Ca urmare a informațiilor solicitate Inspectoratului General al Poliției Române, autoritatea sesizată ne-a transmis adresa nr. 7582 din 6 martie 2024, din care rezultă, în esență, următoarele:

Având în vedere specificul faptei de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, în al cărei conţinut constitutiv se află un element care nu poate fi perceput şi stabilit prin propriile simţuri dc către agentul constatator, legiuitorul a stabilit că testarea preliminară a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

Mijlocul tehnic certificat este definit în cuprinsul art. 6 pct. 19 din ordonanţa referită ca fiind dispozitivul care dovedește consumul de substanţe psihoactive ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie. Aparatul drugtest este destinat identificării simultane, calitative, a substanţelor sau claselor de substanţe interzise din saliva umană.

Legiuitorul a apreciat că un rezultat pozitiv preliminar, fără a se indica o anumită valoare a cantităţii de substanţă, este suficient pentru a declanşa cercetările sub aspectul săvârşirii faptei prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul Penal, respectiv conducerea unui autovehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

Din datele deținute de Inspectoratul General al Poliției Române, rezultă faptul că, la nivel naţional, în anul 2021 au fost infirmate 23,2% din totalul mostrelor biologice prelevate conducătorilor auto depistaţi pozitiv la testele efectuate cu aparatele drug test. în anul 2022, procentul a fost de 29,5%, iar în primele 11 luni ale anului 2023, 24,7%.

Cu privire la cauzele care au generat aceste rezultate, nu se poate face o analiză obiectivă a numărului testelor preliminare pozitive infirmate de rezultatele analizelor mostrelor biologice, transmise de instituţiile de medicină-legală, din următoarele considerente:

– există proceduri judiciare în derulare, urmărirea penală nefiind publică;

– sensibilitatea aparatului/casetelor de test la noi substanţe psihoactive, altele decât cele relevate de caseta de test;

Aceste noi substanţe psihoactive au apărut pe piaţa drogurilor din România în 2009, iar în anul 2019 s-au situat pe primul loc în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, înregistrând cel mai mare nivel al consumului în populaţia generală. Cele mai consumate sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor.

Potrivit Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor – 2022 al Agenţiei Naţionale Antidrog din Ministerul Afacerilor Interne, se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive. pentru care se observă o creştere alarmantă, atât în rândul populaţiei generale, cât şi al celei tinere. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani).

În luna decembrie a anului 2023, Inspectoratul General al Politiei Romane a achiziţionat 244 de sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă, model Drager Drugtest 5000, prin proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Infrastructura Mare, cadrul financiar 2014 – 2020.

Cu aceasta ocazie, reprezentanţii producătorului au instruit un număr de 367 de poliţişti, din cadrul tuturor structurilor teritoriale de politie rutieră, pentru utilizarea acestor aparate.

De asemenea, în luna februarie a anului 2024, reprezentanţii producătorului se vor deplasa la sediile a 15 inspectorate de poliţie judeţene şi vor continua activităţile de instruire in domeniul utilizării aparatelor model Drager Drugtest 5000.

Totodată, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se realizează o verificare anuală, activitate realizată de către Direcţia Asigurare Logistică Integrată din cadrul Direcţiei Generale Logistice a M.A.I., pentru asigurarea funcţionarii corespunzătoare a dispozitivelor Drager DrugTest 5000, utilizate de structurile de poliţie rutieră.

Prin această activitate se certifică funcţionarea la parametrii impuşi de producător, unitatea în cauză eliberând în acest sens un certificat de verificare şi funcţionare, individual pentru fiecare dispozitiv verificat, document înregistrat, cu valabilitate 1 an sau 500 de testări.

Dispozitivul Drager DrugTest 5000 este utilizat la nivel mondial, iar în majoritatea statelor  membre ale Uniunii Europene  este reglementat acelaşi mod de lucru de verificare a prezenţei în salivă a acestor substanţe, fiind sancţionată orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanţe psihoactive, indiferent de nivelul concentraţiei acestora. 

 La analizarea contextului reclamat, în urma demersurilor întreprinse de către instituția Avocatul Poporului, a rezultat că deținutul în cauză se afla transferat pentru afaceri judiciare în momentul sosirii mandatului poștal, astfel că pensia nu i-a putut fi virată în cont, fiind necesară prezența titularului, în aceste condiții pensia sa a fost returnată Casei de Pensii a Sectorului 6.

Conform extrasului de cont pus la dispoziție de către Serviciul financiar al Penitenciarului Giurgiu, pensia aferentă lunii noiembrie i-a fost virată în cont în data de 5.12.2023, iar cea aferentă lunii decembrie, pe data de 16.01.2024.

Față de cele constatate, s-a aprobat emiterea unei Recomandări, adresate conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la luarea măsurilor necesare pentru prezentarea talonului de pensie titularului dreptului și înlăturarea disfuncționalităților la achitarea drepturilor bănești aferente, cuvenite titularului, în condițiile legii.

Ca urmare, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a răspuns prin adresa nr. 25947/DRS/20.03.2024 că, la nivelul administrației centrale se analizează oportunitatea elaborării unei instrucțiuni/proceduri ce vizează competențele și responsabilitățile sectoarelor de activitate în achitarea drepturilor bănești aferente pensiilor cuvenite persoanelor private de libertate. 

În esență, petentul afirma că sunt condiții de detenție neconforme, fapt ce l-a determinat să intre în forma de protest a refuzului de hrană. În acest context, în ziua de 5 ianuarie 2024, s-a efectuat o anchetă la Penitenciarul Craiova, ale cărei obiective au fost verificarea susținerilor petentului, respectiv dacă:

1. deținutul mai este în forma de protest;
2. au fost respectate procedurile prevăzute de art. 54 și urm. din Legea nr. 254/2013 coroborat cu art. 261 și urm. din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
3. i se asigură tratament medical adecvat- întrucât petentul afirmă că este suferind de afecțiuni grave;
4. locul în care este custodiat respectă condițiile minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/C din 17 octombrie 2017.

În urma anchetei, a rezultat necesitatea emiterii unei Recomandări, adresate conducerii  Penitenciarului Craiova cu privire la luarea măsurilor necesare pentru interzicerea fumatului în camerele de detenție, în condițiile art. 3 alin. (1) teza finală din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare.

Recomandarea nr. 11/2024 a fost însușită de către directorul Penitenciarului Craiova, care a dispus custodierea deținutului în infirmeria unității împreună cu alți deținuți nefumători, dar și monitorizarea acestui aspect în permanență, în penitenciar fiind amenajate locuri de fumat.

 Prin adresa nr. DGAM/6039/2024, Direcția Generală Asistență Medicală din cadrul Ministerului Sănătății ne-a adus la cunoștință faptul că, începând cu anul 2018, când s-a reuşit dotarea cu aparatură GC-MS, Consiliului Superior de Medicină Legală a emis Hotărârea nr. 5, conform căreia determinarea alcoolului în probele biologice prelevate în legătură cu traficul rutier se efectuează doar prin metoda gazcromatografică în toate judeţele.

Analizele chimice pentru detectarea substanţelor psihotrope şi a drogurilor necesită dotarea structurilor medico-legale cu aparte GC-MS şi HPLC, cu timp lung până la aflarea rezultatelor, din cauza numărului mare de paşi care trebuie efectuaţi între preluarea cazurilor în cadrul laboratorului şi eliberarea buletinelor de analize. Acest tip de analize se pot efectua în prezent la serviciile de medicină legală din judeţele: Argeş, Bistriţa Năsăud şi Sibiu.

