Petiția a fost analizată în contextul prevederilor art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituție.
Ne-am adresat Autorității Naţionale pentru Cetăţenie, căreia i-am solicitat informaţii despre stadiul de soluționare a cererii de rectificare depuse de petentă în luna iulie 2022.
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ne-a înaintat răspunsul transmis petentei prin care aceasta a fost informată că cererea de rectificare a numelui fiului său a fost admisă, dosarul fiind soluționat favorabil.

Am solicitat CNAS să ne comunice:

• câte sesizări au primit în ultimul an cu privire la aspectele referitoare la timpul de așteptare pentru efectuarea unui RMN;
• în cât timp va fi gata platforma care va aduna toate clinicile cu locurile disponibile și fondurile existente;
• cât de eficientă va fi această platformă în ceea ce privește accesibilitatea pacienților la această investigație;
• până la finalizarea platformei, ce măsuri există pentru îmbunătățirea accesului pacienților la investigația de tip RMN.

CNAS ne-a comunicat că în ultimele 12 luni au fost înregistrate 18 sesizări referitoare la timpul de așteptare pentru efectuarea investigației RMN.

CNAS a precizat că pe site-ul său, la secțiunea Informații Furnizori-Rapoarte online furnizori-Raportare paraclinic, se regăsesc informații privind fondurile disponibile la furnizorii de servicii medicale, datele putând fi vizualizate selectiv pe județ sau furnizor.

Unitatea Implementare Proiecte are în derulare pregătirea documentației pentru obținerea finanțării proiectului Sistem Informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la Servicii Medicale Acte, Recomandări și Tehnologii (SIGMA SMART), obiectivul general al acestuia fiind optimizarea  fluxurilor de date și monitorizarea electronică a serviciilor medicale decontate din FNUASS prin intermediul unui sistem informatic online, în beneficiul persoanelor asigurate și furnizorilor de servicii medicale/ dispozitive medicale, proiect ce va fi finanțat din Programul de Sănătate 2021-2027, coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acest proiect va facilita accesul pacienților la servicii medicale prin crearea unei platforme de programare online, pe specialități, dând posibilitatea pacienților de a vizualiza locurile disponibile sau perioada de așteptare, în funcție de furnizorul de servicii medicale.

Totodată, prin intermediul proiectului se vor realiza și următoarele:

1. Automatizarea fluxurilor aferente certificatelor de concediu medical, a biletelor de trimitere, a scrisorilor medicale, a recomandărilor privind îngrijirile la domiciliu precum și a recomandărilor privind dispozitivele medicale și gestionarea, în condiții de siguranță, a biletelor de trimitere și a certificatelor de concediu medical.
2. Eliminarea neconcordanțelor în procesul de raportare de către furnizorii de servicii și evitarea refuzului la plată de către CAS a unor servicii medicale deja efectuate.
3. Validarea online a documentelor medicale cu scopul diminuării poverii administrative a medicilor în avantajul actului medical.
4. Creșterea transparenței privind decontarea serviciilor de sănătate din FNUASS, prin creșterea accesului la datele din sistem.

CNAS are cuprins în Programul Național de Redresare și Reziliență, proiectul Redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate, proiect care are  printre obiective și reducerea timpilor de lucru, atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru angajații CNAS/CAS, în interesul direct al cetățeanului. 

 Conform digi24.ro, ”în urma căzăturii cu bicicleta, bărbatul s-a lovit la picior și a fost dus la spital. Medicul de gardă i-a cusut și pansat o rană. În următoarea zi, bărbatul a revenit la spital, pentru că se simțea rău, avea dureri și piciorul umflat. Medicii i-au prescris antibiotice și l-au trimis acasă. La trei săptămâni de la incident, bărbatul a plecat în Olanda, unde muncește. Pentru că piciorul nu se dezumfla și continua să îl doară, a mers la medic și a ajuns de urgență în sala de operații, unde chirurgii i-au scos din rană mânerul frânei de la bicicletă.

Astfel a descoperit că avea în picior o bucată de fier de 8 centimetri lungime. Conducerea spitalului din Urlați a declarat pentru Observatorul Prahovean că va deschide o anchetă internă în acest caz.”

Situația a fost analizată în contextul dreptului la ocrotirea sănătății prevăzut de art. 34 din Constituţie.

Ne-am adresat conducerii Spitalului Orășenesc Urlați pentru a ne comunica dacă a dispus efectuarea unei anchete disciplinare față de medicul în cauză, concluziile anchetei și sancțiunile aplicate, Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova pentru a ne comunica dacă a fost sau urmează a fi dispus un control la Spitalul Orășenesc Urlați pentru a se verifica modul în care au fost respectate în acest caz prevederile legale privind drepturile pacientului și standardele de calitate aplicabile, concluziile acestui control și măsurile dispuse și Colegiului Medicilor Prahova pentru a ne transmite dacă în acest caz s-a autosesizat sau urmează să se autosesizeze în baza art. 118 din Statutul din 2022 al Colegiului Medicilor din România cu privire la un posibil caz de malpraxis și care este decizia adoptată în urma autosesizării.

Conducerea Spitalului Orășenesc Urlați ne-a comunicat că a fost demarată o cercetare internă în urma căreia s-a constatat săvârșirea unor abateri disciplinare de către un medic și o asistentă medicală, astfel că s-a propus sancționarea disciplinară a acestora, și că DSP Prahova a aplicat două amenzi de 32.000 lei în total, acesta menționând că va sesiza Colegiul Medicilor Prahova.

DSP Prahova ne-a informat cu privire la sancțiunile aplicate și recomandările făcute unității sanitare și a menționat că a sesizat Colegiul Medicilor Prahova.

Colegiul Medicilor Prahova a indicat că a redirecționat adresa noastră Colegiului Medicilor București, al cărui membru este medicul respectiv, iar Colegiul Medicilor București ne-a transmis că a fost declanșată ancheta disciplinară față de medicul ortoped. 

