Tineret 2024 – 2027, sărăcia s-a aflat printre amenințările care afectează tinerii, și mai ales categoriile tradițional vulnerabile, uneori cu vulnerabilități multiple: tinerii instituționalizați ce nu mai beneficiază, la împlinirea vârstei de 18 ani, de serviciile de tip rezidențial, tinerii cu dizabilități supuși riscului de excluziune socială, însăși noțiunea de handicap plasând persoana în cauză într- o poziție dezavantajată față de ceilalți, tinerii de etnie romă, care, în pofida numeroaselor strategii și politici naționale, dar și europene, continuă să aibă un standard de viață care prezintă un decalaj ridicat față de cel al populației majoritare.

Strategia Națională pentru Tineret 2024 – 2027, recent aprobată de către Guvernul României, este un document intersectorial, care și-a propus să răspundă domeniilor principale de interes din viața tinerilor și să asigure o intervenție unitară, integrată a actorilor cu atribuții, responsabilități, sau a celor interesați în realizarea obiectivelor pentru tineret. Astfel, s-a urmărit întărirea cooperării/colaborării între instituții, autorități publice centrale și locale și organizații neguvernamentale de și pentru tineret în vederea soluționării nevoilor tinerilor. Problematica referitoare la tinerii care au împlinit 18 ani și au ieșit din sistemul de protecție specială este abordată în cadrul documentului strategic prin intermediul unor măsuri care privesc atât accesul la educație, prin furnizarea unor servicii de sprijin (integrate/complementare) pentru facilitarea accesului la sistemul de învățare pentru vulnerabili dar și prin diversificarea programelor de consiliere vocațională.

Unul dintre obiectivele generale cuprinse în Strategia Națională pentru Tineret 2024 – 2027 este Reducerea sărăciei în rândul tinerilor, combaterea tuturor formelor de discriminare, facilitarea și asigurarea incluziunii și coeziunii sociale, implementată prin Finanțarea de programe de sprijin pentru tinerii care provin din categorii vulnerabile (tineri care ies din sistemul de protecție specială, tineri cu dizabilități etc) cu măsuri precum organizarea de tabere sociale, inclusiv pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție și facilități pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială.

Aceste măsuri au fost construite în așa fel încât să fie implementate în parteneriat cu instituții cu responsabilități în ceea ce privește tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială, precum Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

În condițiile în care Strategia Națională pentru Tineret 2024 – 2027 a fost aprobată în decursul anului 2024, iar Consiliul Interinstituțional de Monitorizare și Evaluare a Strategiei Naționale pentru Tineret 2024 – 2027 este în curs de organizare, modalitățile prin care măsurile vizate prin politicile publice integrate în Strategia Națională pentru Tineret 2024 – 2027, cu privire la tinerii care au împlinit 18 ani și au ieșit din sistemul de protecție specială, inclusiv termenele precise de implementare a acestora, urmează a fi stabilite în urma consultărilor care vor avea loc, începând din acest an, cu partenerii din cadrul acestui consiliu, responsabili în implementarea documentului strategic.

[1] art. 129 alin. (4)² : Tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială stabilită în condiţiile legii şi care fac dovada că urmează o formă de învăţământ prevăzută de lege sau au un loc de muncă pot opta pentru continuarea măsurii de protecţie specială în condiţiile art. 55 alin. (2) sau (3) ori pentru primirea unei indemnizaţii lunare în valoare de 4,8 ISR până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Opţiunea poate fi exprimată o singură dată, indiferent de momentul ieşirii din sistemul de protecţie socială. 

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de către un petent cu privire la lipsa unui răspuns cu privire la stadiul revizuirii anuale dosarului său de handicap, cererea nefiind soluționată timp de mai mult de patru luni.

Urmare demersurilor realizate la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov, respectiv răspunsul primit din partea autorității sesizate, din care rezulta că documentele și cererea de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap depuse de petent în noiembrie 2023 la registratura DGASPC au fost transmise Secretariatului Comisiei pentru Protecția Copilului și al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la data de 22 februarie 2024, ceea ce a determinat tergiversarea soluționării cererii, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 92/2024, adresată directorului DGASPC Ilfov privind necesitatea soluționării cu celeritate a cererilor de evaluare sau reevaluare a persoanelor adulte cu handicap prin care s-a solicitat dispunerea  măsurilor care se impun pentru soluționarea cu celeritate și cu respectarea termenelor expres prevăzute de lege a cererilor de evaluare/reevaluare a persoanelor adulte cu handicap.

S-a avut în vedere că celeritatea cu care se impune a se derula procedura de evaluare/reevaluare a persoanelor adulte cu handicap este o caracteristică a acesteia, ce reiese din normele incidente; de asemenea, a fost luată în considerare și împrejurarea că respectarea termenelor de soluționare a cererilor persoanelor cu handicap doar de către comisia competentă, neînsoțită de respectarea termenelor de înaintare a actelor depuse de titularii cererilor nu este aptă a asigura soluționarea cu celeritate a cererilor de evaluare/reevaluare formulate de persoanele cu handicap, precum ș situația particulară, caracterizată printr-o vulnerabilitate sporită a persoanelor cu handicap și protecția specială de care aceste persoane trebuie să se bucure (art. 50 din Constituție).

Ulterior emiterii recomandării, autoritatea sesizată ne-a comunicat că aceasta a fost însușită. S-a precizat că termenele reglementate de Procedura-Cadru din 23 august 2012 de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap, aprobată prin Ordinul Ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 2298 din 23 august 2012 nu au fost anterior respectate datorită deficienței de personal prin raportare la numărul mare de dosare.

În vederea respectării acestor termene, au fost luate măsuri constând în: încadrarea unui medic specialist, a unui șef serviciu al Serviciului Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH), actualizarea fișelor de post și luarea deciziei ca o persoană din cadrul SECPAH să sprijine personalul cu atribuții în cadrul registraturi în scopul preluării dosarelor de solicitare pentru încadrare în grad de handicap și, implicit, a respectării termenului legal de 24 de ore de la înregistrare. 

În răspunsul primit de la Casa Judeţeană de Pensii Gorj referitor la acest caz, i s-a comunicat faptul că din cauza specificului județului Gorj, județ monoindustrial cu economie bazată pe extracția cărbunelui și producerii de energie electrică există un număr mare de cereri de recalculare a pensiilor în temeiul Legii nr. 74/2022, acesta fiind motivul întârzierii răspunsurilor către petenți. Totodată, această autoritate ne-a transmis dovada faptului că a depus toate diligențele, în repetate rânduri la echipa suport din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice ce asigură mentenanța programelor informatice, fără rezultat.

Cu toată înțelegerea pentru dificultățile de ordin informatic și a personalului insuficient, considerând că o întârziere cu 2 ani a răspunsului către petent este inadmisibilă, mai ales ca am mai avut înregistrați petenți în aceeași situație, am solicitat Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice la data de 23 februarie 2024, să dispună urgentarea recalculării pensiei petentului și informarea instituției noastre despre rezultat.

Având în vedere faptul că au trecut peste două luni fără să primim un răspuns, am revenit, prin adresa nr. 5374 din 30 aprilie 2024, precizând respectivei autorități că a depășit cu mult termenul legal pentru soluționarea  petiției prevăzut în art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002, privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr.233/2002, și solicitând conducerii Casei Naționale de Pensii Publice să dispună măsuri pentru accelerarea rezolvării problemei petentului, demers rămas fără rezultat.

În atare situație Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 103 din 4 iunie 2024, prin care solicita președintelui Casei Naționale de Pensii Publice  să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.

Urmare demersurilor noastre, la data de 25 iunie 2024 am primit de la Casa Națională de Pensii Publice un răspuns prin care ni se comunică faptul că drepturile petentului au fost stabilite prin emiterea unei decizii de pensie privind recalcularea dreptului de pensie conform Legii nr. 74/2022.

Urmare informațiilor apărute în presă (www.realitatea.net/stiri/actual/poveste-cutremuratoare-intrun-renumit-azil-al-groazei-din-capitala-familia-unei-paciente-acuza-conducerea-de-omor_65bdeadc3970cf7040371fd3) din care rezulta că o persoană a decedat într-un azil din capitală, la 17 zile de la data internării, deși la momentul internării era în stare bună de sănătate, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu.

În soluționarea sesizării din oficiu au fost transmise adrese către Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și a fost efectuată o anchetă la data de 13 martie 2024.

De asemenea, ne-am adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul București solicitând să ni se comunice dacă Parchetul de pe lângă Tribunalul București sau una dintre unitățile de parchet din subordine au fost sesizate cu privire la situația anterior expusă.

Din verificările efectuate cu ocazia anchetei, au rezultat anumite deficiențe cu privire la personalul centrului (insuficient din punct de vedere numeric prin raportare la numărul persoanelor cazate în centru), modul de completare a foilor de observație și de monitorizare a parametrilor vitali, modul de păstrare a medicamentelor ce urmează a se administra beneficiarilor, alimentele servite beneficiarilor centrului, lipsa condițiilor necesare pentru igienizarea corespunzătoare a lenjeriei/prosoapelor și obiectelor de vestimentație ale beneficiarilor, lipsa  unor protocoale de igienizare a spațiilor, a obiectelor vestimentare/lenjeriei de pat, prosoapelor și oricăror obiecte folosite de beneficiari.

Cu privire la decesul persoanei la care s-a făcut referire în presă s-a reținut că acesta a survenit la o unitate spitalicească din București. Persoana în cauză fusese internată în centrul rezidențial la data de 6 ianuarie 2024, într-o zi de vineri, fără a fi consultată de medic decât ulterior, într-o zi de luni. Pacientei i-au fost administrate medicamente urmare discuției telefonice cu medicul specialist și pentru care medicul geriatru a eliberat rețetă. Medicul specialist a consultat pacienta după o săptămână. La data la care starea pacientei s-a deteriorat a fost chemat medicul centrului. S-a apelat serviciul de urgență 112 și s-au început manevrele de resuscitare; la venirea echipajului SMURD a fost preluată de acesta. Ulterior a venit și un echipaj SMURD cu medic, s-au continuat manevrele de resuscitare, iar pacienta a fost transferată la spital, unde apoi a decedat. Familia a fost informată cu privire la evoluția stării beneficiarei.

Față de aspectele constatate cu ocazia anchetei au fost emise recomandările nr. 61/2024, nr. 62/2024 și 63/2024  adresate DSVSA București, DSP București și APIS București solicitându-se efectuarea de controale și luarea de măsuri, potrivit competențelor și atribuțiilor specifice, pentru:

1. Asigurarea de personal suficient, luând în considerare numărul persoanelor cazate în centru pentru monitorizarea beneficiarilor, asigurarea promptă și corespunzătoare a asistenței medicale și acordarea asistenței celor care au nevoie de sprijin;
2. Completarea foilor de observație după fiecare consult, gestionarea de o manieră unitară, pentru fiecare beneficiar, a foilor de monitorizare, păstrarea acestor documente în condiții apte a asigura urmărirea evoluției stării de sănătate a beneficiarilor și obținerea consimțământului scris pentru actele medicale efectuate;
3. Păstrarea medicamentelor ce urmează a se administra beneficiarilor în condiții corespunzătoare pentru a împiedica producerea de efecte negative asupra beneficiarilor și a asigura eficiența tratamentului/procedurilor profilactice;
4. Asigurarea de condiții corespunzătoare de igienizare a lenjeriei/prosoapelor și obiectelor de vestimentație ale beneficiarilor pentru a nu se produce prejudicii stării de sănătate a acestora;
5. Elaborarea și respectarea unor protocoale de igienizare a spațiilor, a obiectelor vestimentare/lenjeriei de pat, prosoapelor și oricăror obiecte folosite de beneficiari pentru o aplicare corectă și uniformă a normelor de igienă
6. Asigurarea unei alimentații verificată din punct de vedere cantitativ și calitativ, aptă a asigura nutrienții necesari în fiecare porție, elaborarea de meniuri adaptate patologiei beneficiarilor și păstrarea alimentelor în condiții corespunzătoare anterior servirii.

De asemenea, a fost transmisă o adresă Colegiului Medicilor București solicitându-se efectuarea tuturor verificărilor circumscrise competențelor legale, în ceea ce privește modul de exercitare a atribuțiilor profesionale de către personalul medical care a acordat asistență pacientei ulterior decedată, la care s-a făcut referire în presă.

Recomandările emise au fost însușite.

Prin adresa nr. 12636/SIS/12.04.2024 Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București ne-a comunicat că în data de 04.04.2024 o echipă de inspectori sociali a efectuat un control inopinat în vederea monitorizării măsurilor dispuse la 22.01.2024 constatând neimplementarea a două dintre măsuri: completarea structurii de personal de îngrijire şi asigurarea unei alimentaţii echilibrate din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse, entitatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, conform OUG nr. 113/2011, art.18, alin.(1) lit. b) şi a fost suspendată licenţierea serviciului social pe o perioadă de 2 luni, începând cu data de 04.04.2024, conform art. 27 alin (1) lit. a) din Legea 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Prin adresa nr. 1/6632/12.04.2024 DSP București ne-a comunicat că urmare verificărilor efectuate  au fost făcute recomandări privind:

1. Actualizarea tuturor documentelor medicale ale aparţinătorilor precum şi ducerea la îndeplinire a recomandărilor făcute de medicii de diverse specialităţi aflaţi în contract cu unitatea privind efectuarea de către beneficiari a analizelor/investigaţiilor medicale.
2. Întocmirea a trei variante de meniu desodat, acordarea la micul dejun a produselor lactate şi ouălor mai des, mezelurile să nu mai fie acordate zilnic, gustarea de la ora 11.0 0 să fie însoţită şi de biscuiţi sau alt produs de panificaţie.
3. Elaborarea procedurilor sau a protocoalelor privind efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei spaţiilor, obiectelor vestimentare a beneficiarilor, lenjeriei şi prosoapelor.