Dotarea cu aparatură pentru depistarea drogurilor şi a medicamentelor precum şi personal înalt calificat există numai la 5 institute de medicină legală respectiv: INML „Mina Minovici,, Bucureşti, IML Cluj, IML Iaşi, IML Timişoara, IML Târgu Mureş care, în prezent nu pot asigura (într-un timp scurt) rezolvarea tuturor solicitărilor, numărul acestora crescând continu. Pentru a face faţă solicitărilor tot mai numeroase pentru determinarea cantitativă a substanţelor interzise la persoane suspecte este absolut necesară implementarea unei metode de analiză care să permită identificarea şi dozarea cantitativă a unui număr cât mai mare de substanţe psihoactive, într-un interval de timp cât mai scurt. O astfel de metodă este LC-MS/MS ( cromatograf de lichide cuplat cu spectometru de masă triplu cuadrupol), care ar reduce consumul de reactivi şi de consumabile necesare în acest moment pentru prelucrarea probelor biologice în vederea analizei GC-MS. Prelucrarea rezultatelor obţinute prin analize LC-MS/MS este mai rapidă datorită softului nou de prelucrare a datelor.

Față de răspunsul primit, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 53 din 6 martie 2024 privind luarea măsurilor necesare în vederea dotării tuturor Institutelor de Medicină Legală din țară cu aparatură performantă pentru depistarea drogurilor și a medicamentelor.

Prin adresa nr. DGAM 1506/2024, Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că, laboratoarele de toxicologie sunt organizate în cadrul tuturor institutelor de medicină legală din cele 5 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Târgu-Mureş, iar la momentul actual, singurul institut în care nu se pot efectua analizele de toxicologie este cel din Craiova.

La data prezentă, laboratoarele de toxicologie sunt organizate şi în cadrul serviciilor de medicină legală judeţene având posibilitatea de a efectua analize chimice (toxicologie) în funcţie de dotarea acestora, dar şi în funcţie de competenţa personalului de specialitate. Serviciile de medicină legală (SML) care efectuează examene toxicologice, inclusiv determinarea substanţelor psihoactive sunt: SML Dâmboviţa, SML Vaslui, SML Harghita, SML SML Vrancea, SML Covasna, SML Constanţa, SML Buzău, SML Argeş, SML Oradea, SML Hunedoara, SML Bistriţa, şi SML Sibiu.

La acest moment, analize prin metoda HPCL (cromatografie de lichide de înaltă performanţă) se pot efectua la SML Argeş şi Sibiu pentru medicamente, iar la SML Bistriţa Nasaud există GC-LS şi LC-MS triplucuadropol care determină substanţe psihoactive cantitativ din urină şi sânge.

INML „Mina Minovici,, Bucureşti are, în prezent, capacităţi funcţionale de toxicologie medico-legală, inclusiv determinarea substanţelor psihoactive primind solicitări de la 13 SML judeţene aflate în competenţă teritorială precum si IML Craiova.

Conducerea Ministerului Sănătăţii este preocupată de a dezvolta capacitatea instituţională a sistemului de medicină legală în vederea detectării şi analizării substanţelor psihoactive la nivel naţional, astfel că, în baza OMS nr. l196/23.02.2024 la nivelul Ministerului Sănătăţii a fost constituit un grup tehnic de lucru, coordonat de dl. Secretar de stat Alexandru Rogobete, grup de lucru care are ca obiectiv: stabilirea necesarului de echipamente, tipurile echipamentelor, unităţile beneficiare precum şi cantitatea necesară de echipamente pentru fiecare structură medico-legală în vederea dotării laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul reţelei naţionale de medicină legală. Grupul de lucru menţionat are în componenţă reprezentanţi ai Băncii Mondiale, iar finanţarea va fi efectuată prin Banca Mondială. 

Prin adresa nr. 4685614/2023, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” ne-a adus la cunoștință faptul că în vederea clarificării situației privind evenimentul din data de 14.11.2023, la nivel instituțional, s-au efectuat controale de către o comisie internă formată din specialiști din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, precum și de către specialiști ai Serviciului Epidemiologie, inspectori sanitari-veterinari de stat ai Direcției Medicale, specialiști ai Direcției Generale Logistice, specialiști ai Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne. Urmare  acestor verificări, nu se poate determina cu exactitate care a fost cauza îmbolnăvirii studenților.

Principalele concluzii și măsuri au fost următoarele:

– incidentul apărut nu a afectat desfășurarea procesului didactic de la nivelul Academiei de Poliție;

– nu sunt și nici nu au fost studenți internați în unitățile spitalicești;

– s-au dispus măsuri de igienizare suplimentară a tuturor spațiilor aferente blocului-alimentar, precum și a spațiilor de cazare și didactice ale Academiei;

– s-au dispus măsuri pentru instruirea suplimentară a studenților privind interzicerea depozitării și servirii alimentelor în alte spații decât cele destinate;

– s-au dispus măsuri pentru instruirea suplimentară a studenților și a personalului de la blocul-alimentar privind respectarea regulilor de igienă individuală și colectivă;

– s-au dispus măsuri pentru interzicerea introducerii de către studenți a alimentelor din afara unității;

– s-a convenit suspendarea activității, pentru două zile, prin rotație, atât în sălile de mese, cât și în cele de preparare a hranei, începând cu sala nr. 4 de mese, în vederea efectuării cu rigurozitate a activităților de curățenie și dezinfecție a suprafețelor alimentare, ustensilelor, veselei, utilajelor, etc.;

– s-a menținut scoaterea din activitate a personalului purtător sănătos, care prezintă portaj, până la prezentarea documentelor care să ateste negativarea/absența portajului;

– s-a menținut obligativitatea autodeclarării în scris, la intrarea în serviciu, privind starea de sănătate a lucrătorilor de la blocul-alimentar/cantine;

– s-a continuat programarea recoltării probelor tip bloc-alimentar la restul personalului, de către Serviciul Intendență și a cabinetului medical din Academia de Poliție;

– s-a continuat recoltarea probelor coproparazitologice de la studenții care s-au prezentat la cabinetul medical al Academiei de Poliție cu simptomatologie digestivă și transmiterea acestora către laborator;

– s-a menținut evaluarea cazurilor, pentru o perioadă de timp determinată, prin Serviciul Medical din cadrul Academiei de Poliție, cu asigurarea permanenței medicale de specialitate în Academie și luarea măsurilor de igienă și izolare a cazurilor care prezintă simptomatologie digestivă, cu efectuarea curățeniei și dezinfecției după fiecare caz prezentat la cabinetul medical.

De asemenea, se precizează că, în perioada 2022-2023 nu au mai avut loc astfel de incidente în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv nu au mai existat astfel de cazuri în istoria recentă a instituției.

Privind starea de sănătate a studenților care au prezentat stări de rău, se menționează că niciun student nu a fost internat în unitățile spitalicești, iar starea de sănătate a acestora este normală.

În acest context, faţă de răspunsul primit, menționăm că Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în multe alte situații în care s-au produs intoxicații, la copii sau la adulți și, de fiecare dată a fost identificată cauza îmbolnăvirilor. Este îngrijorător faptul că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” – instituție formatoare a ofițerilor de poliție, cei care vor avea competența de a investiga situații asemănătoare.