Conform Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, republicată, membrii uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, beneficiază de o indemnizație lunară.
Petenta ne-a informat că după recunoașterea Asociației Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România ca fiind de utilitate publică, mai mulți membri ai UJMR au depus cereri la Casele județene de Pensii – în județele Arad, Cluj, Bihor, Harghita, Mureș, Satu Mare etc. – împreună cu toate actele doveditoare cerute, solicitând acordarea indemnizației cuvenite conform Legii 8/2006. Totodată, UJMR a transmis Caselor județene și CNPP lista cu pensionarii îndreptățiți a primi indemnizația.
Casa Teritorială de Pensii Bihor inițial (noiembrie 2022) a aprobat cererile, colegii pensionari intrând în plată, după care a revenit asupra deciziei (februarie 2023), în sensul respingerii acestora. Restul Caselor județene au respins de la început aceste solicitări invocând faptul că Asociația Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România nu se regăsește în lista uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, comunicată Casei Naționale de Pensii Publice de către Ministerul Culturii, ca făcând obiectul Legii nr. 8/2006.
Plecând de la susținerile petentei, am apreciat că recunoașterea prin Hotărâre a Guvernului a Asociației Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România – uniune de creatori, care activează în domeniul jurnalistic – ca fiind de utilitate publică, aceasta se circumscrie obiectului de reglementare al Legii nr. 8/2006 și pe cale de consecință, membrii asociației sunt îndreptățiți la indemnizația prevăzută de această lege.
Din actele normative analizate nu a rezultat condiționarea recunoașterii și acordării drepturilor cuvenite de lista menționată de către Casele locale de pensii. Lista despre care fac vorbire acestea face parte doar dintr-o comunicare internă între instituții, nu este nicidecum un act normativ care să completeze sau să modifice o lege sau o Hotărâre a Guvernului. La momentul sesizării am apreciat că lipsa comunicării între instituții sau neorganizarea corespunzătoare a activității interne nu poate afecta drepturile stabilite printr-o lege și nu poate justifica neaplicarea legii. Și totuși, CNPP pare să condiționeze acordarea indemnizației de completarea listei.
Nu în ultimul rând, am opinat că neacordarea indemnizației cuvenite pe baza legii membrilor Asociației Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România, este o măsură discriminatorie, din moment ce membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România beneficiază de aceeași indemnizație pe baza acelorași prevederi legale.
Astfel, pentru considerentele mai sus arătate, am transmis o adresă către Casa Națională de Pensii Publice, în sensul formulării unui punct de vedere pe margine celor de mai sus, dar și din perspectiva instituirii de către aceasta a unui posibil caracter discriminator față de abordarea consecventă în ceea ce privește drepturile acordate Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prin raportare la situația jurnaliștilor maghiari din România. Autoritatea ne-a reiterat cadrul legal incident în cauză și a prezentat corespondența purtată în această speță.
Față de cele prezentate, am reținut că în privința dreptului aplicabil, relevante sunt dispozițiile art. 1 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 8/2006, potrivit cărora prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară in beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
Așadar, actul normativ instituie dreptul la o indemnizație în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, cum sunt și cele din domeniul jurnalistic, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
Asociația Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România este o persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, de utilitate public, care face parte din domeniul jurnalistic, așa cum reclamă dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006. Prin H.G. nr. 1220/2022 a fost recunoscut statutul Asociației Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România ca fiind de utilitate publică.
În aceste condiții, este nelegal refuzul caselor de pensii teritoriale de acordare a indemnizațiilor cuvenite.
Susținerile Casei Naționale de Pensii Publice referitoare la rațiunile neincluderii acestei asociații printre beneficiarii Legii nr. 8/2006 sunt lipsite de orice relevanță, în condițiile în care a fost recunoscut statutul acesteia ca fiind de utilitate publică.
Nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora dacă s-ar da curs cererilor formulate de către membrii asociației, ar însemna că toți pensionarii sistemului public și sectorial de pensii care aparțin unei persoane publice de utilitate publică ar trebui să beneficieze de dispozițiile Legii nr. 8/2006, în condițiile în care, în cazul de față este vorba de o asociație jurnalistică.
Pentru toate aceste motive, având în vedere răspunsul transmis de către Casa Națională de Pensii Publice, dar și practica judiciară constituită la nivelul Tribunalului Cluj a fost emisă Recomandarea nr. 95/30 iunie 2023, adresată președintelui Casei Naționale de Pensii Publice prin care am solicitat, luarea măsurilor necesare în vederea respectării drepturilor prevăzute de Legea nr. 8/2006 și informarea caselor județene pensii în legătură cu faptul că Asociația Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, a fost recunoscută ca asociație de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 1220/2022 și conform statutului acesteia se încadrează în prevederile alin. (2) din art. 1 al Legii nr. 8/2006 la domeniul jurnalistică.
Prin adresa nr. A46800/B1462D.B./I/A-485/21 iulie 2023, am fost informați că Recomandarea nr. 95/30.06.2023 a fost însușită, ocazie cu care Casa Națională de Pensii Publice a transmis în teritoriu o adresă de îndrumare prin care a informat casele teritoriale de pensii că Asociației Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România i-a fost recunoscut statutul de utilitate publică, iar membrii acesteia care au calitatea de pensionari sunt îndreptățiți la acordarea indemnizației în temeiul Legii nr. 8/2006, republicată.