Pentru nerespectarea prescripţiilor făcute privind verificarea și actualizarea tuturor documentelor medicale ale aparţinătorilor a fost aplicată o sancţiune contravenţională conform HG nr. 857/2011 în valoare de 10.000 lei.

Prin adresa nr. 19667/25.04.2024 DSVSA București ne-a comunicat că, potrivit competențelor, în data de 24.04.2024 a efectuat o nouă verificare, la data şi ora controlului, în unitate nefiind constatate încălcări ale normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Prin adresa Agenției de Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, nr. 14893/SIS/7.05.2024 ni s-a comunicat că serviciul are activitatea suspendată pentru o perioadă de 2 luni și că au fost sesizate DSP, DSV și ISU.

Prin adresa nr. 4804/9.05.2024 Colegiul Medicilor din Municipiul București ne-a comunicat că s-a declanșat ancheta disciplinară.

În dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București urmare sesizării primite din partea Spitalului Universitar de Urgență a fost începută urmărirea penală in rem, iar la data de 5 februarie 2024 a fost declinată competența de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș unde cercetările sunt în curs cu privire la infracțiunea de omor, prevăzută de dispozițiile art. 188 Cod penal

Pentru acest motiv, s-a solicitat directorului Arhivelor Naționale ale României, ca autoritate de reglementare în domeniu, o informare asupra măsurilor pe care autoritatea pe care o conduce le-a aplicat, potrivit competențelor stabilite prin lege, pentru a proteja drepturile persoanelor împotriva operatorilor care practică tarife prohibitive, care excedează limitele stabilite prin Ordinul nr. 299/2023 al CNPP, prin impunerea a unor eventuale sancțiuni administrative (amenzi, suspendarea autorizării de funcționare etc.).

Arhivele Naționale ale României ne-au formulat un răspuns înregistrat sub nr. 842/2024, în care ne înștiințează următoarele:

• Prin Legea nr. 138/2013 s-a instituit obligativitatea autorizării de către Arhivele Naționale a operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, care, în temeiul art. 29 alin. (3), se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite în baza Ordinului Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023.
• Pentru încălcarea dispoziției legislative referitoare la nerespectarea limitelor maxime stabilite prin Ordinul nr. 299/2023, legiuitorul a prevăzut la art. 36 lit. h) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 sancțiune contravențională. La nivelul Arhivelor Naționale s-au înregistrat nemulțumiri cu privire la modalitatea de aplicare de către operatorii economici autorizați a tarifelor, în unele situații fiind recalculate facturile, astfel încât să se încadreze în limitele maxime stabilite.
• În privința aplicării sancțiunilor contravenționale, au fost avute în vedere criteriile de individualizare a răspunderii contravenționale în funcție de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și urmarea produsă, precum și de circumstanțele în care s-au aflat contravenienții. Arhivele Naționale au optat pentru aplicarea graduală a sancțiunii contravenționale; în cazul în care fapta a prezentat o gravitate redusă a fost aplicat un avertisment, fiindu-i semnalat contravenientului pericolul faptei și făcându-i-se recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale, iar în cazul în care persoana juridică a mai fost sancționată anterior pentru aceeași faptă, avertismentul a fost înlocuit cu sancțiunea amenzii, dată fiind perseverența dovedită de caracterul repetat al faptei.
  

Prin petiția înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 33781/2023 o persoană cu handicap accentuat ne-a sesizat cu privire la faptul un agent de poliție din cadrul IPJ Brașov a avut o atitudine necorespunzătoare și nu i-a permis accesul în sediul IPJ Brașov unde dorea să depună o plângere penală.

Față de aspectele sesizate am solicitat Inspectoratului de Poliție Județean Brașov comunicarea datelor relevante cu privire la aspectele invocate prin petiție.

Autoritatea sesizată ne-a comunicat, în esență, că nu au fost identificate aspecte concrete care să indice un posibil comportament neadecvat din partea personalului care şi-a desfăşurat activitatea la nivelul punctelor de acces în Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, nu au fost identificate eventuale sesizări depuse la sediul inspectoratului de petent și nici apeluri efectuate către SNUAU 112 prin care să fie reclamate aspecte neconforme în activitatea unor poliţişti faţă de persoana în cauză.

S-a mai precizat că nu există în funcţiune camere de luat vederi care să ofere date relevante privind accesul persoanei care ne-a sesizat în sediul IPJ Brașov și că la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov există o procedură de sistem elaborată la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române privind accesul persoanelor din afara structurilor Poliţiei Române în sediile Poliţiei Române, fără a face o distincţie în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, având în vedere faptul că serviciul poliţenesc se desfăşoară având la bază principiile prevăzute de Codul de etică şi deontologie al poliţistului, anexă la H.G. nr. 991/2005, precum egalitate, imparţialitate, nediscriminare şi disponibilitate. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov a implementat o serie de măsuri, inclusiv în cursul acestuia an, privind accesul fizic în sediu, precum şi la mediul informaţional a persoanelor cu dizabilităţi, pentru asigurarea unei protecţii adecvate a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, potrivit competenţelor legale încredinţate.

Având în vedere aspectele ce au rezultat din răspunsul primit cu privire la inexistența, la nivelul IPJ Brașov, a unor camere de luat vederi care să poată oferi informații referitoare la persoanele cărora li s-a permis accesul în instituție, a fost emisă Recomandarea nr. 2/2024, adresată Inspectorului General al Poliției Române, prin care s-a solicitat dispunerea măsurilor necesare la nivel național pentru asigurarea supravegherii video corespunzătoare a spațiilor exterioare și interioare ale sediilor organelor de poliție, accesibile publicului.

Urmare recomandării emise, Inspectoratul General al Poliției Române ne-a comunicat că aceasta a fost însușită, dispunându-se măsuri etapizate în vederea implementării activităților necesare, la cele aproximativ 3.000 de sedii, în funcție de prioritățile stabilite și de fondurile financiare alocate în acest sens.

S-a mai precizat că în procesul de pregătire profesională a polițiștilor sunt prelucrate și dezvoltate prevederile Codului de etică și deontologie al polițistului și hotărâri ale CEDO ce au incidență în domeniu.

La nivelul Poliției Române situațiile de risc, constând în exercitarea oricăror forme de abuzuri de către personalul propriu, se tratează unitar și există instrumente juridice eficiente pentru a răspunde oricărei provocări și eliminării vulnerabilităților. Structurile de specialitate îndeplinesc rolul de verificare a corectitudinii îndeplinirii atribuțiilor de către entitățile proprii sau a modului de intervenție a polițiștilor din cadrul instituției, prin raportare la necesitatea/imperativul respectării cadrului legal în domeniul drepturilor omului, respectiv prin crearea/asigurarea instrumentelor necesare valorificării acestora de către cetățeni. În situația în care conducerea Politiei Române ia cunoștință despre existența unor acuzații care vizează adoptarea unui posibil comportament abuziv de către un polițist în relația cu cetățenii, la nivelul instituției se declanșează un mecanism reactiv și, totodată, preventiv, care vizează atât demararea unor proceduri pentru tragerea la răspundere disciplinară sau/și penală a persoanelor responsabile, cât și de limitare a riscului de perpetuare sau repetare a atitudinii contrare prevederilor legale și normelor de conduită de către angajatul vizat.

Referitor la aspecte particulare privind modul de acțiune al polițiștilor menționate în cadrul recomandării, s-a precizat faptul că astfel de situații nu constituie un mod generalizat de acțiune al polițiștilor, derapajele fiind întotdeauna sancționate de conducerea Poliției Române, care transmite în mod permanent un mesaj de toleranță zero față de astfel de cazuri, utilizarea dispozitivelor de înregistrare audio-video portabile (Body Worn Camera) de către polițiștii ce intervin la evenimente, limitând drastic posibilitățile de încălcare cu intenție de către polițiști a prevederilor legale în domeniu și oferind posibilitatea documentării și prevenirii acestui tip de comportament.

Urmare unei petiții prin care erau sesizate, în esență „practici de sclavie și de muncă forțată în scopuri personale” la Complexul pentru Adulți Giurgiu, fapte cu privire la care se susținea că au fost comise de către conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu, prin folosirea la muncă, în afara orelor de program, în interes personal, a doi tineri cu dizabilități fizice din Complexul pentru Adulți cu Dizabilități Giurgiu, ne-am sesizat din oficiu și s-a efectuat o anchetă la sediul DGASPC Giurgiu și Complexul pentru Adulți cu Dizabilități Giurgiu Centrul pentru Viață Independentă Giurgiu.
Din verificările efectuate, a rezultat, în esență, între altele, că:
– având în vedere vulnerabilitatea accentuată a persoanelor cu dizabilități, se impune acordarea asistenței psihologice în mod constant și individualizat;
– pentru asigurarea siguranței acestora se impune amplasarea de camere video în spațiile de cazare comune, cu respectarea demnității și intimității persoanelor cazate în apartamentele respective, pentru asigurarea unei alimentații adecvate, pentru evitarea riscului de alterare a alimentelor și de vătămare a integrității corporale a persoanelor cu dizabilități prin contactul cu ambalaje dure deteriorate este recomandabilă prepararea și verificarea alimentelor servite în spații având această destinație specială și livrarea loc la locațiile unde persoanele cu dizabilități locuiesc, evitându-se depozitarea alimentelor în spațiile cu destinație de locuință;
– de asemenea, se impune luarea de măsuri pentru păstrarea medicamentelor în spații securizate corespunzător, în care nu au acces decât persoanele care administrează tratamentul medicamentos.
Din desfășurarea anchetei nu au rezultat date că la momentul respectiv persoanele la care se făcea referire în petiția primită sunt supuse la muncă forțată sau obligatorie și nici ținute în sclavie, nemulțumirile lor vizând controalele anterior efectuate, care le-au deranjat.
Față de aspectele constatate, a fost emisă Recomandarea nr. 168/2023, adresată directorului DGASPC Giurgiu, prin care s-a solicitat luarea măsurilor care se impun pentru:
– acordarea asistenței psihologice persoanelor cu dizabilități de personal specializat, în mod constant și individualizat, în funcție de situațiile concrete pe care le traversează persoanele cu dizabilități, aceasta urmând a se realiza, spre exemplu, prin modificarea schemei de personal, înființarea și ocuparea unui nou post de psiholog;
– amplasarea de camere video în spațiile de cazare comune, cu respectarea demnității și intimității persoanelor cazate în apartamentele respective;
– prepararea și verificarea alimentelor în spații având această destinație specială, urmată de livrarea la locațiile unde persoanele cu dizabilități locuiesc și evitarea depozitării alimentelor în spațiile cu destinație de locuință, cu atât mai mult a celor ambalate în materiale dure, casante, ce pot deveni corpuri tăioase;
– păstrarea medicamentelor în spații securizate corespunzător, în care nu au acces decât persoanele care administrează tratamentul medicamentos.
Prin adresa nr. 89324/2023, DGASPC Giurgiu ne-a comunicat că activitatea de consiliere psihologică se desfăşoară constant şi individualizat de către psihologul centrului, în colaborare cu ceilalți membrii ai echipei multidisciplinare. În acest context, nevoile acestora sunt acoperite, de multe ori psihologul acordând sprijin chiar în afara orelor de program. Suplimentarea schemei de personal de specialitate ar fi ideală, în general, dar sistemul de protecţie socială nu a beneficiat de o finanţare corespunzătoare, iar prevederile legale impun angajarea de personal numai cu încadrarea în prevederile bugetare, în anul 2023 a fost suspendată organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi a fost interzisă înfiinţarea de noi posturi.
Prin adoptarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, au fost desfiinţate posturile vacante din cadrul centrelor (inclusiv personal care ar trebui să asigure ture), precum şi din compartimentele de specialitate, respectiv posturi de manager de caz.
Pentru implementarea recomandării cu privire a amplasarea de camere video în spațiile comune de cazare a fost luată măsura evaluării riscului de către o firmă specializată, fiind întocmite rapoartele de analiză la risc, dar deoarece prevederile OUG nr. 90/2023 interzic încheierea de angajamente legale pentru anumite categorii de cheltuieli, respectiv bunuri de natura obiectelor de inventar, camerele video nu pot fi achiziţionate decât după ieşirea din vigoare a prevederilor art. I din OUG nr. 90/2023.
La nivelul DGASPC Giurgiu, se află în derulare un acord cadru de furnizare produse alimentare, cu termen de valabilitate până în luna august 2024 și urmare Recomandării nr. 168/2023 s-a analizat oportunitatea contractării serviciilor de catering, termenul posibil de iniţiere a procedurilor fiind luna aprilie 2024.
În ceea ce privește păstrarea medicamentelor în spaţii securizate corespunzător, în care nu au acces decât persoanele care administrează tratamentul medicamentos s-a amenajat spațiul folosit ca „izolator” cu destinaţia de cabinet medical, cameră închisă cu cheia şi în care are acces numai personalul responsabilizat în acest sens prin fişa postului.
Având în vedere aspectele învederate prin adresa DGASPC Giurgiu, s-a transmis o adresă către Consiliul Județean Giurgiu prin care au fost solicitate informații cu privire la măsurile concrete suplimentare ce pot fi luate pentru implementarea Recomandării nr. 168/2023.
Prin adresa nr. 3393/15.02.2024, Consiliul Județean Giurgiu ne-a înaintat adresa DGASPC Giurgiu nr. 11445/15.02.2024 prin care ni s-a comunicat, în esență, că în anul 2024, ocuparea posturilor vacante este suspendată conform prevederilor art. VII din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene iar ocuparea unui post nou-înființat, nu se încadrează între excepțiile reglementate de acest act normativ.
S-a mai precizat că, în conformitate cu prevederile art. VI din OUG nr. 115/2023, „numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget”. Conform bugetului aprobat pentru anul 2024, la nivelul DGASPC Giurgiu este respectată această obligație legală. Înființarea de noi posturi și depășirea numărului de posturi aprobate pentru finanțare în anul 2024, atrage incidența prevederilor alin. (2) al art. VI din OUG nr. 115/2023, și anume „Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, ceea ce înseamnă inclusiv reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat. S-a concluzionat că în aceste condiții, înființarea și ocuparea unui nou post de psiholog este posibilă în decursul anului 2024, numai prin adoptarea unor norme legale favorabile și aplicabilitate predictibilă.
S-a subliniat că în privința asigurării asistenței psihologice persoanelor cu dizabilități, la nivelul centrelor pentru viață independentă ce au făcut obiectul anchetei instituției Avocatul Poporului nu s-au înregistrat sincope în acordarea acestui tip de serviciu, psihologul având înlocuitori în perioada concediului. Sub aspectul activităților desfășurate s-a arătat că, în prezent, în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități se desfășoară o serie de workshop-uri cu acești beneficiari, în vederea pregătirii abilităților de viață independentă.
În ceea ce privește măsurile suplimentare care pot fi luate, s-a precizat că acestea pot consta în asigurarea fondurilor necesare pentru acoperirea eventualelor costuri rezultate din contractarea de servicii psihologice ori de psihoterapie, dacă situația o va impune.
Referitor la amplasarea de camere video în spațiile de cazare comune, cu respectarea demnității și intimității persoanelor cazate în apartamentele respective, s-a menționat că la nivelul DGASPC Giurgiu s-a luat măsura evaluării la risc în toate structurile rezidențiale din subordine, rapoartele de evaluare fiind centralizate și costurile estimate, în prezent realizându-se, concomitent, demersuri pentru identificarea fondurilor necesare și includerea lucrărilor pe lista de investiții, fiind deja purtate discuții cu reprezentanții departamentului financiar din cadrul Consiliului Județean Giurgiu, prognosticul fiind favorabil, astfel ca la cele două apartamente ce au făcut obiectul verificărilor instituției Avocatul Poporului va fi montată câte o cameră la ușa de acces.
Relativ la prepararea și verificarea alimentelor, s-a arătat că la nivelul DGASPC Giurgiu se află în curs de elaborare caietul de sarcini pentru contractarea serviciilor de catering, fiind purtate discuții privind identificarea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor acestui serviciu, reprezentanții departamentului financiar din cadrul Consiliului Județean Giurgiu, abordarea fiind una favorabilă în privința luării acestei măsuri.
În prezent, în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu există un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de supunere la muncă forțată sau obligatorie, prevăzută de art. 212 alin. (1) Cod penal, în prezent efectuându-se acte de cercetare de către IPJ Giurgiu – Serviciul de Investigații Criminale.