În esență, petenții susțineau următoarele:

1. Locul în care sunt custodiați nu respectă condițiile minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/C din 17 octombrie 2017 (camera de 1,5 ml x 6 ml, fără baie, fără duș fără masă pentru servit hrana, igrasie, insecte etc.);
2. Au solicitat să fie scoși la audiență la șeful de secție, solicitările fiind respinse;
3. Au formulat o plângere către judecătorul de supraveghere, la care până la data sesizării instituției Avocatul Poporului nu au primit răspuns.

În acest context, s-a efectuat în zilele de 6-8 decembrie 2023, o anchetă la Penitenciarul Botoșani, ale cărei obiective au fost verificarea susținerilor petenților, precum și identificarea, audierea și susținerile persoanei autovătămate în data de 17.11.2023, la instanța din Suceava.

În urma anchetei, a fost emisă Recomandarea nr. 188 din 18 decembrie 2023, adresată conducerii  Penitenciarului Botoșani, cu privire la instruirea agenților de pază care interacționează cu deținuții de la Regim de Maximă Siguranță care au manifestări violente; evitarea custodierii deținuților în fostele camere de izolare; reluarea operațiunilor de dezinsecție, deparazitare și deratizare; consilierea unui deținut în sensul întocmirii actelor premergătoare încheierii căsătoriei.

Recomandarea nr. 188/2023 a fost însușită de către directorul Penitenciarului Botoșani.

Ministerul Afacerilor Interne ne-a adus la cunoştinţă că, referitor la întrebarea dacă a fost realizată o centralizare a Posturilor de Poliţie/Secţiilor de Poliţie cu probleme administrative de genul celor enumerate în articolul de presă, structura de specialitate din cadrul Aparatului central al MAI a întocmit, centralizat, o situaţie a punctelor de lucru care se confruntă cu o lipsă a resurselor de tipul celor semnalate de către Avocatul Poporului în cazul postului de poliţie din localitatea Cavadineşti, judeţul Galaţi.

Cu privire la măsurile luate pentru amenajarea/modernizarea posturilor de poliţie din ţară, asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural este una dintre priorităţile şi obligaţiile asumate de MAI, sens în care, în ultimii ani, s-a acţionat în mod permanent.

Astfel, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene (IPJ) au fost efectuate o serie de activităţi specifice, după cum urmează:

– a fost realizată o analiză diagnostic a situaţiei existente a posturilor de poliţie din mediul rural, cu accent pe starea grupurilor sanitare şi a spaţiilor de lucru utilizate de poliţişti;

– au fost prioritizate demersurile şi acţiunile de Intervenţie, în scopul asigurării şi îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare pentru poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, în funcţie de condiţiile reale existente la amplasamentul fiecărui post de poliţie;

– s-a acţionat cu prioritate pentru branşarea/racordarea posturilor de poliţie la reţelele edilitare de utilităţi, în situaţia imobilelor care sunt amplasate pe raza localităţilor ce deţin o astfel de infrastructură, concomitent cu amenajarea de grupuri sanitare la interiorul clădirilor, fiind astfel desfiinţate toaletele din exteriorul clădirilor;

– în situaţia localităţilor care nu dispun de reţele edilitare de apă, IPJ-urile au achiziţionat în ultimii 3 ani, 263 toalete ecologice vidanjabile.

De asemenea, corespunzător perioadei 2021-2023, în cadrul demersurilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru poliţiştii din mediul rural, au fost finalizate şi recepţionate obiective de investiţii constând în modernizarea a 15 posturi de poliţie şi s-a continuat implementarea proiectului de amenajare/modernizare a posturilor de poliţie, prin dotarea acestora cu ansambluri modulare (containere metalice) complet echipate, fiind modernizate alte 55 posturi de poliţie.

Se menţionează că, în urma inspecţiei vizuale efectuate de specialiştii IPJ Galaţi, s-a constatat faptul că Postul de Poliţie Cavadineşti nu prezintă degradări care să implice risc în exploatare, însă aspectul general, precum şi inexistenţa unui grup sanitar la interiorul clădirii, impun iniţierea demersurilor de remediere a situaţiei existente.

La nivelul IPJ Galaţi au fost efectuate deja demersuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin înlocuirea tâmplăriei exterioare vechi (uşi/ferestre) cu tâmplărie din profil PVC echipat cu geam termopan, urmând ca, în anul 2024, după încheierea sezonului rece, la clădirea în discuţie să se efectueze lucrări de reparaţii pentru amenajarea postului de poliţie la standarde corespunzătoare.

Întrucât în localitate nu există reţele de canalizare şi gaze naturale, imobilul este racordat la reţelele de apă/electrică existente.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, sunt subliniate demersurile IPJ Galaţi în ceea ce priveşte amenajarea de grupuri sanitare în interiorul posturilor de poliţie comunale, cu prioritate în localităţile unde există reţea de apă şi canalizare funcţionale.

Totodată, se fac eforturi ca şi în localităţile unde există doar reţea de apă, Ia nivelul posturilor de poliţie să se amenajeze grupuri sanitare şi montare fose septice în limita bugetului alocat la Titlul II „Bunuri şi servicii”.

În acest context, faţă de răspunsul primit, urmează ca Avocatul Poporului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse la nivelul IPJ Galaţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale angajaţilor din cadrul Postului de Poliţie Cavadineşti. 

Prin adresa nr. 46829/DEA/2023, am fost informați că Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis Penitenciarului Slobozia Recomandarea nr. 145/2023, în vederea implementării acesteia, cu respectarea etapelor ce trebuie parcurse în scopul expertizării tehnice a bazinelor de apă, conform cadrului legal în vigoare și că Penitenciarul Slobozia susține acest demers, având în vedere că există riscul, ținând cont de starea fizică și morală a rezervelor de stocare apă potabilă, ca în orice moment acestea să cedeze și să devină neutilizabile, ceea ce ar periclita aprovizionarea cu apă potabilă.

În acest context, față de răspunsul primit, urmează ca Avocatul Poporului să monitorizeze implementarea însușirii recomandării, cu ocazia viitoarelor anchete care vor fi efectuate. 

Prin Recomandarea nr. 20 din data de 22 ianuarie 2024, instituția Avocatul Poporului a recomandat Inspectoratului General al Poliției Române să întreprindă demersuri în vederea bunei funcționări a Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, prin urgentarea procedurilor privind ocuparea posturilor vacante existente la nivelul Inspectoratului Județean Ilfov, precum și prin modificarea/reorganizarea schemei de personal la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, în concordanță cu ritmul de dezvoltare al zonei, atât din punct de vedere demografic, cât și economic

Urmare acestei Recomandări, autoritatea sesizată ne-a transmis faptul că, ”în contextul aprobării prin H.G. nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică a cifrelor privind suplimentarea statelor de organizare al unităților ce sunt implicate în implementarea, până în anul 2024, în sistem pilot, a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) – etapa a II-a, în cursul anului 2023 schema organizatorică a Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov a fost suplimentată cu 62 de posturi.

De asemenea, pe viitor avem în vedere dezvoltarea tuturor unităților Poliției Române, prin suplimentarea schemei organizatorice, în funcție de situația operativă, precum și de densitatea populației fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Totodată, în ceea ce privește ocuparea posturilor de execuție vacante, facem precizarea că, în perioada următoare la nivelul Poliției Române vor fi demarate concursuri în acest sens, cu recrutare din sursă externă, în vederea reducerii deficitului de personal existent la nivelul Poliției Române.