Ne-am adresat Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pentru a ne comunica modul în care este respectată de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantul deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă și distribuitorul/distribuitorii angro de Rivotril obligația legală de a constitui permanent stocuri asiguratoare egale cu rulajul mediu lunar pentru acest medicament, dacă monitorizează rulajele cu acest medicament, dacă a întreprins demersurile legale necesare în vederea prevenirii sau atenuării deficitului în aprovizionarea cu Rivotril, dacă a aplicat sancțiuni și care au fost acestea și care este termenul în care Rivotril va fi disponibil în farmacii.
De asemenea, am solicitat Ministerului Sănătății să ne comunice ce măsuri a luat sau urmează să ia potrivit competențelor sale legale pentru acoperirea urgentă a necesarului cu acest medicament și dacă a solicitat ANMDMR informații legate de lipsa de aprovizionare a farmaciilor cu Rivotril.
ANMDMR ne-a comunicat că deținătorul autorizației de punere pe piață i-a notificat medicamentele Rivotril 2 mg și Rivotril 0,5 mg cu discontinuitate temporară din motive de fabricație începând cu luna martie 2023 până în luna iulie 2023 și că estimează reluarea comercializării la finalul lunii iulie 2023-începutul lunii august 2023 pentru ambele concentrații, apreciind că, în perioada în care Rivotril nu se află pe piață, este necesar ca pacienții să consulte medicul curant pentru găsirea unui înlocuitor.
Ministerul Sănătății ne-a informat că i-a fost transmis de către ANMDMR că reprezentantul deținătorului autorizației de punere pe piață pentru Rivotril, i-a notificat discontinuitatea temporară începând cu luna martie 2023, cu data de reluare a comercializării luna iunie 2023. De asemenea, a precizat că Agenția Europeană a Medicamentelor a prezentat în luna aprilie 2023, cu ocazia întâlnirii grupului de lucru SPOC pentru lipsa medicamentelor, starea de fapt existentă în ceea ce privește asigurarea pe piață la nivel european, fiind semnalate atât probleme în procesul de ambalare, cât și probleme generate de criza energetică, și că data estimativă pentru reluarea comercializării este luna iulie 2023 pentru Rivotril 0,5 mg și luna august 2023 pentru Rivotril 2 mg.
În baza Ordinului nr. 1.346/2023 al ministrului sănătății privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, urmează ca prețurile maximale ale medicamentelor care vor fi aprobate și care au o valoare mai mica de 25 lei, inclusiv Rivotril, să poată fi indexate cu 14%.
Instituția Avocatul Poporului monitorizează situația în continuare.

Petiția a fost analizată în contextul posibilei încălcări a prevederilor art. 52 din Constituție, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
În răspunsul nr. Reg 1/15265/2023, Ministerul Sănătății a precizat că inspectorii sanitari ai direcției de sănătate publice județene respective au efectuat în data de 20 martie 2023 un control la fața locului împreună cu reprezentanții primăriei localității în care locuiește petentul și au constatat că unitatea reclamată era închisă și nu funcționa, nefiind desfășurate activități de producție.
De asemenea, a precizat că, după analizarea documentelor de corespondență, Corpul de Control al Ministrului Sănătății a transmis petiția spre soluționare inspectoratului de poliție județean competent.

În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului, Inspectoratul de Stat în Construcții ne-a arătat următoarele:

• „Urmare a aspectelor sesizate, personalul cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului în Construcții al Municipiului București – I.C.M.B. a efectuat controale, potrivit atribuțiilor legale, la obiectivele Pasaj Lujerului, sector 6, municipiul București și Podul Băneasa, sector 1, municipiul București, aflate în administrarea Primăriei Municipiului București – Administrația Străzilor. La controalele efectuate s-au prezentat expertizele tehnice, întocmite în anul 2023.”
• „Pentru Podul Băneasa, expertul tehnic atestat MTCT, a dispus în regim de urgență Primăriei Municipiului București – Administrația Străzilor să execute lucrări de reparații/înlocuirea elementelor degradate componente ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor și a longrinelor de protecție aferente dispozitivelor de rost. De asemenea, sunt necesare lucrări de injectare cu rășini epoxidice a tuturor fisurilor de la grinzi și antretoaze. Până la începerea lucrărilor se va urmări periodic starea tehnică a podului.”
• „Pentru Pasajul Lujerului, expertul tehnic atestat MLPTL, a dispus în regim de urgență Primăriei Municipiului București – Administrația Străzilor să întreprindă demersuri în vederea începerii lucrărilor de consolidare a podului și punerea în siguranță în conformitate cu reglementările tehnice. Până la începerea lucrărilor se va urmări periodic starea tehnică a podului.”
• „Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) din Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor aprobat prin HGR nr. 925/1995, actualizat, care menționează că în cazul în care expertul tehnic ajunge la concluzia ca se impune, în mod justificat, luarea unor măsuri imediate, în vederea prevenirii unor accidente cu urmări grave – victime omenești sau pagube materiale, acesta le va aduce la cunoștință, în scris, proprietarului/administratorului construcției sau investitorului, după caz, care este obligat sa le pună în aplicare, prin actele de control încheiate s-a dispus P.M.B. – Administrația Străzilor și experților tehnici – elaboratori ai expertizelor tehnice să comunice, după caz, eventualele măsuri dispuse.”
• „Totodată, I.C.M.B. a dispus prin procesele-verbale de control privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, proprietarului – Primăria Municipiului București și administratorului – Administrația Străzilor, în regim de urgență, să întreprindă demersuri în vederea punerii în siguranță a celor două obiective până la efectuarea lucrărilor de consolidare a podului/pasajului și întocmirea instrucțiunilor de urmărire în timp și programul de urmărire pentru obiectivele controlate.”

Administrația Străzilor București a învederat luarea următoarelor măsuri:

• „În ceea ce privește Podul Băneasa la expertiza tehnică realizată în anul 2017 a fost încadrat în clasa tehnică III – stare satisfăcătoare, iar la expertiza tehnică realizată în anul 2023 a fost încadrat în clasa tehnică V – ceea ce înseamnă că necesită intervenție rapidă.”
• „Ca urmare se lucrează la întocmirea caietelor de sarcini necesare realizării lucrărilor, respectiv DALI (urmat de aprobarea indicatorilor tehnico-economici), Proiect Tehnic și Detalii de Execuție, verificare tehnică, execuție lucrări.”
• „În ceea ce privește Pasajul Lujerului, în urma expertizei tehnice realizate în anul 2023 a fost încadrat în clasa tehnică V – ceea ce înseamnă că necesită intervenție rapidă.”
• „Până la parcurgerea pașilor necesari demarării lucrărilor de execuție, Secția de Poduri și Pasaje din cadrul Administrației Străzilor monitorizează în permanență panourile de alucobond pentru a preveni eventualele incidente cauzate de desprinderea acestora.”
  