În fapt, petenta reclama faptul că nu i s-a răspuns la cererea adresată Casei de Pensii a Sectorului 3 București la data de 5 septembrie  2023.

Prin adresa nr. 24243 din 6 septembrie 2023, ne-am adresat directorului executiv al Casei de Pensii a Sectorului 3 București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz.

Am retransmis, prin adresa nr. 24243 din 27 noiembrie 2023 punctul nostru de vedere Casei de Pensii a Sectorului 3 București, care consta în faptul că socotim că o depășire a termenului legal de soluționare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.

Prin adresa nr. 24243 din 28 decembrie 2023, am expus această situație Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, fără a primi un răspuns.

Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal.

Petentei nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la un nivel de trai decent.

În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 28 din 30 ianuarie 2024, prin care solicita directorului executiv al Casei de Pensii a Sectorului 3 București să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.

Urmare demersurilor noastre, la data de 1 martie  2024 am primit de la Casa de Pensii a Sectorului 3 un răspuns prin care ni se comunică faptul că au fost dispuse măsuri, atât pentru respectarea termenului de emitere a deciziei de pensie, precum și a termenelor de soluționare a petițiilor, conform Ordonanței Guvernului nr. 27/2002.

În luna iulie 2023, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu handicap grav cu drept de asistent personal de către autoritatea publică locală din comuna Gilău, județul Cluj, plecând de la cazul [1] unui bărbat cu handicap grav cu drept de asistent personal, care solicitase să-i fie angajată soția ca asistent personal, din informațiile prezentate în spațiul public rezultând că cererea i-a fost respinsă pe motivul lipsei fondurilor.

În considerarea rolului său constituțional, precum și a prevederilor art. 50 din Constituția României, care garantează protecția persoanei cu handicap și ale Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanei cu handicap, potrivit cărora primarul este obligat a asigura angajarea unui asistent personal la cererea persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal, Avocatul Poporului a făcut demersuri scrise pe lângă autoritatea publică locală, solicitându-i informații de natură să clarifice cazul persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal și respingerea cererii sale de a-i fi angajat un asistent personal. De asemenea, primarului i s-au solicitat și informații generale, privind numărul asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav cu drept de asistent personal care au fost angajați de primărie de la începutul anului 2022 și până în prezent și numărul cererilor privind angajarea asistenților personali.

Primăria ne-a răspuns arătând că persoanei cu handicap grav i-a fost angajat de primărie asistentul personal solicitat, în dovedire fiind atașată Dispoziția primarului, din care reiese că soția bărbatului cu handicap grav cu drept de asistent personal a fost încadrată în funcția de asistent personal, începând cu 1 septembrie 2023.

[1] Cazul a fost prezentat de Ziardecluj.ro 

Petenta, de altă naționalitate, se căsătorise cu un cetățean român, stabilindu-și domiciliul conjugal în comuna Pădina, județul Mehedinți, comuna natală a soțului. Din cauza bolii de care suferea, deşi era capabilă, nu putea să îşi administreze personal bunurile în condiţii corespunzătoare, astfel că instanța a încuviințat curatela în favoarea sa, soțul fiind desemnat curator și încasând lunar, în această calitate, indemnizația cuvenită persoanei cu handicap grav în temeiul art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006. Întrucât, ulterior stabilirii curatelei, petenta a fost supusă la violență domestică, fiind nevoită să părăsească domiciliul conjugal și să se adăpostească în municipiul Drobeta Turnu Severin, aceasta a solicitat primarului comunei Pădina ca plata indemnizației să nu mai fie făcută soțului-curator, ci direct în contul ei și a prezentat în dovedire 2 certificate de grefă, din care reieșea că se află în proces de divorț cu soțul-curator și că a solicitat instanței revocarea curatorului. Primarul a refuzat, apreciind că plata trebuie făcută în continuare curatorului, până la ridicarea curatelei.

Avocatul Poporului s-a adresat primarului comunei Pădina, județul Mehedinți, prin demersuri scrise și anchetă, învederându-i faptul că persoanei cu handicap îi este garantat prin Constituție dreptul la protecție specială, că, plătindu-i indemnizația curatorului, autoritatea publică locală pune în situație de risc persoana cu dizabilități și că este în vigoare un Ordin judecătoresc de protecție a petentei împotriva curatorului-agresor, potrivit căruia acesta nu se putea apropia la mai puțin de 100 de m de petentă. De asemenea, a subliniat că, nesocotind voința persoanei cu dizabilități, autoritatea publică locală se poziționează față de persoana reprezentată prin curator, ca față de incapabil și aplică regulile de la tutelă. Or, în acest caz, nu este vorba de curatela persoanei lipsite de capacitate de exercițiu, ci de cea a persoanei fizice capabile, fiind aplicabil regimul juridic al mandatului, nu cel al tutelei, fapt ce rezultă cu claritate din dispozițiile Codului civil potrivit cărora „instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacităţii celui pe care curatorul îl reprezintă” (art. 181), „în cazurile în care se instituie curatela, se aplică regulile de la mandat” (art. 183) și „Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil” ( art. 2031 alin (1).

În acest sens, a fost adresată Recomandarea nr. 122/23 august 2023, prin care i se solicita primarului comunei Pădina să dispună sistarea efectuării plății indemnizației lunare de handicap către curator, conform celor solicitate de persoana cu handicap grav cu drept de asistent personal, beneficiara dreptului.

În data de 6 septembrie 2023, autoritatea publică locală ne-a transmis prin Adresa nr. 1877/06.09.2023, că primarul a emis o dispoziție de încetare a acordării indemnizației curatorului persoanei cu handicap grav. 

Persoana cu dizabilități locuia cu fratele său (petentul), deși acesta nu-i putea asigura ocrotirea de care avea nevoie până la numirea unui nou tutore, aspect făcut cunoscut autorităților statului. Petentul nu mai putea realiza venituri pentru că îngrijea de fratele cu dizabilități și astfel nu-și puteau asigura nici traiul zilnic.

Instituția Avocatul Poporului s-a adresat conducerii DAS Sibiu- Direcția de Asistență Socială Sibiu, solicitând o anchetă socială pentru evaluarea urgenței situației sesizate și clarificarea măsurilor legale care se impun în vederea protecției persoanei cu dizabilități. Din anchetă a rezultat că persoană încadrată în grad de handicap grav cu drept la asistent personal, fusese pusă sub interdicție și se instituise tutela mamei asupra sa. După decesul mamei, un frate care locuia în străinătate și-a manifestat dorința de a prelua tutela, cu această cerere fiind învestită Judecătoria Sibiu. Ancheta a mai arătat și că drepturile bănești ale persoanei cu dizabilități erau direct afectate până la desemnarea unei persoane care să își asume ocrotirea sa. Astfel, persoanei cu handicap grav nu i-a mai fost acordat beneficiul indemnizației lunare pentru care optase conform art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, prin Dispoziția primarului municipiului Sibiu, dispunându-se încetarea acordării indemnizației, ca urmare a decesului tutorelui.

În considerarea celor de mai sus, apreciind că, până la pronunțarea instanței de judecată, persoana cu dizabilități se află într-o situație de criză, fiind îndreptățită să beneficieze de protecția statului, garantată prin Constituția României, și ținând cont de faptul că autoritățile statului se află, în prezent, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în contextul condamnărilor României la CEDO în cauze care au revelat deficiențe grave ale sistemului de protecție juridică a adulților cu dizabilități intelectuale și cu afecțiuni psihice, în special în ceea ce privește limitarea capacității acestor persoane de a-și exercita drepturile și indisponibilitatea unor soluții adecvate pentru situația adulților vulnerabili care nu au nicio rudă capabilă sau dispusă să acționeze în numele lor, Avocatul Poporului a adresat două recomandări.

1) A solicitat DGASPC Sibiu să instituie măsuri de protecție temporară a persoanei cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale, până la pronunțarea instanței cu privire la tutelă, în vederea respectării drepturilor fundamentale ale persoanei cu dizabilități;

2) A solicitat primarului municipiul să modifice Dispoziția privind acordarea drepturilor bănești în sensul dispunerii suspendării, iar nu încetării acordării indemnizației persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal, ca urmare a decesului tutorelui său, întrucât persoana cu handicap îndeplineşte în continuare condiţiile care au dus la stabilirea dreptului la indemnizație, iar plata indemnizaţiei se face pe perioada valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap, fiind un beneficiu al persoanei cu handicap, iar nu al tutorelui.

În urma recomandărilor și a demersurilor care au continuat, s-a emis Dispoziție de modificare a Dispoziției primarului, în sensul recomandat; DGASPC a luat legătura cu persoana cu dizabilități, familia acesteia, ANPDPD și DAS Sibiu în vederea alegerii unei soluții optime de protecție temporară și s-a decis ca: persoana cu dizabilități să rămână în monitorizarea DAS Sibiu până la numirea tutorelui de către instanță; să-i fie în continuare asigurată masa zilnică; iar, după pronunțarea instanței, să-i fie acordate retroactiv drepturile bănești cuvenite. 

În data de 4 iulie 2023, agenția de presă Agerpres a prezentat o știre potrivit căreia polițiștii, alături de procurorii DIICOT, au efectuat 31 de percheziții în București și șase județe, într-un dosar ce vizează două grupări infracționale care ar fi exploatat persoane cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile prin supunerea la tratamente inumane ori degradante.

Față de informațiile publicate în presă, în temeiul art. 16 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, Avocatul Poporului, în continuarea și completarea demersurilor inițiate în luna februarie 2023, în dosarul nr. 4788/2023 s-a sesizat din oficiu cu privire la posibila încălcare a art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, precum și a art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății din Constituţie.

I. În perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, au fost transmise adrese către:

a) DGASPC Sector 3 și DGASPC Ilfov – solicitându-se date referitoare la situația persoanelor cu dizabilități la care se făcea referire în presă, dacă între aceste persoane sunt și minori, dacă aceste persoane au fost identificate, care este numărul acestora și dacă se colaborează cu organele de urmărire penală, identitatea acestor persoane și unitățile sanitare sau serviciile de protecție socială în care acestea se află, dacă persoanele cu dizabilități se aflau în serviciul public de asistență socială și de ce servicii specifice au beneficiat, dacă au fost întreprinse demersuri pentru identificarea factorilor responsabili de starea de pericol în care s-au aflat persoanele cu dizabilități exploatate și ce măsuri s-au luat, dacă au fost identificate familiile şi persoanele aflate în dificultate, cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială și măsurile de protecție luate în cazul acestora, în ce fel au fost furnizate și administrate serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilități, care a fost modul concret de asigurare a evaluării nevoilor individuale ale persoanelor cu dizabilități și de monitorizare a acestora, ce instrumente de coordonare a activităților de asistență socială şi de protecție a persoanelor cu dizabilități au fost folosite precum și ce măsuri de prevenire şi combatere a situațiilor de marginalizare şi excludere socială au fost luate, dacă au existat sesizări anterioare privind starea de pericol în care s-au aflat persoanele cu dizabilități exploatate și ce măsuri s-au luat în urma acelor sesizări.