Mai mult, în decursul anului, vor fi repartizați absolvenții promoției de ofițeri ai Academiei dc Poliție ”A.I.Cuza ” București, precum și absolvenții a două promoții de agenți de poliție ai școlilor postliceale ” Vasile Lascăr” Câmpina, respectiv ”Septimiu-Mureșan ” Cluj-Napoca, situația indicatorilor alocați fiecărei unități fiind stabilită în urma unei analize realizate de conducerea I.G.P.R., ținându-se cont de deficitul de personal existent la nivelul fiecărei unități, situația operativă înregistrată, concepțiile de reorganizare al unităților, precum și de recomandările motivate ale instituțiilor.

De asemenea, în contextul implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronic la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov și suplimentării schemei organizatorice a inspectoratului, un număr de 5 funcții au fost alocate Poliției Orașului Chitila, unitate de poliție căreia îi este arondat Postul de Poliție Dragomirești-Vale. Astfel, se prezumă faptul că prezența elementului polițienesc în segmentul stradal va putea fi asigurată de către polițiștii din cadrul Compartimentului de Ordine Publică de la nivelul Poliției Orașului Chitila, context în care polițiștii de la Postul de Poliție Dragomirești-Vale sunt degrevați de această activitate și vor putea acorda timpul necesar activităților specifice.

În acest context, vă asigurăm de faptul că la nivelul Poliției Române vor fi avute în vedere recomandările dumneavoastră privind situația Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, aceste măsuri urmând a fi puse în aplicare succesiv, în tot cursul anului 2024.” 

Prin numeroase petiții, Domeniul armată, justiție, poliție, penitenciare a fost și este sesizat de persoane care își exprimă nemulțumirea față de modul de îndeplinire a atribuțiilor profesionale  de către anumiți judecători și procurori, în anumite cazuri petenții solicitând declanșarea cercetării disciplinare față de acești magistrați, ceea ce impune transmiterea petiției Inspecției Judiciare.

Potrivit art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Regulile de sesizare ale Inspecției Judiciare, publicate pe pagina de internet a acestei instituții impun ca sesizările să fie semnate olograf sau electronic. O cerință identică rezultă din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, publicate pe pagina de internet a Inspecției judiciare.

Cerințele impuse pentru ca o sesizare a Inspecției Judiciare să fie considerată valabil semnată determină, de multe ori, imposibilitatea solicitării Inspecției Judiciare să efectueze verificări cu privire la aspectele sesizate de petenți, transmiterea unei petiții, chiar și în copie, fiind urmată de solicitarea originalului acesteia.

Din coroborarea condițiilor prevăzute de prevederile Legii nr. 305/2022 și a celor de care Inspecția Judiciară se prevalează, solicitând nu doar petenților, dar și instituției Avocatul Poporului transmiterea petiției în original (semnată olograf), a reieșit că deși normele cuprinse în Legea nr. 305/2022 nu fac distincție între modalitățile de semnare a sesizărilor, regulile aplicabile de către Inspecția Judiciară sunt mai restrictive deoarece impun existența semnăturii olografe sau a celei electronice, instituind un fine de neprimire pentru sesizările transmise prin  poșta electronică ce nu poartă semnătură electronică și pentru cele transmise prin fax.

De asemenea, în cazul nerespectării condițiilor de sesizare, aceasta se clasează, fără a exista posibilitatea contestării actului emis cu această ocazie și care nu este o rezoluție de clasare ce poate fi atacată în condițiile art. 46 din Legea nr. 305/2022.

Modalitățile restrictive de sesizare a Inspecției Judiciare, au avut drept efect clasarea unui număr considerabil de sesizări exclusiv pe motivul lipsei semnăturii, limitându-se nejustificat posibilitatea petenților de a obține examinarea fondului petițiilor formulate.

Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, și  a solicitat conducerii Consiliului Superior al Magistraturii informații cu privire la:

– posibilitatea adaptării condițiilor de sesizare a Inspecției Judiciare, în sensul aprecierii drept sesizări valabile și a celor transmise prin mijloace rapide de comunicare, fax, poștă electronică, care permit identificarea petentului și a manifestării sale de voință;

– posibilitatea de a se solicita petentului date suplimentare cu privire la elementele ce constituie condiții de admisibilitate a sesizării și clasarea acesteia doar în cazul neoferirii datelor solicitate.

Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că în ședința din data de 10 octombrie 2023, a Comisiei nr. 2 reunită ”Resurse umane și organizare”, s-au reținut următoarele:

– condițiile de formă ale cererilor de sesizare a Inspecției Judiciare sunt reglementate de art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, aprobat prin ordinul inspectorului șef al Inspecției Judiciare nr. 51/2021;

– potrivit art. 66 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 normele privind efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă, la propunerea inspectorului șef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului CSM, în prezent aplicându-se potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, până la adoptarea unui nou regulament prin hotărârea plenului CSM, Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție aprobate prin ordinul inspectorului șef;

– deși art. 4 alin. (3) din Norme privind necesitatea semnăturii electronice/olografe nu sunt ”suficient de clare, lăsând loc de interpretare din perspectiva necesității semnăturii electronice (…), Consiliul Superior al Magistraturi nu are competențe sub aspectul modificării acestor norme”, regulamentul aplicabil în prezent fiind aprobat de Inspectorul șef al Inspecției Judiciare;

– CSM nu are competența ”de a cenzura practica Inspecției Judiciare din perspectiva clasării sesizărilor pentru lipsa semnăturii, competența secțiilor Consiliului în materie disciplinară intervenind doar ca urmare a exercitării acțiunii disciplinare”;

– Inspecția Judiciară desfășoară o activitate administrativă, iar nu o activitate specifică unei instanțe judecătorești pentru a se aplica normele referitoare la complinirea lipsurilor cererii de chemare în judecată, normele actualmente aplicabile fiind în concordanță cu prevederile Legii nr. 305/2022 (ulterior clasării unei sesizări considerată informă, petentul fiind informat și având posibilitatea de a formula o nouă sesizare);

– modificarea/interpretarea actualului Regulament privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție și cenzurarea practicii Inspecției Judiciare sub aspectul clasării sesizărilor nesemnate electronic excedează competenței CSM;

– aspectele sesizate de instituția Avocatul Poporului pot fi avute în vedere cu ocazia adoptării prin hotărâre a Plenului CSM a noului Regulament privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție.

Urmare acestei corespondențe, la data de 12 decembrie 2023, prin adresa nr. 16733/2023, (în completarea adresiei anterioare nr. 16733 din 18.10.2023), Consiliul Superior al Magistraturii, a emis Hotărârea Plenului nr. 164 din 16 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 1070 din 28 noiembrie 2023, prin care a fost aprobat Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție.

La adoptarea noului Regulament au fost avute în vedere aspectele semnalate de către Avocatul Poporului referitoare la posibilitatea transmiterii prin poștă electronică, în format scanat, a sesizărilor pe suport de hârtie și semnate olograf. 

 Prin Recomandarea nr. 19 din data de 22 ianuarie 2024, Avocatul Poporului a recomandat Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov să întreprindă demersuri în vederea intensificării activităților specifice de prevenire a blocajelor rutiere în raza comunei Dragomirești Vale, sat Dragomirești Deal, județul Ilfov, în special în zonele frecventate de autovehicule de mare tonaj, prin suplimentarea echipajelor de poliție rutieră.