Au fost solicitate informaţii:

• Direcției de Sănătate Publică pentru a ne comunica: dacă au informat cetățenii cu privire la contaminarea apei; măsurile întreprinse până la acel moment cu privire la decontaminarea zonei; dacă s-au prelevat probe de apă pentru efectuarea analizelor, ce au constatat și ce se poate face pentru curățarea zonei și în cât timp; rezultatul analizelor din apa contaminată; dacă s-a solicitat limitarea consumul apei contaminate de către cetățeni
• Gărzii de Mediu pentru a ne comunica: dacă au deschis un control la centrul de management integrat al deșeurilor Lupac, la operatorul economic; dacă au urmărit respectarea condițiilor din autorizația de mediu; măsurile întreprinse până la acest moment cu privire la decontaminarea zonei; sancțiunile pe care le-au aplicat operatorului.
• Primăriei localității Lupac pentru a ne comunica: dacă s-au asigurat că persoanele care nu au posibilitatea de a cumpăra apă vor putea beneficia de aceasta, având în vedere poluarea pânzei freatice; dacă au postat avertizări la intrarea și ieșirea din comună pentru ca persoanele care nu sunt din zonă să nu consume apa din localitate.

Direcția de Sănătate Publică Caraș-Severin ne-a comunicat că în urma acțiunilor de prelevare probe de pe raza localității Lupac au constatat depășiri ai parametrilor la 4 fântâni din localitate și au recomandat UAT Lupac: amenajarea, curățirea, dezinfecția apei din fântâni, conform Ordinului MS nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare; interzicerea folosirii apei pentru consum uman și, în special pentru nou născuții și copiii mici de la fântânile publice la care parametrii nitraților și nitriților nu se încadrează în limitele admise, conform Ordonanței 7/2023, și atenționarea populației prin tăblițe avertizoare, la loc vizibil în care se va specifica: „Apa nu este bună de băut”, conform HG nr. 974/2004 completată cu HG nr. 342/2013; asanarea și dezinfecția fântânilor, reanalizarea fizico-chimică și microbiologică a apei după curățarea și dezinfecția fântânilor și informarea consumatorilor asupra calității apei potabile furnizate, conform HG nr. 342/2013.

Prin actul de control încheiat de către Garda Națională de Mediu CJ Caraș – Severin, au fost stabilite măsuri în vederea remedierii situației constatate: respectiv oprirea scurgerilor de levigate și limitarea efectelor acestor scurgeri de levigate în zona celulei de depozitare a deșeurilor, inclusiv salubrizarea zonelor afectate; efectuarea de monitorizări pentru apa subterană în cele 3 foraje de observație, lunar pe o perioadă de 3 luni, efectuarea de monitorizări privind calitatea apei de suprafață (compoziția) apei de suprafață, în zona celulei de depozitare, unde au fost constate scurgeri de levigat, lunar pe o perioadă de 3 luni, expertizarea tehnică de specialitate a celulei de depozitare a deșeurilor, prin experți atestați, în vederea identificării și eliminării sursei scurgerilor de levigat; realizarea unui foraj pentru monitorizarea apei subterane în aval de celula de depozitare a deșeurilor, în zona unde au avut loc scurgerile de levigat, amplasat conform unui studiu hidrologic și reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor și protecției mediului; curățarea tuturor rigolelor colmatate și a receptorilor pluviali de pe amplasamentul CMID Lupac; verificarea modului de funcționare a sistemului de drenaj a levigatului de pe celula de depozitare a deșeurilor; întreținerea construcțiilor și instalațiilor de captare, aducțiune, folosire, epurare și evacuare a apelor uzate conform prevederilor „Regulamentului de exploatare”.

Primăria Lupac ne-a comunicat că urmare a intervenției noastre: au fost puse anunțuri cu apă nepotabilă la cele patru fântâni de pe raza localității Lupac aflate pe domeniul public și fotografiile au fost trimise în aceeași zi la DSP Caraș-Severin, informând totodată, autoritatea că localitatea Lupac nu are sistem de apă centralizat; au fost puse afișe de avertizare privind posibilitatea poluării fântânilor din gospodăriile populației și necesitatea efectuării analizelor de apă către proprietarii acestor fântâni; au fost identificate persoanele vulnerabile și au fost aprovizionate cu apă; s-a primit de către UAT Lupac prin suportul acordat de ISU Caraș Severin 3000 l. apă menajeră, din care 400 l. au fost distribuiți către populația care a solicitat apă.

Cu această ocazie a fost informat că fiind cetățean străin poate susține examenul de conducere doar într-o limbă de circulație internațională. Petentul ne-a informat că nu cunoaște limba engleză și nici limba română. De asemenea, locul de muncă actul nu-i permite deplasarea în Ungaria pentru câteva luni cât ar fi necesar în vederea urmării cursurilor de conducere și obținerea permisului.

În acest sens a solicitat sprijinul instituției și a cerut clarificări în legătură cu imposibilitatea susținerii examenului de conducere într-o localitate unde acest lucru ar fi posibil, având în vedere ponderea minorității maghiare și posibilitatea oferită acestora de a susține examenul în limba maternă.

În România, cadrul legal este constituit de reglementările cu privire la obținerea permisului de conducere cuprinse în Ordinul nr. 286/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, ale Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicata și în cadrul Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea nr. 1.391 din 4 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

În contextul dispozițiilor de mai sus se reține faptul că, în cazul străinilor, al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, al cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi al cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, proba teoretică se poate susţine, la cerere, în limbile engleză, franceză sau germană.