Din răspunsurile primite a rezultat, în esență, că aceste autorități nu aveau și nu au cunoștință despre situația persoanelor exploatate, identificarea lor nefiind posibil a fi realizată de serviciile de specialitate ale instituției (o încercare în acest sens fiind urmată de refuzul de comunicare a oricăror date de către unitățile sanitare la care DGASPC Ilfov a presupus că se află anumite persoane preluate) fiind oferite date cu privire la unele cazuri sociale, persoane asistate într-un centru din evidența DGASPC Ilfov, cu precizarea că toate înscrisurile relevante au fost ridicate de organele de cercetare penală, cu care se colaborează, că nu au existat sesizări referitoare la situații de genul celor relatate în presă și că DGASPC nu răspunde de calitatea serviciilor acordate de furnizorii  de servicii sociale privați licențiați. De asemenea, s-a făcut referire la controalele efectuate în luna noiembrie 2022 de către ANPDPD și la verificările DGASPC Ilfov din anul 2023 la Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz și SC Casa Bunicii Anastasia SRL;

b) Direcția de Sănătate Publică Ilfov – care a comunicat date referitoare la acțiuni de control din anul 2022 (unele înscrisuri fiind parțial ilizibile);

c) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități – care a comunicat că potrivit Ordinului președintelui ANPDPD nr. 1100 din 17 noiembrie 2022 a demarat de urgență acțiuni de monitorizare și control la CIA Armonia, acțiunile de control continuând în 2022 și 2023;

d) Instituția Prefectului Municipiului București – care a redirecționat adresa noastră din 29 august 2023 către APIS București.

Față de adresa instituției Avocatul Poporului din 19 septembrie 2023, vizând situația actuală a persoanelor relocate urmare acțiunilor organelor de urmărire penală Instituția Prefectului Municipiului București a precizat, în esență, că nu există date referitoare la starea de sănătate a beneficiarilor, că s-au făcut demersuri la Instituția Prefectului Județul Ilfov pentru identificarea de centre rezidențiale pentru relocarea beneficiarilor domiciliați în județul Ilfov și că la data redactării răspunsului (n.n. 8 noiembrie 2023), pe raza municipiului București mai erau 14 beneficiari ”în grija” DGASPC București, ”ceilalți fiind preluați de autoritățile competente din județul Ilfov”.

e) Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București – care a oferit date referitoare la modul de efectuare a controalelor, măsurile ce pot fi dispuse și normele legale incidente.

f) Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, a răspuns ca urmare a unei adrese ulterioare a instituției Avocatul Poporului (din 12 octombrie 2023) prin care s-au solicitat date referitoare la noile amplasamente în care au fost relocate persoanele vulnerabile; distanța la care noile amplasamente se află față de localitățile de domiciliu sau față de cele mai apropiate rude ale beneficiarilor; dacă noile servicii sociale răspund nevoilor sociale, individuale, familiale sau de grup și cum contribuie acestea la creșterea calității vieții; dacă au fost efectuate până la data prezentei, anchete sociale pentru evaluările inițiale și planurile de intervenție, în cazurile persoanelor relocate; dacă există acordul scris al persoanelor relocate sau aparținătorilor/tutorilor, după caz; dacă, la data prezentei, noile centre în care au fost relocate persoanele vârstnice au nevoie de acreditare/evaluare și dacă aceasta procedură a fost îndeplinită. ANPIS a precizat că ”procesul de relocare a fost realizat în contextul unei cauze privind săvârșirea unor fapte penale, respectând procedurile specifice de intervenție”; ”la data prezentei nu deținem informații cu privire la rolul si statutul persoanelor relocate (…), dacă au fost aplicate norme de asistență și protecție aplicate victimelor, măsuri specifice pentru a garanta siguranța victimelor în cadrul procedurilor legale”.

g) Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Județului Ilfov – a comunicat informații referitoare la atribuțiile pe care le exercită și cu privire la controalele efectuate la Casa Bunicii Anastasia SRL, Casa Maria (fără a se da detalii cu privire la soluția dispusă asupra unei propuneri de retragere a licenței de funcționare) și Casa Cora (căreia i s-a retras licența), Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz (căreia i s-a retras licența), Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Armonia (căruia i s-a retras licența).

S-a mai menționat că potrivit OUG nr. 82/2016 nicio persoană nu poate interveni/ influența libertatea de exercițiu a inspectorilor sociali și să facă aprecieri asupra deciziei acestora cu privire la controlul efectuat.

Nu au fost oferite date privind rezultatele controlului efectuat de echipa mixtă constituită prin Ordinul Prefectului județului Ilfov urmare Ordinului viceprim-ministrului și al Ministrului afacerilor interne nr 101/7.07.07.2023, la care s-a făcut referire în adresă.

h) Instituția Prefectului Județul Ilfov – căreia, față de răspunsul primit din partea DGASPC Ilfov i s-a solicitat comunicarea de informații referitoare la situația actuală a persoanelor cu dizabilități relocate din centrele anchetate de organele de urmărire penală și unitățile sanitare sau serviciile de protecție socială în care se află.

În răspunsul emis în data de 23 noiembrie 2023, Instituția Prefectului Județul Ilfov face precizări cu privire la toate victimele identificate, unde se aflau la momentul respectiv precum și unde au domiciliul. Astfel, reiese că 25 de persoane au domiciliul pe raza județului Ilfov, 36 au domiciliul pe raza administrativ teritorială a altor unități administrative, iar pentru 19 persoane nu au putut fi furnizate date de identificare (nu aveau CNP-ul cunoscut). Pentru persoanele care aveau domiciliu în județul Ilfov, Instituția Prefectului Județul Ilfov a efectuat verificări cu ajutorul autorităților administrative locale și a prezentat punctual situația fiecăreia. Conform răspunsurilor transmise, toate persoanele sunt îngrijite fie în cadrul altor centre pentru vârstnici, fie au fost reintegrate în familie.

În data de 6 decembrie 2023, a fost expediată o noua adresă către Instituția Prefectului Județul Ilfov prin care  au fost solicitate actualizări și informații suplimentare cu privire la locul unde se află și starea de sănătate a tuturor persoanelor identificate ca având domiciliul stabilit pe raza județului Ilfov. Referitor la persoanele care aveau domiciliul pe raza altor județe, au fost întocmite adrese către DGASPC-urile identificate.

Din analiza răspunsurilor primite în luna ianuarie 2024 se poate concluziona că 34 de persoane sunt în continuare internate în centre rezidențiale, 10 au fost reintegrate în familii, 4 au decedat, 12 se aflau în spitale de psihiatrie pentru tratament de specialitate, 2 nu se află în evidențele DGASPC-urilor.

i) Ministerul Sănătății – căruia i s-au solicitat date cu privire la modul de desfășurare a acțiunilor de control în domeniul sănătății publice instrumentate de către DSP-urile aflate în subordine, și măsurile ulterior luate; concluziile raportului Inspecției Sanitare de Stat efectuat ca urmare a controlului efectuat la DSP Ilfov; existența procedurilor clare de relocare a beneficiarilor în cazul în care este aplicată sancțiunea complementară a închiderii unui cămin de bătrâni; noile strategii sau ordine de ministru emise pentru prevenirea apariției unor situații similare cu cele descrise în mass media.

Urmare acestei adrese, ni s-a comunicat, între altele, că serviciile medicale nu pot face obiectul controlului Inspecției Sanitare de Stat și nu se pot efectua verificări  întemeiate pe dispozițiile Ordinului Ministrului Muncii și Justiției Sociale nr. 29/2019 deoarece acesta nu este semnat de ministrul sănătății. S-a mai precizat că în urma centralizării datelor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică au fost aplicate amenzi, avertismente, s-a suspendat activitatea, respectiv au fost închise unele unități. Nu a fost efectuat un control la DSP Ilfov, iar activitatea Inspecției Sanitare de Stat vizează controlul respectării reglementărilor legale în domeniul sănătății publice. Constatarea și sancționarea contravențiilor se dispune în urma controalelor efectuate de inspectorii sanitari ca o  măsură de remediere a neconformităților documentate. Elaborarea de strategii și proceduri pentru prevenirea cazurilor de exploatare a persoanelor cu dizabilități aflate în situații vulnerabile excedează sferei competenței Inspecției Sanitare de Stat, iar acțiunile de control realizate potrivit prevederilor Ordinului nr. 101/7 iulie 2023 al Viceprim ministrului, Ministrului afacerilor Interne au fost coordonate de Instituțiile prefectului din fiecare județ/municipiul București.

Printr-o adresă ulterioară, din 28 septembrie 2023, au fost primite informații suplimentare privind respectarea termenelor de remediere a neconformităților identificate și existența unei proceduri și a unei practici unitare la nivelul tuturor DSP-urilor. Această practică viza modul de aplicare al sancțiunilor,  programul de efectuare al controalelor, existența planurilor de remediere stabilite în urma neregularităților constatate și efectuarea ulterioară a unor controale pentru verificarea îndeplinirii obligațiilor impuse de inspectorii sanitari. Am solicitat informații privind armonizarea legislației terțiare, astfel încât personalul din Ministerului Sănătății să poată face verificări cu privire la respectarea și conformarea normelor de igienă și sănătate publică în unitățile pentru care au fost emise autorizații administrative prealabile de funcționare. S-a făcut referire și la  procedura de relocare a beneficiarilor în cazul în care se suspendă/retragere autorizația de funcționare sau se emit decizii de închidere a unităților verificate (centre rezidențiale de cazare pentru vârstnici, copii, persoane cu dizabilități).

S-a precizat, în esență, că verificările efectuate de inspectorii DSP Ilfov nu au fost efectuate în baza Planului Național de Acțiuni Tematice de Control și că inspectorii Direcțiilor de Sănătate Publică sunt subordonați Directorului executiv Adjunct de Sănătate Publică al Direcției de Sănătate Publică Județene/a municipiului București. S-a mai precizat că ulterior efectuării de controalelor se stabilesc termene de remediere, iar efectuarea unui nou control este una dintre atribuțiile inspectorilor sanitari. Legislația privind autorizarea centrelor rezidențiale este în curs de aprobare, astfel că Ministerul Sănătății va avea un cadru legal în baza căruia să efectueze acțiuni tematice de control și că procedura de relocare a beneficiarilor nu intră în atribuțiile Ministerului Sănătății.

j) DIICOT – Structura Centrală, care a comunicat că urmărirea penală are caracter secret, exercitarea drepturilor victimelor fiind asigurată, că acestea aparțineau în principal de DGASPC Sector3, 6 și județul Ilfov și că între acestea nu se regăseau minori. În data de 4 decembrie 2023, a fost primit răspunsul la noua adresă formulată prin care eram informați că „în prezent persoanele se află în mai multe centre de îngrijire și asistență, în unități spitalicești specializate sau au fost preluate de familiile acestora spre îngrijire. În prezent cercetările sunt în desfășurare, în cauză fiind începută urmărirea penala față de 2 persoane juridice, alte 27 de persoane fizice au calitatea de inculpat, aflate sub puterea a diferite masuri preventive, urmând ca la finalizarea administrării probatoriului să fie soluționata cauza, potrivit legii”.

k) Corpului de Control al Prim-ministrului i-au fost solicitate date cu privire la situația actuală concretă a beneficiarilor serviciilor sociale, persoane cu dizabilități, vârstnice, aflate, din orice cauză, într-o poziție de vulnerabilitate, măsurile dispuse pentru respectarea drepturilor acestora și măsurile dispuse pentru evitarea apariției, în viitor, a unor situații negative, de natura celor ce au determinat în acest caz sesizarea organelor de urmărire penală și a oricăror evenimente de natură a avea un impact negativ asupra acestor persoane vulnerabile.

Prin răspunsul Corpului de control din data de 15 decembrie 2023, am fost informați că   această instituție nu deține date referitoare la solicitarea adresată, făcând trimitere la competențele Ministerului Afacerilor Interne care are în subordine prefecții.

Ultimele date referitoare la situația beneficiarilor au fost furnizate de către DGASPC Constanța în data de 21 februarie 2024.

II. În luna august 2023, reprezentanți ai instituției Avocatul Poporului au participat activ la grupul de lucru organizat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ce a avut ca scop redactarea unui pachet legislativ pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale. Instituția Avocatul Poporului a transmis puncte de vedere în momentul în care actul normativ s-a aflat în consultare publică.

Proiectul de lege a fost aprobat în ședința Guvernului din data de 9 noiembrie 2023. Ulterior a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență, în data de 15.11.2023 (L647/2023).

La data de 18 decembrie 2023, Comisia juridică, comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru muncă, familie şi protecție socială au depus raportul comun de admitere. În 02 februarie 2024, actul normativ a fost adoptat de Senat și transmis Camerei Deputaților. Actul normativ se află în prezent, în dezbateri la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, în procedură de urgență.   