Urmare acestei Recomandări, autoritatea sesizată ne-a transmis faptul că în funcţie de situaţia operativă, echipajele de poliţie rutieră din cadrul Inspectoratului de Politie Judeţean Ilfov – Serviciul Rutier și Politia Oraşului Chitila (Compartimentul Rutier), vor desfăşura în continuare activităţi specifice de prevenire a blocajelor rutiere pe raza corn. Dragomireşti Vale, sat Dragomireşti Deal, judeţul Ilfov, în special în zonele frecventate de autovehicule de mare tonaj.

Totodată, pentru reducerea tranzitului autovehiculelor de transport marfă, Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov a transmis prin adresa cu nr. 6151211 din 03.08.2023, Primăriei comunei Dragomireşti Vale, avizul pentru obiectivul „Semnalizare rutieră şi amplasare limitatoare de gabarit pentru înălţime” pe următoarele străzi: str. Bujorului, str. Crizantemelor, str. Mesteacănului, str. Teilor şi str. 1 Decembrie din comuna Dragomireşti Vale, județul Ilfov. 

Prin  petiția nr. 12282/2023, instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire la anumite neregularități existente la Penitenciarul București Jilava în asigurarea serviciilor de telefonie pentru persoanele private de libertate.

Din datele comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor a rezultat, în esență, că la nivelul Penitenciarului București Jilava nu au fost implementate prevederile Deciziei Directorului General al ANP nr. 463/2017 privind aprobarea Procedurii de selecție a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deținuților la convorbiri telefonice, categoriile de servicii de telefonie și condițiile de furnizare a acestora.

Față de datele comunicate, în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 35/1997, republicată, ne-am sesizat din oficiu și am transmis o adresă Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru comunicarea de informații cu privire la situația existentă în prezent la nivelul sistemului penitenciar din România privind modul de exercitare a dreptului persoanelor private de libertate la convorbiri telefonice.

Din datele transmise prin adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 35492/2023 și  nr. 35492/DEA/2023 ni s-a comunicat, în esență, că la nivelul sistemului penitenciar au fost încheiate contracte de prestări servicii cu doi operatori de telefonie, SC Paytel SRL și SC BVFON România.

Prețurile practicate diferă după cum contractele au fost încheiate, sau nu în conformitate cu prevederile Deciziei directorului general ANP nr. 463/2017 și în mod similar, există diferențe în ceea ce privește condițiile în care se realizează verificarea aparaturii telefonice în cazul semnalării de defecțiuni.

Față de datele transmise s-a revenit cu o nouă adresă la Administrația Națională a Penitenciarelor prin care s-a solicitat să se comunice dacă există posibilitatea uniformizării prețurilor pentru serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar; dacă există posibilitatea aplicării uniforme a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017 și dacă există posibilitatea adoptării unei proceduri care să aibă ca scop exceptarea de la contorizarea convorbirilor telefonice a celor care au fost inițiate, dar din motive tehnice au fost întrerupte.

Prin adresa nr. 35492/DEA/2023 Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că în vederea identificării de soluţii pentru stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi pentru aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017, pentru aprobarea Procedurii de selecţie a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deţinuţilor la convorbiri telefonice, se va desemna un grup de lucru format din specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, în scopul analizării variantelor optime care să conducă la efectul scontat.

S-a mai menționat că identificarea întreruperilor din motive tehnice este influenţată în mod considerabil de modul în care operatorii de telefonie semnalizează întreruperea unui apel; în acest moment nu există un standard implementat de toţi operatorii de telefonie din România / Europa, care să semnalizeze motivul tehnic al întreruperii și că datorită acestor considerente tehnice, adoptarea unei proceduri, care să aibă ca scop exceptarea de la contorizarea convorbirilor telefonice a celor care au fost iniţiate, dar din motive tehnice au fost întrerupte este practic imposibilă.

Având în vedere informațiile comunicate se va continua monitorizarea aspectelor privind stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017, solicitându-se Administrației Naționale a Penitenciarelor să ne comunice măsurile dispuse urmare analizei efectuate de grupul de lucru constituit în acest scopul stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de către o persoană privată de libertate cu privire la faptul că o cerere pe care a formulat-o la data de 22 noiembrie 2022 a fost soluționată la data de 20 februarie 2023, soluția de respingere a cererii fiindu-i adusă la cunoștință la data de 24 februarie 2023.
Având în vedere aspectele invocate, am solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor comunicarea datelor relevante cu privire la acestea. Autoritatea sesizată comunicându-ne că cererea petentului a fost înregistrată și că acesta avea posibilitatea de a lua la cunoștință de soluția de respingere a cererii în aplicația informatizată. Din înscrisurile înaintate de către ANP a rezultat că cererea petentului a fost respinsă la data de 25 noiembrie 2022, dar soluția a fost comunicată, sub semnătură, petentului la 24 februarie 2023.
Având în vedere datele rezultate urmare verificărilor efectuate a fost emisă Recomandarea nr. 40/2023, referitoare la necesitatea dispunerii de măsuri cu caracter unitar, la nivelul tuturor unităților de detenție din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, privind comunicarea soluțiilor dispuse de către conducerea locurilor de deținere asupra cererilor formulate de către persoanele private de libertate
Prin adresa nr. 28981/DSDRP/2023, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat, în esență, situația expusă în cuprinsul Recomandării nr. 40/2023 este singulară, fără a reprezenta o conduită generală în cazul locului de deținere reclamat ori la nivelul sistemului penitenciar.
S-a mai arătat că pentru implementarea recomandării cuprinsul documentului a fost diseminat de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor unităților subordonate în vederea cunoașterii situației semnalate și a respectării, cu strictețe, a termenelor de avizare a cererilor și de aducere la cunoștință a soluțiilor adoptate.
S-a mai menționat la nivelul sistemului penitenciar se află în dezvoltare o aplicație informatică, prin intermediul căreia deținuții vor înainta cererile către administrația locului de deținere în format electronic, urmând ca acest proces să faciliteze exercitarea drepturilor prevăzute în cursul detenției, prin reducerea considerabilă a timpului alocat verificării întrunirii condițiilor și avizării solicitărilor.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de o persoană privată de libertate, care a solicitat acordarea posibilității de a continua studiile liceale, ulterior transferării la alt penitenciar unde nu mai avea posibilitatea de a continua studiile liceale.
Din verificările solicitate a fi efectuate de Administrația Națională a Penitenciarelor a rezultat că petentul a fost transferat urmare schimbării regimului de executare, iar în noul loc de deținere nu se desfășoară cursuri pentru nivel liceal cu deținuții din regimul deschis, dar că petentul a fost informat că are posibilitatea de a solicita transferul pentru continuarea studiilor.
Față de datele comunicate a fost emisă Recomandarea nr. 30/2023, referitoare la dispunerea de măsuri cu caracter unitar pentru a se asigura participarea deținuților la cursuri de formare profesională ori de instruire şcolară, activităţi de educaţie şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în toate locurile de deținere.
Prin adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 27513/DSDRP/2023 ni s-a comunicat, în esență, că între Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei se încheie un protocol de colaborare – reînnoit periodic – prin care se stabileşte cadrul general de derulare a programelor de şcolarizare cu persoanele aflate în unităţile sistemului penitenciar.
În anul şcolar curent, la nivel sistemic, se desfăşoară atât învăţământ de masă (nivelurile primar, gimnazial şi liceal), cât şi programul „A doua şansă” (nivel primar şi secundar inferior). Fiecare unitate penitenciară pune la dispoziţie spaţii corespunzătoare, raportat însă la logistica, nevoile şi posibilităţile reale ale unităţii, inclusiv în cazul transferului temporar al deţinuţilor, iar începând cu perioada pandemiei COVID-19, la nivelul tuturor unităţilor, au fost luate măsuri suplimentare în vederea asigurării dreptului la învăţământ în format online.
Cu privire la petentul care a sesizat instituția Avocatul Poporului s-a precizat că acesta va fi transferat înr-un penitenciar unde poate să finalizeze studiile.
Urmare Recomandării Avocatului Poporului nr. 30/2023, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis unităţilor subordonate adresa de îndrumare nr. 27513/20.04.2023 pentru atingerea scopului executării pedepselor, de asigurare a participării deţinuţilor la cursuri de formare profesională, ori de instruire şcolară, activităţi de educaţie şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, astfel încât să nu existe întreruperi în procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.
Totodată, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a reiterat dispoziţiile art. 59 şi art. 79 lit. d din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2100/C/2022 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate , astfel încât în toate situaţiile în care se impune transferarea într-un alt loc de deţinere şi stabilirea sau schimbarea regimului de executare, şeful serviciului sau biroului educaţie ori șeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, în calitate de membru în cadrul comisiei constituite în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013, să procedeze la consemnarea în mod specific a situaţiei în care persoana privată de libertate frecventează cursurile de instruire şcolară.