De asemenea, legiuitorul a instituit dispoziții derogatorii pentru cetățenii aparținând minorităților naționale, astfel că: în cazul candidaţilor cetăţeni români aparţinând minorităţilor naţionale, proba teoretică se poate susţine, la cerere, în limba maternă, în condiţiile art. 94 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

În România există 18 minorități naționale, toate bucurându-se de drepturile conferite de dispozițiile art. 94 din Codul Administrativ.

În mod particular, în cazul prezentat de către petent, acesta nu poate beneficia de dispoziția sus indicată deoarece nu este cetățean român, deși cunoaște limba maghiară și locuiește într-o unitate administrativ teritorială unde cetățenii care aparțin minorității maghiare au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, astfel că ar putea susține examenul în limba care este deja folosită de acești cetățeni.

Astfel, art. 18 alin. (1) din Constituție reglementează faptul că cetățenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.

De asemenea, art. 28 alin. (1) din Codul civil prevede faptul că cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile.

Nu în ultimul rând, Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare reiterează faptul că străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte.

Din coroborarea reglementărilor de mai sus, rezultă așadar faptul că populația unui stat nu cuprinde doar cetățenii acestuia, ci și străinii și apatrizii care locuiesc pe teritoriul său. Astfel, sistemul juridic nu are cum să nu recepteze această realitate și să nu reglementeze, plecând de la categoria generală de om sau ființă umană, statutul juridic al tuturor persoanelor fizice.

Plecând de la situația prezentată, am apreciat că legiuitorul ar trebui să aibă în vedere particularitatea cazului, dând posibilitatea susținerii examenului și rezidenților de pe teritoriul României care vorbesc una dintre limbile în care statul român permite susținerea examenului.

Astfel, pentru considerentele mai sus arătate, ne-am adresat Ministerul Afacerilor Interne, în sensul analizării oportunității modificării cadrului legal incident în materie, prin introducerea unor reglementări care să vizeze posibilitatea susținerii examenului și rezidenților de pe teritoriul României care vorbesc una dintre limbile în care statul român permite susținerea examenului.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări ne-a informat că a fost demarată procedura de modificare și completare a Ordinului M.A.I. nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care va fi modificat și în sensul reglementării susținerii examenului de către cetățenii străini sau apatrizi ce au stabilită reședința în România similar cu cetățenii români ce aparțin minorităților naționale, conform celor sesizate de instituția Avocatul Poporului.

Având în vedere rezultatul demersului întreprins, dar și în ceea ce privește orizontul de timp indicat de către autoritate pentru finalizarea acestuia, respectiv sfârșitul anului 2023, monitorizăm procedura de modificare și completare a Ordinului M.A.I. nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere până la adoptarea acestuia.

Demersurile realizate în cadrul acestui dosar au fost extrem de complexe și anevoioase și s-au derulat pe o perioadă de 6 ani, astfel:

Concret, s-a solicitat analizarea posibilei încălcări a dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, a dreptului la ocrotirea sănătății, precum și a dreptului la un mediu sănătos, prevăzute de art. 22, art. 34 și art. 35 din Constituţie.
În fapt, la data de 4 octombrie 2016, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, în funcție la acea dată, a anunțat suspendarea procedurii de emitere a Ordinului privind derogările acordate la vânătoarea de urs, lup și pisică sălbatică.
De asemenea, la data de 15 august 2017, s-a împlinit termenul anunțat de Ministerul Mediului pentru aprobarea nivelului de intervenție în cazul speciilor de urși și lupi, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante.
Am apreciat la acel moment că prin neemiterea ordinelor de mai sus nu a fost posibilă extragerea exemplarelor de mari carnivore, în special urși, care în mod permanent atacă gospodăriile oamenilor, producând pagube și punând în pericol în mod permanent viața oamenilor, circulația pe timp de noapte în localitățile respective, reprezentând un risc ridicat pentru locuitorii din zonă.
Astfel, în perioada 2017-2023 au fost formulate adrese către Miniștrii Mediului din acel moment, prin care am solicitat emiterea ordinului/ordinelor privind cotele de intervenție în cazul speciilor de urs brun, acesta fiind singurul instrument normativ care ar fi putut valorifica în mod real dreptul la viață, în contextul gestionării populației de urs.
La data de 19 iulie 2019, a fost emis Ordinul nr. 724 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante.
De asemenea, la data de 21 iulie 2021, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Din analiza conținutului actului normativ reieșea că acesta oferea la acel moment pârghii reale autorităților competente în vederea protejării vieții și bunurilor cetățenilor, putând fi considerat un act care îndeplinește cerințele art. 22 din Constituție.
Nu în ultimul rând, prin Legea nr. 13 din 9 ianuarie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, a fost introdus articolul 131, în sensul în care „în cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale.”
Astfel, actul normativ reglementează la pct. II faptul că „modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele sau daunele produse de speciile de faună cinegetică din anexele nr. 1 şi 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Având în vedere că până la data ultimului demers, datat octombrie 2022, actul normativ nu fusese adoptat, am solicitat din nou Ministerul Mediului comunicarea stadiul de elaborare al normelor metodologice referitoare la modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele sau daunele produse de speciile de faună cinegetică din anexele 1 și 2 la Legea vânătorii şi a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, dar și la legea nr. 13/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 407/2006, având în vedere că acestea trebuiau elaborate în 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 13/2020, respectiv ianuarie 2020.
La data de 6 ianuarie 2023, în Monitorul Oficial al României nr. 18 a fost publicată Hotărârea nr. 3 din 4 ianuarie 2023 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele şi/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.
La data de 16 iunie 2023 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Mediului nr. 1630 din 9 iunie 2023 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2023-14 mai 2024, astfel că putem aprecia că în prezent există cadrul legal adecvat pentru acest tip de intervenții.
Astfel, prin adoptarea Ordinului nr. 724 din 19 iulie 2019 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, Ordinului nr. 723 din 4 aprilie 2022 pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, Ordinului Ministerului Mediului nr. 1630 din 9 iunie 2023 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2023-14 mai 2024, dar și prin modificările aduse Legii vânătorii și fondului cinegetic nr. 407/2006, s-a creat un cadru legal consistent în ceea ce privește protecția vieții și patrimoniului persoanelor, în vederea prevenirii unor daune importante cauzate de urs.