Instituția Avocatul Poporului s-a adresat primarului municipiului Constanța, solicitând măsuri legale în scopul asigurării unui loc de parcare de reședință gratuit persoanei încadrate în grad de handicap. Prin răspunsul său, primarul a susținut că a asigurat condițiile corespunzătoare de exercitare a dreptului persoanei cu handicap la un loc de parcare gratuit și a arătat că, în 2018, la solicitarea petentului, a amenajat, prin administratorul tramei stradale și conform avizului Comisiei de circulație, 2 (două) locuri de parcare destinate persoanelor cu handicap, marcate și semnalizate prin semn internațional, în parcarea situată lângă reședința persoanei cu dizabilități, pe care aceasta le poate folosi gratuit, în baza cardului-legitimație de parcare pentru persoane cu handicap acordat conform Legii nr. 448/2006.

În urma comunicării răspunsului autorității, Asociația a adus clarificări suplimentare cu privire la locurile de parcare destinate persoanelor cu dizabilități amenajate de primarul municipiului Constanța. În acest sens, a subliniat că, la aceeași adresă, mai sunt alte patru persoane cu handicap care au nevoie de loc de parcare cu titlu gratuit și care folosesc, în baza cardurilor-legitimație, cele două locuri de parcare amenajate de primărie ca urmare a solicitării beneficiarului Asociației.

Față de aspectele aduse la cunoștință, am revenit la primarul municipiului Constanța, supunându-i atenției faptul că, în acest context, persoanei cu dizabilități nu îi este asigurat locul de parcare solicitat și necesar, fiind încălcate prevederile art. 65 alin. (5) al Legii nr. 448/2006. Dată fiind poziția autorității publice locale de a-și menține susținerilor anterioare, Avocatul Poporului a adresat primarului municipiului Constanța Recomandarea nr. 110/31 iulie 2023, prin care a recomandat atribuirea unui loc de parcare gratuit pentru persoana cu handicap, în conformitate cu 65 alin. (5) din Legea nr. 448/2006.

În răspunsul la Recomandare, primarul ne informează că, referitor la interpretarea și aplicarea art. 65 alin. (5), se află în litigiu cu Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, astfel că își menține punctul de vedere până la „rămânerea definitivă și irevocabilă a cauzei”. Instanța s-a pronunțat pe fond, procesul fiind pierdut în primă instanță de primarul municipiului Constanța, procedura judiciară continuând în calea de atac.

Având în vedere că monitorizările independente din partea societății civile, atât centrele publice, cât și cele private, sunt întemeiate pe Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Avocatul Poporului s-a adresat ministrului muncii și securității sociale, solicitându-i informații cu privire la termenii în care Ministerul Muncii și Securității Sociale înțelege să colaboreze, pe viitor, cu organizațiile neguvernamentale, pentru a permite monitorizarea independentă a respectării drepturilor omului, de reprezentanții societății civile.

Ministerul Muncii și Securității Sociale – ANPDPD ne-a răspuns că cel mai potrivit să desfășoare o activitate de monitorizare independentă a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități ar fi Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției, autoritate administrativă autonomă, care a fost înființată și funcționează potrivit prevederilor Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în vederea promovării, protecției și monitorizării implementării Convenției.

Avocatul Poporului a apreciat însă că, prin punctul de vedere exprimat, autoritatea nu încurajează o participare nemijlocită a ONG-urilor la procesul de monitorizarea, ci una mediată, care ar depinde de modul cum se exercită atribuțiile Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției și a adresat ministrului muncii și solidarității sociale Recomandarea nr. 101/11 iulie 2023, prin care îi solicita să dispună măsuri de natură să asigure o implicare nemijlocită a societății civile în monitorizarea situației respectării drepturilor omului în centrele, publice și private, destinate persoanelor vulnerabile.

Recomandarea a fost reiterată cu prilejul participării la discuțiile purtate în Grupul de lucru organizat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pe marginea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale.  Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ne-a trimis forma finală a Proiectului, subliniind că proiectul de lege „a fost refăcut conform observațiilor și propunerilor comunicate” de instituția Avocatul Poporului.” 

Conducerea casei județene de pensii a răspuns demersurilor instituției Avocatul Poporului arătând că problemele privind recalcularea pensiilor sunt cauzate de numărul mare de cereri de recalculare în baza prevederilor Legii nr. 74/2022 și a specificului județului Gorj care este un județ monoindustrial, cu o economie bazată preponderent pe extracția cărbunelui și producerea de energie electrică. Totodată, a menționat că există o preocupare permanentă pentru soluționarea cât mai rapidă a celor sesizate, fără a indica însă niciun interval de timp, până la care va fi soluționată cererea de recalculare a pensiei petiționarului.
Analizând răspunsul autorității prin prisma principiului european al bunei administrări, raportat la dreptul fundamental de petiționare, garantat de art. 51 din Constituție și la dreptul la pensie garantat de art. 47 alin. (2), Avocatul Poporului a apreciat că durata de peste un an de la data depunerii cererii de recalculare a pensiei, fără ca aceasta să fie soluționată, nu constituie un termen rezonabil de întârziere în procesarea cererilor, indiferent de natura impedimentelor care l-ar fi determinat, o atare întârziere aducând o vătămare a intereselor persoanei îndreptățite la recalcularea pensiei și a adresat conducerii casei județene de pensii Recomandarea nr. 90/14 iunie 2023, solicitând să fie luate măsurile necesare soluționării cererii petentului într-un termen cât mai scurt și accelerării soluționării dosarelor de recalculare a pensiilor din județul Gorj.
Recomandarea s-a bazat pe considerentele că depunerea de diligențe din partea autorităților statului, pentru eliminarea disfuncțiilor tehnice care duc la întârzieri în soluționarea dosarelor de recalculare a pensiei, nu este suficientă în absența unor măsuri concrete (inclusiv instituirea unui termen rezonabil) care să fie comunicate persoanelor al căror interes este afectat și să le creeze aşteptarea rezonabilă că vor fi urmate de recalcularea pensiei. Or, amânarea succesivă, timp de un an, a pensionarului a creat un climat de incertitudine în privința recalculării pensiei acestuia.
În 12 iulie 2023, ne-a fost comunicată însușirea Recomandării Avocatului Poporului, recalcularea și acordarea drepturilor de pensie ale petentului, menționându-se că, în vederea accelerării recalculării a fost implicat suport informatic extern pentru remedierea erorilor de ordin tehnic întâmpinate.

Primăria a dat curs opțiunii exprimate inițial de persoana cu handicap, conform legii, aceea de a primi o indemnizație de însoțitor, în acest sens fiind emisă Dispoziția primarului din data de 10 noiembrie 2022. Apreciind că se impunea schimbarea opțiunii inițiale, în data de 10 ianuarie 2023, petentul revine la primărie, insistând în cererea de angajare ca asistent personal pentru mama sa, dar în răspunsul autorității se arată că cererea nu poate fi aprobată, neputându-se cumula indemnizația de însoțitor cu salariul asistentului personal.

Ulterior acestui răspuns, petentul a solicitat o audiență pentru a se adresa primarului și a lămuri că prin cererea sa nu viza cumularea celor două beneficii, în urma audienței, primarul fiind de acord că se impune angajarea sa ca asistent personal. Totuși, până la momentul când s-a plâns instituției Avocatul Poporului, acest lucru nu se întâmplase.

În considerarea celor de mai sus, Avocatul Poporului s-a adresat primarului, iar autoritatea a răspuns privitor la cererea petentului arătând că „în cadrul discuțiilor avute cu petentul la sediul primăriei i s-a explicat faptul că drepturile au fost stabilite în concordanță cu prevederile legale aplicabile în urma analizei documentației depuse”.

Analizând prevederile legale în materie, raportat la solicitarea petentului și la răspunsul autorității, Avocatul Poporului a apreciat că autoritatea publică locală nu a depus suficiente eforturi pentru a asigura respectarea dreptului la asistent personal al persoanei cu dizabilități.

Dreptul la asistent personal al persoanei încadrate în grad de handicap grav, exercitat expressis verbis, printr-o cerere de angajare a unui asistent personal în cadrul primăriei, nu poate fi nesocotit de autoritatea publică locală pe considerente ce țin de neclaritatea cererii sau de faptul că dosarul e incomplet, dacă petentul nu a fost îndrumat corespunzător, în sensul legii. Chiar dacă ar fi existat o confuzie a solicitantului cu privire la posibilitatea păstrării indemnizației lunare acordate în urma opțiunii inițiale, autoritatea era obligată să clarifice neîntârziat cu petentul acest aspect, pe înțelesul său, pentru a se asigura că respectă dreptul recunoscut persoanei prin cea mai gravă încadrare în grad de handicap, aceea de: handicap grav cu drept de asistent personal.

Legea nu prevede că opțiunea inițială a persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal, între asistent personal și indemnizație, nu poate fi schimbată atunci când se impune. O altfel de interpretare a prevederilor Legii nr. 448/2006 ar fi contrară principiilor ce guvernează materia protecției drepturilor persoanelor cu handicap, îndeosebi a celor privind „interesul persoanei cu handicap” și „libertatea opţiunii, a controlului sau/şi a deciziei asupra propriei vieţi, a serviciilor şi formelor de sprijin de care beneficiază”, prevăzute de art. 3 lit i) și l) din Legea nr. 448/2006. Mai mult, ar nesocoti însăși finalitatea acestei legi al cărei scop declarat este acela de a promova şi garanta drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanţă cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum şi cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie la care România este parte.

Pentru toate aceste considerente, Avocatul Poporului a adresat Recomandarea nr. 79/31 mai 2023, solicitând reanalizarea cazului și dispunerea măsurile legale necesare angajării petentului ca asistent personal al persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal.

În urma recomandării, autoritatea publică locală ne-a trimis, spre știință, adresa înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 20321/24 iulie 2023, prin care arată că a reanalizat cazul și a dispus măsuri legale de îndrumare la completarea dosarului de către petent, în vederea angajării sale ca asistent personal al persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal. 

Petentul, persoană încadrată în grad de handicap grav, permanent, domiciliat în Municipiul Iași, se adresase în mod repetat primăriei, începând cu luna mai 2020, solicitând un loc de parcare de reședință pentru persoane cu handicap, dar i se răspunsese că „nu există locuri libere în parcare”. Locul de parcare îi era absolut necesar, întrucât se deplasa cu autoturismul către centrul de dializă, de 3 ori pe săptămână, iar la ora 21:00, atunci când revenea la domiciliu, după tratament, nu mai găsea loc de parcare.
Instituția Avocatul Poporului s-a adresat conducerii Primăriei Iași, supunând atenţiei primarului situaţia prezentată de petent și solicitând informații privind măsurile care au fost întreprinse în caz.
Prin adresa nr. 10348/10.04.2023, autoritatea ne răspunde că, după cum i s-a comunicat și petentului, s-au efectuat verificări și nu sunt locuri de parcare disponibile.
Avocatul Poporului a adresat primarului Municipiului Iași Recomandarea nr. 59/2023, prin care i se propunea reanalizarea cazului, raportat la nevoia petentului persoană cu handicap grav și ținând cont că persoana cu handicap are dreptul prioritar la un loc de parcare de reședință, față de o persoană fără handicap care locuiește la aceeași adresă și i se solicita să-i fie atribuit un loc de parcare petentului.
Recomandarea s-a bazat pe considerentele că o autoritate publică locală trebuie să dea prioritate cererii persoanei cu handicap grav, căutând măsuri alternative, de tipul celor care se iau când o persoană își pierde dreptul de utilizare a locului de parcare: în urma autorizării executării unor lucrări publice în zonă/ în urma atribuirii unei alte destinații a parcării/în urma reconfigurării parcării și reducerii numărului locurilor de parcare/în urma obligării Administratorului să pună în posesie un alt utilizator, prin hotărâre judecătorească, fiind deci de așteptat să depună toate diligențele pentru a soluționa astfel de cereri.
În urma Recomandării Avocatului Poporului, primarul Municipiului Iași ne-a asigurat că „acordă o atenție deosebită nevoilor persoanelor cu handicap”, „solicitările acestora fiind onorate cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare incidente, în cel mai scurt timp posibil și cu acordarea priorității conferită de lege” și ne-a informat că, începând cu 1 mai 2023, a intervenit încetarea contractului prin care era alocat locul de parcare nr. 1 din parcarea de reședință cea mai apropiată de domiciliul petentului și locul de parcare eliberat îi va fi atribuit persoanei cu dizabilități.

În fapt, petenta reclamă faptul că în urma schimbării domiciliului din Sectorul 6, în Sectorul 1, nu a mai primit tichetele de călătorie gratuite pe calea ferată, deși primește în mod regulat și foarte corect pensia la noul domiciliu. Menționează că s-a adresat în acest sens Casei Locale de Pensii Sector 1, fără a primi răspuns în termen legal.

Prin adresa nr. 31946 din 20 decembrie 2022, ne-am adresat domnului director executiv al Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz.

Am retransmis, prin adresa nr. 31946 din 10 februarie 2023 punctul nostru de vedere către Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 București, având în vedere depășirea termenului legal de soluționare, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.

Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal. Petentei nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi dreptul la un nivel de trai decent.

În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 37 din 30 martie 2023, prin care solicita conducerii Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 să dispună măsurile legale în soluționării cu celeritate a cererii petentei.

Urmare demersurilor noastre, la data de 4 mai 2023, am primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 un răspuns prin care ni se comunica faptul că petenta beneficiază de taloanele de călătorie gratuite emise în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și conform prevederilor legale din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările și completările ulterioare, nu are dreptul și la 6 călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri regio R și trenuri interregio IR fără regim de rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localități.