Urmare demersurilor întreprinse, am primit următoarele informații:
1. Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, prin adresa nr. 2.713.363/S2/ICG/25.08.2022, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 21332 din 31 august 2022, ne-a comunicat că, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, Guvernul României și-a asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, la Componenta C4 – Transport sustenabil, prin jalonul nr. 66 cu titlul marginal Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislație privind monitorizarea, asigurarea respectării sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea normelor de siguranță rutieră, adoptarea unor modificări legislative pentru monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere video, senzori).
În acest sens, ni s-a menționat faptul că, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ministerului Afacerilor Interne – prin specialiști ai Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și Ministerului Justiției, în vederea atingerii acestui deziderat.
2. Ulterior, prin adresa nr. 35025/21.10.2022, Direcția Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 5387 din 22 februarie 2023, ne-a transmis următoarele informații privind măsurile întreprinse în cadrul grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu scopul îndeplinirii jaloanelor cu nr.66 și nr.67 aferente Componentei 4 – Transport Sustenabil din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Astfel, am fost informați că: „procesul de elaborare a proiectului de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier a fost finalizat. În acest context, prin proiectul de act normativ în cauză se propune:
I. Instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, denumit e-SIGUR, sistem de interes național, complementar sistemelor inteligente de transport.
Acest sistem creează semnalări privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice sau posibila prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară. (…)
Demersul legislativ va permite monitorizarea traficului rutier pe drumurile de interes național, administrate de către C.N.A.I.R. S.A, într-un sistem integrat.
Montarea mijloacelor tehnice se semnalizează, corespunzător normelor în vigoare, prin instalarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către C.N.A.I.R. S.A., care va avea obligația de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la locul amplasării mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier.
Totodată, instituirea sistemului are și un puternic rol preventiv, atât prin semnalizarea prezenței sistemelor de detecție, cât și prin utilizarea componentelor sale în vederea dispunerii unor măsuri specifice raportate la condiții meteo nefavorabile sau periculoase, evenimente rutiere sau de altă natură care pun în pericol circulația pe sectorul respectiv de drum. Astfel, obligațiile de informare sunt clar definite în proiectul de lege, acestea putând fi transmise și în mod dinamic prin intermediul panourilor cu mesaje variabile, tocmai în scopul determinării conducătorilor auto de a adopta o conduită preventivă.
II. Reglementarea întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, constatate cu ajutorul e-SIGUR, în format electronic, sub semnătură electronică calificată. Astfel, semnătură electronică calificată atașată unui înscris în format electronic pentru
care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său.
III. Amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii posibilității de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit ca înscris în formă electronică, cu ajutorul unor platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice. (…)
În acest sens, se asigură o comunicare mai facilă a actului de constatare prin consacrarea unei modalități flexibile de realizare a operațiunii respective, respectiv prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice, dacă persoana a optat pentru o astfel de modalitate de comunicare.
Efectele pozitive așteptate prin utilizarea sistemelor de transport inteligente în cadrul sistemului e-SIGUR sunt:
a) îmbunătățirea/creșterea siguranței rutiere prin prevenirea accidentelor rutiere (managementul traficului, sisteme on-board etc.);
b) scurtarea timpului de intervenție pentru servicii de urgentă (gestionarea vitezei, controlul traficului, detectarea incidentelor, sisteme anti-coliziune etc.);
c) reducerea congestiei (management al traficului, informații de călătorie, managementul transportului public, managementul incidentelor și al situațiilor de urgență etc.
d) reducerea timpului de călătorie, precum și organizarea din timp a acesteia;
e) monitorizarea și protecția mediului (monitorizarea poluării/ reducerea emisiilor de dioxid de carbon, managementul traficului);
f) creșterea eficienței operaționale și a productivității (localizare automată a vehiculelor, managementul flotei, sisteme de plată automate etc.);
g) creșterea confortului călătorilor (informații despre trafic în timp real, ghidare dinamică, localizare automată a vehiculelor etc.);
h) reducerea distrugerii parții carosabile;
i) reducerea costurilor de administrare a rețelei;
j) reducerea costului obținerii datelor statistice de trafic;
k) creșterea mobilității populației.
Totodată, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a inițiat procedura de consultare publică cu privire la proiectul de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier, proiectul de act normativ fiind publicat pe pagina de internet a instituției la următoarea adresă: http://www-mt.gov.ro/web14/ transparenta -decizionala / consultare- publica / acte-normative-in-avizare . ”

 La data de 20 iulie 2022, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu urmare informațiilor publicate în presă cu privire la protestele anunțate de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).
Prin adresa nr. 39684/ANP/2022, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că la data de 21 iulie 2022 a avut loc, la invitația Ministerului Justiției, ședința Comisiei Mixte de Dialog Social, ocazie cu care au fost dezbătute aspecte referitoare la pensiile militare, stadiul aplicării majorărilor salariale și reducerea birocrației excesive din activitatea polițiștilor de penitenciare, fiind aduse lămuririle necesare reprezentanților celor patru organizații sindicale.
Prin adresa nr. 2/58391/2022, Ministerul Justiției ne-a comunicat că reformarea sistemului public (conform componentei C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, R6 Reforma sistemului public de pensii din Planul Național de Reziliență) și corelarea cu dreptul la pensie reglementat, a constituit unul dintre subiectele asupra cărora Ministerul Justiției a reacționat, fie prin comunicări punctuale la solicitările organizațiilor sindicale, fie prin dialog direct, în cadrul Comisiei Mixte de Dialog Social ce a avut loc la data de 21 iulie 2022 la sediul Ministerului Justiției.
S-a mai arătat că, la întâlnirea din 21 iulie 2022, s-a reiterat permanenta atenție acordată drepturilor polițiștilor de penitenciare și eliminării oricăror inechități ce pot apărea în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare apărare, ordine publică și securitate națională și că toate inițiativele legislative supuse avizării Ministerului Justiției, care vizează drepturile polițiștilor de penitenciare, vor fi incluse pe agenda discuțiilor din cadrul Comisiei Mixte de Dialog Social, reprezentanții organizațiilor sindicale primind asigurări de disponibilitate în menținerea dialogului.
Deoarece Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor nu a răspuns adresei transmisă la data de 20 iulie 2022 și recomunicată prin poșta electronică la data de 17 august 2022, la data de 30 august 2022 am revenit asupra acesteia, comunicând răspunsurile primite din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Justiției. La aceeași dată (30 august 2022), Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a transmis o serie de înscrisuri fără a-și exprima dezacordul cu privire la rezultatele întâlnirii organizată de Ministerul Justiției, care a inclus aspecte dintre cele invocate de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, care rămân în atenția Ministerului Justiției.