În vederea clarificării acestei situații, ne-am adresat atât Direcției Generale de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât și Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Direcția Generală de Pașapoarte ne-a informat, în esență, că nu are competențe de coordonare sau control al activității misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, dar, pentru a elimina posibilele neclarități, va proceda la modificarea informațiilor postate pe site-ul său, referitoare la eliberarea pașaportului simplu electronic pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate.

Pe de altă parte, Departamentul Consular a menționat că, la nivelul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României în străinătate, depunerea cererilor de eliberare a pașapoartelor cu menționarea țării de domiciliu nu este condiționată de realizarea prealabilă a unei programări online pe platforma www.econsulat.ro, aceasta fiind însă o facilitate pusă la dispoziția cetățenilor români de către M.A.E. pentru a preveni deplasarea în mod repetat la ghișeul consular și pentru a se asigura, prin verificare și evaluare prealabilă, că aceștia dețin, conform prevederilor legale în vigoare, documentele justificative necesare prestării serviciilor consulare dorite. În acest sens, Departamentul Consular recomandă, în cazul imposibilității accesării platformei www.econsulat.ro, contactarea oficiilor consulare la telefonul de urgență sau prin email.

În consecință, ne-am adresat Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (DGEP) Sector 4 București, cu solicitarea de ne comunica un punct de vedere, raportat la susținerile petenților. Prin adresa nr. III/425/20.06.2023, DGEP Sector 4 București ne-a transmis un răspuns potrivit căruia numărul ridicat de cereri primite, privind transcrierea certificatelor de stare civilă, a dus la creșterea timpului de procesare și finalizare a acestor dosare. În aceste condiții, termenul de 60 de zile, (…), nu a putut fi respectat în toate situațiile.

Față de această circumstanță, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 97/2023,  adresată Directorului executiv al DGEP Sector 4 București, cu solicitarea de a fi luate măsurile necesare respectării termenului legal de 60 de zile, prevăzut pentru soluționarea cererilor de transcriere a certificatelor de stare civilă aparținând persoanelor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română.

La data de 23 august 2023, DGEP Sector 4 București ne-a informat că a finalizat cea mai mare parte a dosarelor de transcriere a actelor de stare civilă aparținând cetățenilor din Republica Moldova, urmând ca, în cel mai scurt timp posibil, să fie soluționate toate cererile. Prin urmare, având în vedere că numărul dosarelor în lucru a scăzut la cca 40, din cele 452 aflate în curs de soluționare la data emiterii Recomandării, am considerat că DGEP Sector 4 București și-a însușit  Recomandarea emisă de Avocatul Poporului.

Recomandarea nr. 97/2023 poate fi examinată accesând site-ul instituției Avocatul Poporului, la rubrica Activitatea Avocatului Poporului – Recomandări.

Petenții au arătat faptul că timp de 4 ani, au depus diligențele necesare pentru restabilirea cetățeniei, fără a primi niciun răspuns în acest sens.
În urma demersurilor specifice efectuate de către Instituția Avocatul Poporului, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a învederat soluționarea situației, astfel încât cererile celor doi petenți au fost aprobate prin Ordin al Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, urmând să se desfășoare procedura depunerii jurământului de credință față de România de către solicitanți.

În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatului Poporului, Primăria Sectorului 1 al Municipiului București și Primăria Comunei Mogoșoaia, județul Ilfov au învederat, prin răspunsurile trimise, faptul că au fost demarate acțiunile necesare pentru eliminarea deșeurilor din zona feroviară Otopeni – Gara de Nord.
Astfel, Primăria Sectorului 1 al Municipiului București „a cerut Poliției Locale Sector 1 să facă în regim de urgență verificări în zona indicată”. „În urma controlului, reprezentanții Poliției Locale Sector 1 au somat proprietarul terenului respectiv, Compania Națională de Căi Ferate Române CFR SA, să salubrizeze și să igienizeze în cel mai scurt timp această locație, așa cum cere legea. În caz contrar, Poliția Locală Sector 1 va lua măsurile necesare, în conformitate cu legislația în vigoare”.
Iar, „Comuna Mogoșoaia a procedat la colectarea deșeurilor depozitate ilegal”. „Pentru a preveni fenomenul depozitării ilegale de deșeuri și pentru a sancționa persoanele ce nu respectă legislația în vigoare cu privire la depozitarea deșeurilor, Comuna Mogoșoaia a instalat camere de supraveghere video în zonele sensibile, urmând să extindă raza de supraveghere în funcție de necesități”.

Am solicitat Administrației Străzilor București să ne comunice stadiul de realizare a lucrărilor de montare a stâlpilor menționați mai sus și orizontul de timp preconizat pentru finalizarea acestora.
Ulterior, petentul ne-a transmis că în data de 16.06.2023 fuseseră montați toți stâlpii de tip Bolard respectivi, dosarul fiind soluționat pozitiv.