Mașina implicată în accident, marca Audi, a fost reparată la service-ul S.C. Porsche Inter Auto România, iar pentru prejudiciul creat patrimoniului instituţiei, Ministerul Afacerilor Interne -prin Direcția Asigurare Logistică Integrată- i-a notificat pe fiecare dintre cei 3 membri ai familiei, somându-i să plătească un debit constând în: costul reparației, în cuantum de 29.600 de lei, la care se adăuga dobânda legală, de la momentul achitării reparației de minister, până la data achitării integrale a sumei, suma urmând a fi actualizată cu rata inflației.

Având în vedere atribuțiile Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne privind coordonarea, controlul şi monitorizarea activităţilor referitoare la respectarea drepturilor omului şi normelor dreptului umanitar în şi de către unităţile din aparatul central, instituţiile şi structurile aflate în subordinea M.A.I. și apreciind că indemnizațiile persoanelor cu handicap au destinaţie specială și nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii, Avocatul Poporului a solicitat verificarea acestei situații și reevaluarea măsurilor dispuse, astfel încât să nu fie afectată familia cu venituri modeste, din care se întrețin două persoane cu handicap grav cu drept de asistent personal și mama lor, care îi îngrijește, în calitate de unic părinte și de asistent personal al unei persoane cu handicap grav.

Conducerea Direcției Generale Juridice a M.A.I. ne-a răspuns, informându-ne că, la momentul formulării notificării, nu a fost cunoscută situația familiei debitorului, M.A.I. luând act despre aceasta din adresa trimisă de instituția Avocatul Poporului, în cadrul sesizării din oficiu și, în considerarea celor sesizate, „defunctul (soțul femeii) nu mai figurează cu debit înregistrat în evidența contabilă a Direcției Asigurare Logistică Integrată”.

În fapt, petenta reclama faptul că nu i s-a răspuns la cererea adresată Casei de Pensii a Municipiului București, la data de 6 iulie 2022.

Prin adresa nr. 21812 din 6 septembrie 2022, ne-am adresat conducerii Casei de Pensii a Municipiului București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz. Am retransmis, prin adresa nr. 21812 din 6 decembrie 2022, punctul nostru de vedere Casei de Pensii a Municipiului București, care consta în faptul că socotim că o depășire a termenului legal de soluționare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.

Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal.

Petentei nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare, coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la un nivel de trai decent.

În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 9 din 1 februarie 2023, prin care solicita directorului executiv al Casei de Pensii a Municipiului București să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.

Urmare demersurilor noastre, la data de 7 martie 2023, am primit de la Casa de Pensii a Municipiului București un răspuns prin care ni se comunica faptul că au fost dispuse măsuri, atât pentru respectarea termenului de emitere a deciziei de pensie, precum și a termenelor de soluționare a petițiilor, conform Ordonanței Guvernului nr. 27/2002.

În considerarea acestei realități, Avocatul Poporului i-a solicitat ministrului să nu „lase în urmă” aceste persoane și să dispună măsuri de corectare a cadrului legal astfel încât acestei categorii sociale să i se îmbunătățească nivelul de trai, cu respectarea art. 47 din Constituția României -privind nivelul de trai și 50-privind protecția persoanelor cu handicap.
Situația i-a fost reclamată Avocatului Poporului de un petent, a cărei fiică -adultă acum- fusese născută cu autism și încadrată în grad de handicap (psihic) grav cu drept de asistent personal (de care a beneficiat continuu, de la naștere, pentru că nu poate să se îngrijească singură). Petentul se plângea de faptul că fiica sa trăiește, ca adult, doar din indemnizația lunară de handicap și din venitul complementar lunar și arăta că familiile acestor copii cu handicap grav și asistent personal, deveniți adulți, sunt îngrijorate cu privire la viitorul lor, după ce părinții nu le vor mai fi alături.
Prin adresa înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 20839/24.08.2022, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ne răspunde prin Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități confirmând că prestația socială lunară și bugetul personal complementar nu au fost destinate pentru asigurarea traiului zilnic și nu pot susține cheltuielile necesare unui trai decent, motiv pentru care creșterea veniturilor persoanelor cu dizabilități care au fost nevoite să trăiască doar din aceste sume constituie o prioritate.
Astfel, am fost informați că, având în vedere proiectul de reformă în domeniul asistenței sociale desfășurat la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale care vizează, printre altele, introducerea venitului minim de incluziune, ca beneficiu de asistență socială, ANPDPD a efectuat demersuri pentru ca noul cadru legislativ să permită eligibilitatea persoanelor cu dizabilități care nu realizează venituri din alte surse, cu excepția indemnizației lunare și a bugetului personal complementar.

În legătură cu acest caz, instituția Avocatul Poporului intervenise, în 2021, pe lângă Primăria Capitalei, pentru a fi deblocate lucrările la imobil. În 2022, petenții au cerut din nou sprijinul Avocatului Poporului, întrucât au intervenit noi întârzieri, de natură să afecteze considerabil termenul de finalizare anterior anunțat de reprezentanții autorității publice (august 2022), imobilul neputând fi terminat decât în cursul anului 2023.

Fiind al treilea an când se amână finalizarea lucrărilor de construire a imobilului, familiile se aflau în dificultate, dat fiind că veniturile mici din care trăiesc nu le permit să susțină încă un an costul chiriilor pe piața liberă. În plus, din cauză că figurau în evidențele primăriei ca având repartiție de locuință socială, fuseseră scoase de pe lista de priorități la obținerea unei locuințe.

Avocatul Poporului i-a solicitat Primarului General al Capitalei imediata îndepărtare a vătămării cauzate de întârzierea nerezonabilă a finalizării imobilului, astfel încât cele 114 familii să poată beneficia, în cursul anului 2022, de locuința socială repartizată, iar dacă acest lucru nu este posibil, tuturor familiilor să le fie oferite măsuri compensatorii.

În iulie 2022, Primăria Generală a Municipiului București a răspuns demersurilor Avocatului Poporului, informându-ne că a dat curs celor solicitate de Avocatul Poporului. Astfel, a fost înaintat spre aprobarea Consiliului General al Municipiului București Proiectul „Sprijin pentru locuință”, în baza căruia a fost adoptată Hotărârea nr. 343/29.06.2022, potrivit prevederilor căreia, familiilor care au primit note de atribuire în blocul din Prelungirea Ghencea nr. 322-326 le va fi acordat un sprijin financiar pentru plata chiriilor la prețul pieței, după cum urmează: 1250 de lei pentru o unitate locativă cu o cameră; 1500 de lei pentru o unitate locativă cu două camere; 1750 de lei pentru o unitate locativă cu trei camere.

Petiționara menționa că are o indemnizație de handicap de 375 lei și veniturile din care își întreține familia nu-i permit să contribuie la renovarea spațiului astfel încât să îl facă locuibil, din acest motiv locuind cu copiii prin vecini.
Instituția Avocatul Poporului a solicitat primarului Municipiului Brăila să dispună măsurile necesare asigurării unei locuințe sociale corespunzătoare standardelor impuse de legislaţia în vigoare și de condiția petentei (încadrată în grad de handicap), prin aducerea spațiului locativ la parametrii optimi locuirii, iar dacă acest lucru nu este posibil, să îi fie repartizată o altă locuință socială, în care familia să se poată muta cât mai curând.
În urma demersurilor instituției Avocatul Poporului, Primăria Municipiului Brăila ne-a adus la cunoștință că a început lucrările în vederea tencuirii pereților și aducerea spațiului în legătură cu care s-a plâns petenta, în stare locuibilă.

În fapt, petentul reclama faptul că nu i s-a răspuns la cererea adresată la data de 28 februarie 2022 la Casei Naţionale de Pensii Publice.
Prin adresa nr. 10740 din 4 mai 2022, ne-am adresat președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situaţiei respective şi să ne comunice soluţia adoptată în acest caz.
În luna august 2022, am retransmis punctul nostru de vedere către Casa Națională de Pensii Publice, care consta în faptul că socotim că o depăşire a termenului legal de soluţionare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluţii legale, demers rămas fără rezultat.
Am constatat faptul că petentului nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal. Petentului nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi dreptul la un nivel de trai decent.
În atare situaţie, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 132/2022, prin care solicita conducerii Casei Naționale de Pensii Publice să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluționarea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.
Urmare demersurilor noastre, la data de 14 septembrie 2022 am primit de la Casa Națională de Pensii Publice un răspuns prin care ni se comunica faptul că petentul a primit drepturile restante şi curente.

Ne-am adresat directorului executiv al Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz. Am retransmis punctul nostru de vedere către Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 București, care consta în faptul că socotim că o depășire a termenului legal de soluționare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.
Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal.
În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 121/2022, prin care solicita conducerii Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 București să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.
Urmare demersurilor noastre, la data de 28 iulie 2022, am primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 București un răspuns prin care ni se comunica faptul că petenta a primit drepturile restante și curente.

Petenta, soția unui vârstnic încadrat în grad de handicap accentuat, dependent de îngrijire, ambii domiciliați în sectorul 2 al Capitalei, ne-a semnalat că locuiește împreună cu soțul său, imobilizat la pat, căruia nu i-a putut găsi un loc într-un centru unde să primească îngrijire specializată, întrucât veniturile lunare se rezumă la pensia de handicap de 375 de lei și 250 lei ajutor de la stat. Petenta, ea însăși o persoană vârstnică, are o stare a sănătății precară (a suferit 10 operații) și se află într-o situație de dificultate material.

Avocatul Poporului s-a adresat autorității publice locale, solicitând primarului sectorului 2 al Capitalei să aprecieze ce măsuri legale de protecţie a persoanei vârstnice, cu dizabilități, aflate într-o situaţie de dificultate, pot fi luate, pentru a veni în ajutorul acestei familii, în considerarea situaţiei sociomedicale şi a resurselor economice de care dispune.
Autoritatea a venit prompt în întâmpinarea demersurilor Avocatului Poporului informându-ne că a dispus o anchetă socială. Constatându-se înrăutățirea situației sociomedicale a vârstnicului (care e imobilizat la pat, aude doar o voce puternică, necesită ajutor parțial la hrănire, prezintă incontinență permanentă), acesta a primit o nouă încadrare, în grad de handicap (de la gradul „accentuat” a trecut la „grav”), în baza certificatului de încadrare în grad de handicap grav, eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Bucureşti, sector 2, crescându-i corespunzător și veniturile.

Totodată, autoritățile publice locale au întreprins demersuri multiple, căutând soluții imediate în sprijinul acestei familii (au trimis cazul către Serviciul Asistență Persoane Vârstnice, în vederea acordării serviciilor de îngrijire la domiciliu; au trimis cazul în atenția reprezentanților Serviciului Ambulanța Socială, în vederea monitorizării permanente a stării de sănătate a petentului). Demersurile Serviciului Rezidențial pentru Adulți din subordinea Direcției Asistență Socială a continuat până când s-a identificat un loc în cadrul Centrului Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Speranța, situat în sectorul 4, București, petentul fiind preluat spre îngrijire în acest centru.

Au fost solicitate informații celor 47 de DGASPC-uri din București și din țară, majoritatea sprijinind demersul Avocatului Poporului cu date și propuneri reieșite din practica lor. Concluziile au condus către nevoia unei mai bune armonizări a criteriilor medicopsihosociale și unei coordonări metodologice optime a perioadei de tranziție, în vederea adaptării tânărului cu handicap la viața de adult, sub toate aspectele ei (medicale, sociale, psihologice, financiare) și a pregătirii familiei sale pentru noua etapă, fără a fi sacrificată bunăstarea tânărului adult cu handicap.
Apreciind că disfuncțiile sistemice identificate afectează continuitatea serviciilor de protecție a tânărului cu dizabilități care împlinește 18 ani, adaptarea sa la viața independentă și că lipsa unor măsuri de tranziție care să atenueze impactul scăderii abrupte a nivelului la care se realiza protecția în timpul minoratului va afecta dezvoltarea sa ulterioară, Avocatul Poporului a adresat ministrului muncii și solidarității sociale Recomandarea nr. 157/2022, vizând:
1. instituirea unui instrument de lucru pentru evidențierea și centralizarea din timp (înainte de împlinirea vârstei de 18 ani) a cazurilor de tineri care, la tranziția către sistemul de evaluare a adultului cu handicap, pierd încadrarea în handicap avută în timpul minoratului;
2. implicarea comitetelor de analiză a problemelor persoanelor cu handicap și a Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap în vederea identificării nevoilor individuale și a măsurilor- centrate pe persoană- care se impun pentru facilitarea tranziției tinerilor la statutul de adult cu handicap;
3. implicarea Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în reevaluarea și îmbunătățirea corelării criteriilor pentru încadrarea în grad de handicap a adulților, cu cele pentru încadrarea în grad de handicap a copiilor;
4. modificarea cadrului legal, în vederea instituirii unei măsuri tranzitorii de menținere a încadrării în grad de handicap la trecerea de la copil la adult o anumită perioadă, măcar în cazurile care sunt pasibile de a pierde încadrarea în grad de handicap avută, ca urmare a diferențelor dintre criteriile de încadrare în grad de handicap a adultului și cele ale copilului.
Ministerul a răspuns prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, apreciind că recomandările formulate de Avocatul Poporului, sunt „menite să aducă îmbunătățiri considerabile vieții persoanelor cu dizabilități” și arătând că acestea vor fi avute în vedere.
Autoritatea ne-a informat că MMSS și ANPDPD au început derularea proiectului „Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității din România”- aflat în etapa de pilotare, proiect finanțat de UE, cu sprijinul Băncii Mondiale, cu termen de finalizare: sfârșitul anului 2023. Acest proiect are ca obiectiv armonizarea criteriilor de încadrare în grad de handicap a copilului cu handicap cu cele ale tânărului adult cu handicap, luând în considerare o perioadă de tranziție care poate dura până la 26 de ani, respectiv finalizarea studiilor.
Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a contribuit cu un punct de vedere de specialitate privitor la setul de criterii medicopsihosociale propuse pentru modernizarea evaluării complexe a dizabilității. Proiectul își propune sistematizarea legislației și operaționalizarea unui cadru instituțional funcțional în sistemul de evaluare a dizabilității în România, bazat pe o abordare în acord cu obligațiile de stat parte la Convenția ONU pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Petentul are mai multe afecțiuni care îi limitează drastic mobilitatea și, pentru a merge la controalele medicale, folosește o mașină cu șofer, dar adesea îi este imposibil să ajungă la șosea. Bărbatul se plânge că a sesizat situația la toate autoritățile statului, dar nicio soluție concretă nu a putut fi găsită de 2 ani, invocându-se lipsa banilor.