În petiție petentul a reclamat, în esență că, nivelul programului educativ la nivelul penitenciarelor din țară este deficitar în asigurarea unei “educații coerente”, lipsind o evaluare riguroasă a rezultatelor procesului educativ, astfel, în acest context, rata crescută a recidivei are ca posibilă cauză materializarea eșecului educativ din perioada carcerală.

În contextul instituția Avocatului Poporului s-a sesizat din oficiu, solicitând Administrației Naționale a Penitenciarelor verificarea următoarelor aspecte:

1. Care sunt în mod practic demersurile recuperative aplicate în sistemul penitenciar de la noi din țară, care se asigură în perioada executării măsurilor educative.

2. Care este saltul, calitativ și cantitativ, din ultimii 5 ani, în ceea ce privește activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, asistenţă socială şi psihologică, activităţi educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative.

3. În condițiile în care, pe parcursul anilor trecuți, unele penitenciare au obținut distincția de „Cel mai bun penitenciar din ţară”, cum a fost/cum ar putea fi valorificată buna practică în ceea ce privește activitatea educativă a persoanelor private de libertate.

Urmare a celor solicitate, Administrația Națională a Penitenciarelor, a răspuns solicitării noastre, relevând, în esență, următoarele:

1.La nivelul întregului sistem penitenciar este disponibilă Oferta standardizată de activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială, care cuprinde toate demersurile recuperative adresate  persoanelor private de libertate. Activitățile și programele de reintegrare socială sunt desfășurate de către personalul de la nivelul sectorului de specialitate, care include: educatori, psihologi, asistenți sociali, preoți, monitori sportivi și agenți tehnici. Acestea sunt organizate și derulate atât în interiorul spațiului de deținere, cât și în comunitate, ținând cont de regimul de executare și conduita persoanelor condamnate. De asemenea, activitățile pot fi desfășurate de către colaboratori externi, cu respectarea cadrului normativ în vigoare. În ceea ce privește organizarea și dotarea centrelor educative și de detenție (măsurile educative fiind reglementate în Titlu V (Dispoziții privind executarea măsurilor privative de libertate din Legea nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare), autoritatea sesizată precizează că, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează în prezent patru instituții specializate —două centre educative Buziaș și Tîrgu Ocna, și două centre de detenție (Craiova și Brăila-Tichilęșți). Acestea dispun de spații adecvate pentru cazare și prepararea și servirea hranei, activități de școlarizare și profesionalizare, asistență socială și psihologică, religioasă, activități culturale, sportive și recreative, pentru asigurarea asistenței și a tratamentelor medicale și pentru primirea vizitelor, conform prevederilor art. 140 din lege. În fiecare centru educativ și de detenție există un proiect educational care structurează și organizează educația și asistența psihosocială acordată persoanelor internate în funcție de nevoile individuale ale acestora. Colaborarea cu comunitatea condiționează elaborarea și implementarea componentelor tuturor proiectelor cu caracter educațional, urmărindu-se cointeresarea familiei și a unităților de apartenență în procesul de reintegrare socială a persoanelor care au executat măsuri educative privative de libertate și schimbul de informații între instituții și factori de decizie.

2.Referitor la eficiența activităților recuperative, un important indicator de rezultat îl reprezintă diminuarea procentului de recidiviști, în populația carcerală generală, în anul 2021 acesta ajungând la 37,03% – cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 12 ani (în ultimii 5 ani datele fiind următoarele: 38,15% – 2020, 38,43% – 2019, 38,47% – 2018, 38,37% – 2017).

3.În ceea ce privește diseminarea modelelor de bună practică, în plan intern, autoritatea sesizată menționează că sunt organizate, cu frecvență anuală, întâlniri interregionale ale coordonatorilor sectorului reintegrare socială din unitățile penitenciare subordonate, cu participarea reprezentanților echipei de management din aparatul central, fiind prevăzute pe agenda discuțiilor inclusiv aspecte care vizează activitățile și programele de succes implementate și posibilitățile de replicare. Acestea sunt abordate, totodată, cu prilejul cursurilor de perfecționare adresate personalului de reintegrare socială, desfășurate anual.

Cu ocazia anchetei efectuată la data de 3 februarie 2022 la Penitenciarul Mioveni a fost verificată implementarea unor Recomandări ale Avocatului Poporului privind Penitenciarul Mioveni și întregul sistem penitenciar. Din verificări a rezultat că în ceea ce privește implementarea Recomandării nr. 25/2020 privind aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează procedura refuzului de hrană – însușită de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) audierea deținuților ce recurg la această formă de protest se realizează după ce aceștia refuză trei mese consecutive, dar nu în zilele de sâmbătă și duminică, directorul penitenciarului nedelegând această atribuție altei persoane decât dacă se află în concediu de odihnă. Nu se asigură astfel, așa cum a comunicat ANP, continuitatea la conducere ori de câte ori directorul sau înlocuitorul desemnat lipsesc din locul de deținere de către șeful de tură. Referitor la punerea la dispoziția deținuților a unor rapoarte și recomandări ale Avocatului Poporului, din verificările efectuate la nivelul Secției E4 s-a constatat că la momentul respectiv documentele referitoare la activitatea instituției Avocatul Poporului (cu excepția unui raport de vizită din anul 2015) nu erau accesibile la punctul infochioșc. În ceea ce privește implementarea Recomandărilor nr. 66/2021 și nr. 85/2021 – cu referire la supraaglomerarea carcerală, dotarea curților de plimbare, asigurarea unei alimentații corespunzătoare și acordarea asistenței medicale s-a precizat că există proiecte de creare de noi locuri de cazare, de construire de noi curți de plimbare și modernizare a sectorului vizită. La concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi de medic de medicină generală – specializarea psihiatrie și interne nu s-au prezentat candidați. Recent au fost încadrați asistenți medicali, existând asistenți de medicină generală, stomatologie, igienă și farmacie. Față de aspectele constatate s-a emis o Recomandare privind necesitatea înlăturării supraaglomerării carcerale în Penitenciarul Mioveni și furnizarea apei calde un interval de timp corespunzător desfășurării în condiții normale a activităților de igienă personală de către deținuți. De asemenea, în ceea ce privește respectarea procedurii refuzului de hrană și a asigurarea accesului deținuților a unor rapoarte și recomandări ale Avocatului Poporului s-a revenit cu adresă la Administrația Națională a Penitenciarelor.