Conform art. 29 alin. (1) din Legea 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată: „Se interzice montarea pe trotuare şi spaţii pietonale cu lăţimea mai mică de 2,25 m, precum şi pe zonele verzi dintre trotuar sau spaţiu pietonal şi carosabil a panourilor publicitare cu structură proprie şi elemente de susţinere care necesită fundaţie.”
În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului cu privire la situația expusă, Direcția Generală de Poliție a Sectorului 5 al Municipiului București, a constatat amplasarea ilegală a panourilor publicitare, iar „în acest sens au fost solicitate serviciile Direcției Generale de Administrare a Domeniului Public și Privat al Sectorului 5 al Municipiului București în vederea desființării panourilor publicitare în cauză”. Drept urmare, cele trei panouri publicitare amplasate ilegal au fost ridicate.
Conform răspunsului Direcției Generale de Poliție Locală și Control, „Serviciul Control Lucrări Edilitare și Afișaj Stradal din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control al Municipiului București planifică acțiuni tematice având ca obiectiv verificarea activității de publicitate stradală la un interval de c.ca 60 de zile, precum și de câte ori se constată că se impune o astfel de acțiune. De asemenea, în cadrul activității curente, se fac în permanență verificări pentru soluționarea petițiilor prin care se reclamă amplasarea unor mijloace publicitare pe raza municipiului București”.
Conform răspunsului Primăriei Municipiului București, „din 2020 până în prezent D.G.U.A.T. nu a emis autorizații de construire pentru niciun panou pe suport propriu în zonele de competență, întrucât, în conformitate cu prevederile PUG aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000, în amplasamentele situate în zonele protejate se specifică în articolul 3 Utilizări interzise: se interzic următoarele utilizări: construcții provizorii de orice natură”.
Potrivit statisticilor transmise de primăriile de sector:
– „La nivelul Sectorului 1 al Municipiului București, din 2022 până în prezent, au fost desființate un număr de 56 panouri publicitare.”
– „În perioada 2020-2023 Serviciul Disciplina în Construcții a întocmit un număr de 364 referate cu propunerea emiterii Dispozițiilor de desființare pe cale administrativă a panourilor publicitare amplasate ilegal sau cu defecțiuni de pe raza Sectorului 3”.
– „În anul 2022 au fost puse în aplicare 90 de somații de desființare a construcțiilor cu caracter provizoriu tip steaguri publicitare, panouri publicitare, mesh-uri, bannere publicitare, amplasate pe terenul aparținând domeniului public/privat al Municipiului București/Statului, pe raza administrativ teritorială a Sectorului 4 al Municipiului București; iar în anul 2023, până la această dată, au fost puse în aplicare 32 de somații de desființare”.
– „În baza de date a Serviciului Disciplină în Construcții și Afișaj Stradal pe raza Sectorului 6 există un număr de 283 panouri publicitare având autorizație de construire, iar în perioada 2022-2023 au fost dezafectate un număr de 25 panouri publicitare, cu aducerea terenului la starea inițială și crearea de noi spații verzi.”

Acesta își exprima nemulțumirea cu privire la conduita Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași de a nu permite acordarea a două burse concomitent, în cazul acestuia bursa de merit și bursa socială, interdicția regăsindu-se în Regulamentul de acordare a burselor, întocmit la nivelul unității de învățământ superior, cu posibila încălcare a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Ordinul Ministrului Educației nr. 3392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă, cu modificările și completările ulterioare.
Față de conținutul petiției transmise, însoțită de înscrisurile doveditoare ale situației de fapt, am solicitat Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași clarificarea situației și formularea unui punct de vedere pe marginea celor semnalate de către petent.
Prin adresa nr. 20321/9 iunie 2023, instituția de învățământ superior ne-a informat că aspectele reclamate sunt reglementate la nivelul unității de învățământ prin Procedura privind acordarea burselor studențești de la ciclurile universitare de licență și master din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași cod PO.PRS.03, document elaborat în conformitate cu prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și ale OMEC nr. 3392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă.
De asemenea, am fost asigurați de faptul că în unitatea de învățământ există o preocupare pentru aplicarea prevederilor legale învederate mai sus și urmează a se proceda, dacă este cazul, la revizuire Procedurii, cu avizul Consiliului de administrație și aprobarea Senatului universității.
Având în vedere că din cele menționate în răspunsul primit nu există niciun fel de referiri la dispozițiile art. 18 alin. (3) din OMEC nr. 3392/2017, respectiv: „prin excepţie de la alin. (2), studenţii care beneficiază de bursă socială pot primi şi orice alt tip de bursă reglementat în prezentul ordin”, am revenit și am solicitat să fim informați cum anume este acest text de lege implementat în documentele care reglementează activitatea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și am solicitat, de asemenea, să ni se comunice cum și când intenționează să reformeze Procedura privind acordarea burselor studențești de la ciclurile universitare de licență și master din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași cod PO.PRS.03, astfel încât aceasta să fie într-adevăr în litera și spritul legii, respectiv OMEC nr. 3392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă.
Prin adresa nr. 26648/17 iulie 2023, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași ne-a comunicat că a revizuit Procedura privind acordarea burselor studențești de la ciclurile universitare de licență și master din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași cod PO.PRS.03, cu avizul Consiliului de administrație din data de 4 iulie 2023 și aprobarea Senatului din data de 14 iulie 2023.
Astfel, prin revizuirea operată, art. 86 din documentul sus indicat textul a fost modificat după cum urmează: „Un student nu poate primi două tipuri de burse simultan din aceeași categorie, dar are dreptul să opteze pentru cea cu valoare mai mare sau care se acordă pentru o perioadă îndelungată de timp. Prin excepție, studenții care beneficiază de bursă socială pot primi și orice alt tip de bursă reglementat prin Ord. M.E.N. nr. 3392/2017, în limita fondului disponibil.”

Am solicitat conducerii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) să ne comunice dacă până în prezent a fost depusă vreo cerere de autorizare pentru Sabril, stadiul de soluționare a acesteia, daca este cazul, și soluțiile avute în vedere pentru asigurarea accesului pacienților la achiziționarea Sabril.
ANMDMR ne-a comunicat că în prezent nu există în România niciun medicament care să conțină substanța activă Vigabatrin, că medicamentul Sabril nu este inclus în Nomeclatorul medicamentelor de uz uman și că deținătorul autorizației de punere pe piaţă nu și-a exprimat intenția de a comercializa medicamentul în România.
Cu toate acestea, a indicat faptul că pacienții au posibilitatea de a se adresa medicului curant cu privire la tratamentul care trebuie administrat și la oportunitatea depunerii unui dosar, pe pacient, pentru emiterea unei autorizații privind furnizarea de medicamente conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 85/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.
ANMDMR ne-a transmis și răspunsul său către petent.