Avocatul Poporului s-a adresat primarului comunei Tanacu, pentru a găsi o soluție și i-a solicitat ca, până la începerea asfaltării drumului, să facă practicabilă acea porțiune de drum cu pietriș, nisip, alte materiale, astfel încât să vină imediat în ajutorul persoanei cu dizabilități (și probabil și a altor locuitori ai comunei) care se confruntă cu această problemă.

În urma demersurilor întreprinse, la 24 februarie 2022, conducerea Primăriei comunei Tanacu ne-a informat că problema petentului urmează să fie soluționată definitiv, fiind în curs de aprobare o cerere de finanțare, în cadrul Programului naţional de investiții „Anghel Saligny” pentru obiectivul de investiții: Modernizare prin asfaltare străzi principale și secundare, comuna Tanacu, județul Vaslui. Până atunci, primarul va asigura întreținerea drumului ”prin reprofilare și așternerea unui strat de pietriș în amestec cu nisip.”

Din datele puse la dispoziție, a rezultat că este nevoie de o intensificare a eforturilor de sprijinire a persoanelor cu dizabilități în obținerea unui loc de muncă. Dat fiind tipicul acestei categorii de persoane greu angajabile, pentru a oferi un sprijin real la ocupare, serviciile de informare, consiliere, mediere a muncii și formare profesională, în vederea identificării unor locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să fie construite plecând de la nevoile lor specifice.
Avocatul Poporului a adresat conducerii AMOFM București Recomandarea nr. 1/14 ianuarie 2022, recomandând:
1 – completarea paginii de internet a instituției -secțiunea Centrul de Consiliere pentru Persoanele cu Dizabilități- cu informații dedicate persoanelor cu dizabilități;
2 – evidențierea locurilor de muncă (vacante) pe care le-ar putea ocupa (și) persoanele cu dizabilități;
3 – realizarea unui schimb util de informații cu DGASPC București, în cadrul procesului de cooperare administrativă, în vederea încheierii unor contracte de solidaritate între AMOFM București și tinerii care au un risc de marginalizare socială ca urmare a dizabilității și care doresc să muncească;
4 – includerea în Programul de ocupare a forței de muncă pe anul 2022 a unor măsuri dedicate persoanelor cu dizabilități (precum acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu handicap; organizarea unor burse de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități etc).
În urma Recomandării, ne-a fost adus la cunoștință că: site-ul a fost completat cu măsurile privind persoanele cu dizabilități; persoanele cu dizabilități aflate, în 2022, în căutarea unui loc de muncă au fost cuprinse în masuri active de informare și consiliere, medierea muncii și formare profesională adaptată nevoilor acestora, reușindu-se încadrarea pe piața muncii a 8 persoane, alte 3 persoane fiind cuprinse la cursuri de formare profesională; programul de ocupare pentru 2022 prevede ca, până la finele anului, numărului contractelor de solidaritate încheiate să crească la 10; în mai 2022, în cadrul Bursei Generale a Locurilor de Muncă, a fost amenajat (cu ajutorul DGASPC-urile de sector) un stand dedicat persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă. Persoanele cu dizabilități au fost informate cu privire la măsurile de sprijin în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces care le pot crește șansele de ocupare și la existența proiectului dedicat lor, derulat în colaborare cu ANPD, ”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”.

Apreciind că persoanele fără adăpost nu-și pot asigura singure mijloacele de protecție anticovid, deci se pot lesne îmbolnăvi și transmite infecția: în adăposturi de zi/noapte, în mijloace de transport în comun, în supermarket, parcuri și pe stradă, au fost făcute demersuri instituționale pe lângă Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București – DGAPCMB, ulterior, acestea fiind extinse către DGASPC-urile Sectoarelor 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei (întrucât DGASPCMB semnalase nevoia creșterii capacității de cazare a persoanelor fără adăpost la nivelul sectoarelor Capitalei și indicase drept deficitare aceste sectoare) și către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – CNSCBT din cadrul INSP.
La solicitarea de a ni se comunica măsurile privind creșterea capacității proprii de cazare a persoanelor fără adăpost din sector: DGASPC Sector 2 ne-a informat că s-a dispus, în măsura posibilităților, mărirea capacității cu care funcționează Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte, fiind transformată camera de socializare în dormitor, ceea ce a dus la suplimentarea capacității de cazare (de 48 de locuri) cu încă 4 locuri. De asemenea, ne-a comunicat faptul că urmează să fie construit un Complex de servicii sociale pentru persoanele fără adăpost, ce va fi realizat de către Compania Națională de Investiții SA.
DGASPC Sector 3 ne-a răspuns că întrucât Complexul de Servicii Sociale pentru Persoane Fără Adăpost din Sectorul 3 al Capitalei este organizat pe două componente: una rezidențială, cu o capacitate de 40 de locuri și un adăpost de noapte, cu o capacitate de 36 de locuri, a fost în măsură să soluționeze favorabil toate solicitările persoanelor fără adăpost care s-au prezentat la sediul centrului.
DGASPC Sector 4 a arătat că, deși Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte, situat în București, Str. Târgu Frumos nr. 24, a fost desemnat ca spațiu de carantinare, conform Anexei 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1103/17.12.2020, Sectorul 4 rămânând fără nicio locație destinată persoanelor fără adăpost, toate persoanele fără adăpost găsite pe raza sectorului au fost sprijinite în funcție de situație, prin acordarea de servicii sociale de urgență și găzduire pe perioadă temporară, asociată cu acordarea unor servicii de îngrijire personală.
La nivelul Sectorului 5 al Capitalei, au fost luate cu celeritate măsuri: în planul de dezvoltare a serviciilor sociale pe anul 2022 fiind prevăzută înființarea unui Adăpost de Zi și de Noapte pentru persoanele adulte fără adăpost; totodată, urmează a fi relocată Locuința Temporară pentru Persoanele Adulte Fără Adăpost într-un spațiu care să permită mărirea capacității acestui adăpost.
Conducerii CNSCBT i-a fost adresată solicitarea de a include în recomandările de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau prin test rapid antigenic pentru SARS COV2 și persoanele adulte fără adăpost care frecventează adăposturile de noapte sau centrele de zi. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile ne-a comunicat că a dat curs solicitării instituției Avocatul Poporului, INSP „făcând demersurile necesare către Ministerul Sănătății, în vederea includerii persoanelor fără adăpost din întreaga țară în categoria persoanelor prioritizate pentru testarea periodică (săptămânal, cu test rapid antigenic) pentru SARS-CoV-2”.

Petentul, student masterand în anul II la Facultatea de Administrație și Afaceri (FAA) din cadrul Universității din București, depusese cerere de acordare a bursei pe caz de boală și acte în susținerea ei, dar cererea îi fusese respinsă cu motivarea: neconformitatea actului medical doveditor (se cerea certificat medical cu parafa medicului universității, iar masterandul depusese certificat provenit de la medicul de familie și certificat de încadrare în grad de handicap). Petentul a depus, ulterior, diligențe în vederea obținerii vizei medicului Universității din București, dar nu s-a mai încadrat în termenul de completare a dosarului. Întrucât se baza pe această bursă, pe care o obținuse și în anul anterior, a apelat la Avocatul Poporului, solicitându-i sprijin instituțional.

Avocatul Poporului s-a adresat decanului FAA pentru a găsi o soluție, având în vedere garanția constituțională a protecției persoanelor cu handicap și natura socială a acestui tip de bursă, astfel încât tânărul cu dizabilități să nu fie lipsit de acest beneficiu pe durata întregului an universitar.

În urma demersurilor întreprinse, conducerea facultății a decis să supună aprobării Consiliului de Administrație al Universității București acordarea bursei sociale pe anul 2021-2022 pentru tânărul cu dizabilități, iar studentul a primind bursa solicitată.

Tânărul obținuse media 9,26 în condiții de handicap, concurând pe aceleași locuri cu tineri fără dizabilități, printre care și fratele său geamăn, care reușise la Informatică. Studentul cu dizabilități s-a văzut astfel lipsit de sprijinul fratelui geamăn, care îl ajuta să înțeleagă ce se predă la cursuri și întâmpina dificultăți în a ține pasul cu colegii săi, iar transferul între domenii nu era posibil potrivit reglementărilor facultății.

Avocatul Poporului s-a adresat pentru o soluție rectorului Universității din București, în lumina eforturilor (Proiectul ,,Educație incluzivă de calitate în cadrul comunității academice a Universității din București, cu accent pe persoanele cu dizabilități”) pe care le face Universitatea București pentru întărirea unei culturi a incluziunii în cadrul comunității academice. Totodată, având în vedere că, la admiterea în învățământul superior din 2020, Ministerul Educației nu prevăzuse locuri speciale pentru persoanele cu dizabilități, i-a solicitat rectorului un punct de vedere cu privire la necesitatea asigurării unor astfel de locuri dedicate. Rectorul Universității București a răspuns că soluționarea situației studentului este împiedicată de o problemă legală privind capacitatea de școlarizare. Cât privește locurile dedicate, Universitatea din București ar susține un astfel de proiect.
Cazul a fost reținut în Raportul anual (2021) al instituției Avocatul Poporului și au fost continuate demersurile privind problematica lipsei unor locuri destinate persoanelor cu dizabilități care susțin admiterea în învățământul superior. Avocatul Poporului s-a adresat mai departe secretarului de stat pentru probleme ce țin de învățământul universitar din Ministerul Educației, solicitându-i ca și tinerii cu dizabilități să aibă locuri special dedicate, așa cum au tinerii romi sau tinerii proveniți din mediile rurale sărace. În învățământul preuniversitar, Ministerul Educației dedicase deja locuri elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).

Ministerul Educației a răspuns informându-ne că va analiza, împreună cu organismele consultative prevăzute de lege (Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior-CNFIS, Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior- CNSPIS) problema facilitării accesului persoanelor cu cerințe educaționale speciale/dizabilități la învățământul universitar prin alocarea unor locuri speciale și, unde se impune, va formula propuneri de modificare/completare a Legii educației naționale nr. 1/2011.

Petiționarul, persoană încadrată în grad de handicap accentuat, domiciliat într-o comună din județul Iași, a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că i s-a refuzat prelungirea valabilității actului de identitate din cauză că, în mod eronat, reprezentantul poliției locale a consemnat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu locuiește la adresă. Petentul menționează că este, de mai mulți ani, locuitor al comunei, cunoscut de vecini (indică numele acestora, în acest sens) și că figurează în calitate de contribuabil, în evidențele comunei Brăești. Totodată, se plânge că neprelungirea actului de identitate îi afectează direct veniturile, punându-l în situația de a nu-și putea ridica indemnizația de handicap.

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului, autoritatea a procedat la efectuarea unei noi verificări în cazul petentului, rezultatul fiind comunicat Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos și, în baza acestuia fiindu-i eliberată o nouă carte de identitate.

Avocatul Poporului s-a adresat conducerii Primăriei comunei Dragomirești, județul Neamț, în legătură cu această situație, solicitându-i să îi pună la dispoziție toate informaţiile care pot aduce lămuriri cu privire la cele sesizate, precum și înscrisurile în susținerea legalității măsurilor dispuse în acest caz.

Primarul comunei Dragomirești a răspuns Avocatului Poporului că are toată disponibilitatea de a proceda în deplină legalitate la soluționarea cazului, arătând că a solicitat inclusiv de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții un punct de vedere cu privire la acordarea indemnizației persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal, pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal.
Astfel, a fost clarificat faptul că angajatorul asistentului personal al persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal (primăria), pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal, are obligația de a-i asigura persoanei cu o astfel de încadrare în grad de handicap un asistent personal temporar, iar când nu este posibil, persoanei cu handicap trebuie să i se asigure fie o indemnizație lunară în cuantum egal cu salariul net al unui asistent personal (gradaţia 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice), fie găzduirea într-un centru de tip respiro.

În urma demersurilor întreprinse, primarul comunei Dragomirești, județul Neamț a informat instituția Avocatul Poporului că va dispune acordarea retroactivă a drepturilor cuvenite acestei persoane încadrate în grad de handicap grav cu drept de asistent personal.

Petenta, domiciliată într-o comună din județul Ialomița, fusese încadrată ca asistent personal al fiului său, în vârstă de 26 de ani (la acel moment), persoană cu handicap grav permanent, cu drept de asistent personal, dar contractul i-a încetat, din cauze care nu-i sunt imputabile și fără ca, înainte de a decide, autoritățile administrației publice locale să evalueze cazul. Starea fiului petentei era una extrem de gravă, acesta necesitând asistență permanentă, întrucât nu stătea în șezut, nu își putea susține capul, nu vorbea, nu se putea hrăni decât cu mâncare pasată, era nedeplasabil.