-Răspunsul ANP

Față de datele rezultate din verificările efectuate a fost emisă Recomandarea nr. 67/2022, adresată directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care s-a solicitat luarea de măsuri cu caracter unitar la nivelul locurilor de deținere pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la corespondență persoanelor private de libertate prin stabilirea de intervale de timp cât mai reduse de ridicare a corespondenței persoanelor private de libertate și predare a corespondenței destinată acestora.
Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că s-a dispus conducerii locurilor de deținere subordonate să încheie protocoale de colaborare cu furnizorul de servicii poștale, astfel încât dreptul la corespondență al deținuților să fie garantat și asigurat potrivit legii, în cazul în care acest demers nu a fost realizat, să întreprindă demersurile necesare pentru asigurarea și garantarea dreptului la corespondență al deținuților prin aducerea la cunoștință furnizorului de servicii poștale necesitatea și obligativitatea colectării corespondenței persoanelor private de libertate și să înștiințeze de îndată furnizorul de servicii poștale în cazul în care corespondența deținuților nu este colectată din motive neimputabilă unității penitenciare, pentru remedierea situației.
S-a precizat că după momentul la care Penitenciarul Iași a transmis Companiei Naționale Poșta Română – Oficiul Poștal Iași proiectul protocolului de colaborare privind asigurarea dreptului la corespondență pentru deținuți nu a fost primit un răspuns din partea acestei companii, demersurile fiind reluate de către administrația Penitenciarului Iași. Administrația Națională a Penitenciarelor s-a adresat conducerii Companiei Naționale Poșta Română pentru soluționarea deficiențelor constatate în legătură cu activitatea Oficiului Poștal Județean Iași si facilitarea acordării dreptului la corespondență persoanelor private de libertate.
În completarea datelor transmise inițial, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că urmare contactării Companiei Naționale Poșta Română a fost încheiat un protocol între Penitenciarul Iași și furnizorul de servicii poștale, prin care se prevede ca furnizorul de servicii poștale să asigure ridicarea corespondenței depusă de persoanele private de libertate în fiecare zi lucrătoare.

O mașină de poliție a spulberat două minore aflate pe trecerea pietoni, care se deplasau către școală, în Sectorul 1, pe Bdul. Laminorului. Șoferul era un polițist tânăr, angajat în 2017. În urma evenimentului rutier a rezultat decesul unei minore și vătămarea corporală a celeilalte minore. Au fost solicitate informații de la: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, IGPR, Ministerul Afacerilor Interne – Brigada Rutieră București, Administraţia Domeniului Public Sector 1 (A.D.P.), unitatea de învățământ pe care au frecventat-o cele două minore și D.G.A.S.P.C. Sector 1, Ministrul Afacerilor Interne și a fost emisă Recomandarea nr. 76/2022, referitoare la necesitatea elaborării unei proceduri unitare ce trebuie urmată în desfășurarea de către polițiști și jandarmi a ”misiunilor”, ”misiunilor urgentă” și ”intervențiilor”, adresată Ministrului Afacerilor Interne. Din răspunsurile primite au rezultat următoarele: Există un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă, cercetările penale nefiind finalizate, polițistul a fost pus la dispoziția organelor de cercetare penală fiind cercetat sub control judiciar; ulterior, măsura preventivă a fost revocată de instanța de judecată. Inculpatul a fost testat preliminar cu aparatul alcooltest și Drugtest, rezultatul fiind negativ; inculpatul deținea un permis de conducere auto valabil și recunoscut, care îi dădea dreptul de a conduce pe drumurile publice, permis care a fost reținut.
Autoritățile locale au luat măsuri pentru instalarea de dispozitive pentru limitarea vitezei în zona trecerilor pentru pietoni de pe artera unde a avut loc accidentul rutier și s-a analizat posibilitatea de semaforizare a acestora, respectiv de suplimentare a semnalizării rutiere orizontale și verticale.
Minorei accidentate i s-a permis să participe la ore on line, aceasta beneficiază de un program de consiliere în mediu privat.
Minorilor din unitatea de învățământ, colegi cu cele două fetițe, li s-a adus la cunoștință prin intermediul directorului școlii de modalitatea de accesare a serviciilor oferite de către D.G.A.S.P.C. Sector 1.
Multitudinea de acte normative ce reglementează misiunile, misiunile care au caracter de urgență și acțiunile de intervenție detaliază competențele în materie și procedura ce trebuie urmată.
În contextul producerii evenimentului rutier din data de 13 ianuarie 2022, pentru prevenirea accidentelor rutiere cu implicarea personalului MAI au fost dispuse măsuri de prelucrare a personalului cu privire la legislația rutieră, obligațiile ce revin celor ce se deplasează în regim prioritar, a fost adoptat Planul de Măsuri privind pregătirea personalului MAI pentru acordarea prim ajutor, au fost dispuse măsuri specifice pentru ca personalul să poată acorda primul ajutor, au fost certificați 134 de instructori auto care au urmat cursul Conducerea defensivă a autovehiculelor de serviciu, au fost desfășurate 954 de sesiuni de instruire în domeniul conducerii în regim prioritar destinate polițiștilor din sectorul stradal, organizate cu instructori din cadrul structurilor de pregătire profesională din cadrul Poliției Române, cu participarea a 8005 de polițiști.
În aprilie 2022, s-a încheiat cu o organizație neguvernamentală un parteneriat pentru elaborarea și demararea de proiecte europene pentru pregătirea și perfecționarea polițiștilor prin cursuri de conducere a vehiculelor cu regim de circulație prioritară ce execută misiuni operative cu caracter de urgență și cursuri de conducere defensivă. În iulie 2022, a fost încheiat un alt parteneriat cu alte două organizații în același scop.

Având în vedere faptul că, atât semnele de circulație neconforme, cât și marcajele rutiere necorespunzătoare creează o stare de pericol pentru participanții la trafic (conducători auto și pietoni deopotrivă), Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 188/2021 privind luarea măsurilor necesare privind creșterea gradului de siguranță rutieră, prin care a solicitat autorităților cu atribuții în domeniu, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Administrației Străzilor București (cât și implicit celor cu atribuții de control, Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv Primăriei Generale a Municipiului București), ca în regim de urgență, să fie dispusă verificarea tuturor indicatoarelor și marcajelor rutiere de pe sectoarele de drum care se află în administrarea autorităților mai sus menționate, din punct de vedere al conformității tehnice (dimensiuni, scriere, grad de retroreflexie, culori folosite, poziționare, gradul lor de vizibilitate, etc), dar și a oricărui alt element care poate contribui la siguranța traficului rutier pe aceste sectoare de drum (parapeți, refugii de pietoni, scuaruri etc.).

Urmare celor solicitate, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi-a însuşit în totalitate Recomandarea, şi a dispus Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – S.A. luarea tuturor măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Totodată, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – S.A. a dispus Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri 1-7, luarea măsurilor ce se impun în ceea ce priveşte verificarea constantă a calităţii, integrităţii şi conformităţii indicatoarelor şi marcajelor rutiere de pe sectoarele de drum care se află în administrarea acestora. De asemenea, a dispus Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, verificarea semnalizării rutiere din punct de vedere al conformităţii tehnice (dimensiuni, scriere, grad de retroreflexie, culori folosite, poziţionare şi gradul lor de vizibilitate) precum şi a elementelor de siguranţă rutieră de pe întreaga reţea de drumuri administrată de CNAIR – SA.

Primăria Generală a Municipiului București – Direcția Transporturi ne-a comunicat că recomandarea a fost însuşită şi a solicitat Administraţiei Străzilor să remedieze deficienţele semnalate.