În urma demersurilor instituționale, primarul a informat Avocatul Poporului că există o hotărâre a Consiliului Local, prin care, din cauza bugetului insuficient, s-a aprobat un număr de doar 4 posturi de asistenți personali (din cele 41 necesare pentru copiii și adulții cu handicap grav cu drept de asistent personal), apreciindu-se că sunt nevoiți să acorde prioritate asistenților personali ai copiilor cu handicap grav, în detrimentul celor ai adulților cu handicap grav.
Față de acest răspuns, apreciind că, dată fiind obligația legală ce îi incumbă autorității administrației publice locale, de a prevedea în bugetul local sumele necesare salarizării asistentului personal, aceasta nu se poate prevala, în raporturile contractuale de muncă stabilite cu asistenții personali, de insuficiența bugetului local, Avocatul Poporului a adresat primarului comunei Reviga, județul Ialomița, Recomandarea nr. 114/2021, solicitându-i o anchetă socială în acest caz și recomandându-i:
– să dispună măsuri de conformare la dispozițiile legale în vigoare;
-să aibă în vedere că instituirea unei priorități la încadrarea în muncă a asistenților personali ai copiilor cu handicap grav cu drept de asistent personal, față de asistenții personali ai adulților cu aceeași încadrare constituie o discriminare, în condițiile legii.

Primarul comunei Reviga a adus la cunoștința Avocatului Poporului însușirea Recomandării, fiind efectuată o anchetă socială în acest caz, iar în baza celor constatate, asigurându-i-se familiei o indemnizație lunară în cuantum egal salariului unui asistent personal. De asemenea, primarul ne-a informat că vor fi intensificate eforturile autorității în vederea susținerii financiare a angajării asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

Petentul, persoană încadrată în grad de handicap accentuat, domiciliată în județul Iași, a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași i-a acordat gratuitate doar pentru 6 călătorii, în loc de cele 12 de care ar fi trebuit să beneficieze anual, în mod legal, în calitate de persoană cu handicap accentuat.

Instituția Avocatul Poporului a solicitat conducerii DGASPC Iași să dispună măsurile necesare, astfel încât petentul să își poată accesa beneficiul potrivit prevederilor legale, în conformitate cu care „persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic” (art. 24 alin. (3) din Legea nr. 448/2006).

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului, DGASPC Iași ne-a răspuns, arătând că petentului i se va acorda beneficiul legal al celor 12 călătorii gratuite, acesta fiind așteptat să depună o cerere scrisă.

Mai mulți petenți s-au adresat instituției Avocatul Poporului în legătură cu sistarea lucrărilor la un imobil din București, Sector 6, în care primiseră repartiții 114 familii cu probleme sociale (persoane cu dizabilități, familiile monoparentale, vârstnici evacuați în urma unor retrocedări).

Avocatul Poporului i-a solicitat primarului General al Capitalei măsuri legale în vederea deblocării situației create și intrării beneficiarilor, cât mai curând posibil, în locuințele sociale atribuite.
În iulie 2021, Primăria Generală a Municipiului București, Direcția Guvernanță Corporativă, a răspuns demersurilor Avocatului Poporului, informându-l că între dezvoltator (Compania Municipală Imobiliara București S.A.) și constructor (Trustul de Clădiri Metropolitane București S.A.) se va semna un act adițional la contractul de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări, urmând ca lucrările să fie reluate efectiv la data menționată în ordinul de începere a lucrărilor.

Avocatul Poporului a monitorizat în continuare situația și a constatat că, pe 19 august 2021, a fost semnat contractul pentru reînceperea lucrărilor la blocul de locuințe sociale, lucrările fiind demarate.

Petiționara relata că, în cursul anului 2020, când România a intrat în starea de urgență și circulația a fost restricționată, persoanele fără adăpost au fost luate de pe străzi și relocate în două instituții aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială (DAS) Botoșani. Din conținutul petiției reieșea că acestea nu au primit hrană decât o dată pe zi, unele dintre acestea neavând apă caldă, acces la dușuri sau schimburi și fiind nevoite să stea cu hainele cu care stătuseră pe stradă.

Din demersurile făcute de instituția Avocatul Poporului în cadrul dosarului, a reieșit că persoanele fără adăpost nu au avut voie sa părăsească centrele, deplasarea lor din camera de cazare în exterior, în zonele comune, fiind limitată, iar intrările fiind încuiate în permanență și supravegheate de către personal de pază; asigurarea hranei acestor beneficiari (o masă pe zi) s-a făcut prin Cantina de Ajutor Social din cadrul DAS Botoșani și a fost distribuită, la ora 15:30, fiecărui beneficiar, la ușa camerei de cazare, de către personalul de îngrijire sau agentul de pază. Răspunsul Direcției de Asistență Socială Botoșani (DAS Botoșani) sublinia și faptul că nu există cadru legal privind asigurarea unor produse de bază pentru igiena intimă a persoanelor fără adăpost.
Apreciind că nu au fost acordate servicii sociale adecvate persoanelor fără adăpost, întrucât intervenind pentru salvgardarea stării de sănătate şi siguranță a grupurilor vulnerabile, administrația publică locală nu poate sacrifica alte drepturi fundamentale ale beneficiarilor, încălca principii proprii asistenței sociale sau coborî sub standarde minime de calitate aplicabile furnizorilor de asistență socială, Avocatul Poporului a adresat conducerii Direcției de Asistență Socială-DAS Botoșani, Recomandarea nr. 67 privind protecția socială a persoanelor fără adăpost în perioada urgențelor publice, în vederea îmbunătățirii răspunsului administrației la situații precum cea investigată, prin care se recomanda conducerii DAS Botoșani ca, în exercitarea competențelor legale ce îi revin: – să identifice și instituie măsurile necesare pentru ca persoanelor fără adăpost să li se asigure 3 mese pe zi, în perioadele în care, din motiv de urgență publică, rămân în adăpost pentru 24 de ore sau mai mult. De asemenea, să aibă în vedere și asigurarea de produse de bază pentru igiena intimă; – să includă aceste măsuri în strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung.

Conducerea DAS Botoșani a informat instituția Avocatul Poporului că și-a însușit Recomandarea nr 67, astfel încât, „în conformitate cu prevederile art. 3 din Anexa nr. 2 la HG nr. 797/2017, Direcția de Asistență Socială Botoșani elaborează în prezent, în concordanță cu strategiile naționale și județene, precum și cu nevoile locale identificate, strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2023-2028, ținând cont de Recomandarea Avocatului Poporului nr. 67/2021, pe care o va propune, spre aprobare, Consiliului Local al Municipiului Botoșani”.

Petenta, domiciliată în județul Constanța, s-a plâns instituției Avocatul Poporului că primăria comunei, angajatorul asistentului său personal, nu îi acordase indemnizația de asistent personal la care era îndreptățită potrivit legii, pentru perioada în care asistentul personal se aflase în concediu medical. Din această cauză, nu a dispus de suma necesară acoperirii cheltuielilor cu plata unui alt asistent în perioada indicată, și a solicitat sprijinul Avocatului Poporului pentru recuperarea banilor.

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului pe lângă conducerea primăriei, persoanei cu dizabilități i-a fost acordată indemnizația pentru perioada în care asistentul personal al acesteia fusese în concediu medical.

Petiționarul a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că nu a înțeles răspunsul prin care casa de pensii îi respinsese cererea de a-i fi valorificată -la stabilirea drepturilor de pensie- o adeverință de încadrare în grupa a II-a de muncă.

Analizând răspunsul la care făcea referire petentul, Avocatul Poporului a considerat oportun să se adreseze Casei Județene de Pensii Hunedoara, solicitându-i să clarifice, pe înțelesul petentului, motivul respingerii cererii, exprimat prin sintagma „nominalizare incorectă” și să acorde petentului pensionar îndrumările necesare privind căile posibile de corectare a acestei situații.
În urma demersurilor întreprinse, Casa Județeană de Pensii Hunedoara a răspuns lămurind petentul că nu i-a putut fi valorificată adeverința care atestă anii de muncă în grupa a II-a, pentru că nu îndeplinea condițiile de formă cerute de lege.
Aceasta a arătat că potrivit legii aplicabile, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II – a de muncă (precum și în grupa I) se face de către conducerea unităților (împreună cu sindicatele libere din unități), ținându-se seama de condițiile concrete și deosebite de muncă: nivelul noxelor existente, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc. Casa de pensii i-a explicat petentului că „nominalizările” sunt acele acte oficiale și documente justificative, întocmite de angajatori, prin care se dovedește încadrarea în grupă superioară de muncă (grupa a II-a, în cazul său). Acestea pot fi : decizii interne, procese-verbale, fișe de post, state de plată, pontaje sau alte acte administrative verificabile, existente în arhiva unității angajatoare sau, după caz, a deținătorului legal al arhivei. Or, în cazul adeverinței depuse de petent, la rubrica „actul de nominalizare”, fusese trecut ”Ordinul nr. 50/1990″ în mod greșit, deoarece acesta nu este un act administrativ al unității angajatoare, ci un act normativ.

În concluzie, pentru ca adeverința să-i poată fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, petentul a fost îndrumat să se adreseze deținătorului arhivei, solicitând conformarea la prevederile legale, în modul arătat.

Petentul s-a plâns Avocatului Poporului că, în ciuda diligențelor repetate depuse pe lângă Administrația Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6, nu a putut obține un loc de parcare de reședință, deși s-au eliberat locuri de parcare în proximitatea imobilului unde locuiește.

Avocatul Poporului s-a adresat Administrației Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6, solicitându-i măsuri în concordanță cu prevederile legale, în considerarea dreptului prioritar al persoanei cu dizabilități la asigurarea unui loc de parcare de reședință.
În urma demersurilor întreprinse, Administrația Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6 ne-a comunicat că după împlinirea termenului scadent de plată al tarifelor de parcare (sfârșitul lunii martie), locurile de parcare rămase neachitate vor fi redistribuite, iar petentul va fi considerat prioritate, în vederea atribuirii cu celeritate a unui loc de parcare.

În februarie 2020, petentul ne-a informat că i-a fost atribuit deja locul de parcare de reședință solicitat.

Petentul se adresase Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos, dar cererea de eliberare a unui nou act de identitate îi fusese respinsă, petentul -persoană cu dizabilități mintale- neînțelegând exact de ce. Întrucât indemnizația de handicap constituia singurul său venit, s-a adresat Avocatului Poporului semnalându-i situația dificilă în care se află, în lipsa actului de identitate fiind practic lăsat fără mijloace de subzistență.

Avocatul Poporului a supus atenției conducerii Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos situaţia petentului, solicitând ca, ținând cont de faptul că petentul face parte din categoria persoanelor vulnerabile, să ne ajute în lămurirea cât mai grabnică a situației sale, astfel încât aceasta să obțină un act de identitate valabil, pe baza căruia să își poată accesa indemnizația de handicap.

În urma demersurilor întreprinse, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor-Târgu Frumos ne-a adus la cunoștință, prin Compartimentul de stare civilă, că petentul a fost pus în legalitate prin emiterea unei cărți de identitate provizorii, cu mențiunea „lipsă locuință”.

Petentul a supus atenției Avocatului Poporului această practică a caselor de pensii (cărora i se supusese, în anii precedenți), precizând că le îngreunează persoanelor încadrate în grad de handicap grav fără asistent personal obținerea biletului de tratament la care sunt îndreptățiți, potrivit legii, ridicându-le probleme suplimentare: identificarea unui însoțitor dispus să meargă împreună cu ei la tratament, depunerea actelor acestuia iar, în caz că intervine ceva și însoțitorul nu-i mai poate însoți, întreprinderea unor demersuri pentru recuperarea banilor achitați de însoțitor (întrucât biletul la tratament este gratuit doar pentru persoana cu handicap grav, însă pentru însoțitor se percepe o contribuție individuală).

Avocatul Poporului a supus atenției conducerii Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) situaţia sesizată de petent, solicitând lămuriri referitor la temeiul legal al condiționării privind existența unui însoțitor la tratament, impusă persoanei care posedă certificat de încadrare în grad handicap grav fără asistent personal și solicită bilet gratuit de tratament.

În urma demersurilor întreprinse, conducerea CNPP ne-a comunicat că a emis o Notă internă, prin care persoanele cu handicap grav sau pensionarii cu invaliditate gradul I vor putea merge în stațiune fără însoțitor, în baza unei declarații pe proprie răspundere că se pot descurca singuri la baza de tratament, neînsoțiți.

Având în vedere aspectele prezentate în spațiul public, instituția Avocatul Poporului a întreprins demersuri instituționale pe lângă: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR), iar în baza concluziilor cercetărilor întreprinse, Avocatul Poporului a adresat conducerii CNA Recomandarea nr. 76/2020, vizând: conformarea televiziunilor la prevederile legale privind protecția persoanelor cu handicap de auz și standardizarea dimensiunilor ferestrei alocate de televiziuni interpretului mimico-gestual, avându-se în vedere nevoile persoanelor cu dizabilități de auz din România.

În urma însușirii Recomandării Avocatului Poporului, a fost emisă Instrucțiunea CNA nr. 3/22 aprilie 2020, transmisă radiodifuzorilor și postată pe site-ul instituției, potrivit căreia radiodifuzorii au obligația de a lua măsurile redacționale și tehnice necesare asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu handicap de auz.

Totodată, Instrucțiunea conține precizări privind dimensiunea și poziționarea ferestrei dedicate interpretului în limbajul mimico-gestual, vestimentația interpretului raportată la fundal, pentru asigurarea unei vizibilități cât mai bune a imaginii și sincronizarea limbajului mimico-gestual cu sunetul original tradus de interpret sau cu desfășurarea conținutului comentat. Instrucțiunea precizează că programele se vor difuza însoțite de semnul de avertizare, în conformitate cu dispozițiile legii.