Urmare demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului, Garda Națională de Mediu ne-a arătat faptul că o echipă de comisari din cadrul Comisariatului Municipiului București al Gărzii Naționale de Mediu a efectuat un control în amplasament, constatându-se următoarele:

• „Pe teren parcelele nu sunt delimitate sau împrejmuite constatându-se deșeuri abandonate în mai multe locații, în special deșeuri din construcții și deșeuri de ambalaje.”
• „Primăria Sectorului 3 a demarat o amplă acțiune de salubrizare și igienizare a întregului amplasament. Astfel sunt ridicate cantitățile de deșeuri de pe parcelele din amplasament precum și curățarea vegetației spontane, igienizarea și reamenajarea zonei.”
• „După igienizarea terenului, Poliția Locală a Sectorului 3 va monitoriza permanent amplasamentul.”
  

În 1991, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial a decis înscrierea Deltei Dunării în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Aspectele remarcabile ale Deltei Dunării, care au stat la baza înscrierii în Patrimoniul Mondial UNESCO sunt reprezentate inclusiv de procesele geologice semnificative care continuă să aibă loc și în prezent, evoluția biologică și interacțiunea omului cu mediul său natural. Diversitatea comunităților de plante și animale din zonele umede, susținute de utilizări tradiționale compatibile, este una excepțională. Așadar, autorităților publice responsabile le revine datoria de a proteja peisajul unic din Deltă, inclusiv atunci când vine vorba de evoluția biologică prin interacțiunea omului cu mediul său natural și utilizări tradiționale compatibile. Un astfel de caz este reprezentat tocmai de situația cailor semi-sălbăticiți, care s-au încadrat în ecosistem. Așadar, instituția Avocatul Poporului a efectuat demersuri la Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, Ministerul Culturii și Instituția Prefectului Județul Tulcea, în vederea identificării de soluții pentru stabilirea unui statut și a unor măsuri de protecție pentru caii sălbăticiți din Delta Dunării. Conform răspunsului emis de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”: ARBDD a elaborat proiectul Revizuirea Planului de Management și a Regulamentului RBDD finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare, proiect care în prezent se află în derulare. După finalizarea și aprobarea Planului de Management, ARBDD inițiază programele de cercetare științifică în rezervație. Pe baza acestui plan se vor demara studii științifice privind impactul prezenței cailor semi-sălbăticiți asupra ecosistemului din Delta Dunării, pentru identificarea potențialelor efecte pozitive și negative. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a demarat proiecte de îngrădire a unor zone strict protejate (Pădurea Letea, Pădurea Caraorman) pentru a împiedica accesul acestor cai cu impact asupra florei sălbatice și a facilita accesul lor către zonele de pășunat și adăpare. Conform răspunsului Instituției Prefectului Județul Tulcea: concluziile obținute în cadrul celor trei etape de întâlniri (cu instituții publice responsabile, unități administrativ-teritoriale implicate, organizații nonguvernamentale de profil, cu experiență în domeniu), sunt următoarele:
– În elaborarea Planului de măsuri privind managementul cailor crescuți în libertate în Delta Dunării s-a ținut cont de legislația în vigoare. Modul de formulare a măsurilor este unul generic, fiecare punct presupunând detalierea acțiunilor în momentul desfășurării, conform legislației și competențelor celor implicați, respectiv Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, Oficiul Județean de Zootehnie Tulcea.
– Necesitatea realizării unui studiu științific de impact asupra ecosistemelor, referitor la prezența efectivelor de cai care pășunează în regim liber în zonele naturale ale Rezervației, din care sa rezulte numărul acestora, astfel încât să se deducă dacă reducerea lor este necesară. Concomitent, se va desfășura acțiunea de control al reproducerii cailor prin administrarea unui vaccin imuno-contraceptiv reversibil de către ARCA.
– Elaborarea și adoptarea statutului cailor, astfel încât ei să devină o resursă locală
pentru turism, precum și identificarea componentei unui consorțiu care să ii gestioneze.
– Derularea unor proiecte de îngrădire a anumitor zone strict protejate, pentru prevenirea impactului ecvideelor asupra florei sălbatice și pentru controlarea pășunatului, precum și derularea unor campanii de conștientizare a proprietarilor de animale domestice asupra responsabilităților legale. Aceste activități trebuie sa intre în responsabilitatea autorităților publice locale, ARBDD și a societății civile, după caz.
– Includerea cailor în programul de supraveghere sanitară veterinară pentru depistarea AIE.

Asociația a precizat că părinții aflați în această situație ar trece mai ușor peste impactul psihologic al pierderii sarcinii dacă li s-ar acorda posibilitatea de a înmormânta copilul. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 359/2012 privind criteriile de înregistrare şi declarare a nou-născutului prevede la art. 4 că produsul de concepţie fără semne de viaţă expulzat din organismul matern după vârsta de gestaţie de 28 de săptămâni este declarat făt născut mort, iar la art. 7 că părinţii unui făt născut mort sau decedat ulterior naşterii au dreptul de a opta pentru incinerarea ori înhumarea acestuia, modelul de formular pentru exprimarea acestei opţiuni fiind prezentat în anexă la ordin. Ordinul nr. 359/2012 definește avortul ca fiind expulzia din organismul matern a unui produs de concepţie fără semne de viaţă înainte de vârsta gestaţională de 28 de săptămâni, aceasta fiind declarată şi înregistrată ca avort. Din coroborarea acestor prevederi, reiese că această opțiune este rezervată numai părinților unui copil dintr-o sarcină de peste 28 de săptămâni care s-a născut mort sau care a decedat ulterior nașterii, nu și celor aflați în situația unui avort spontan. În urma demersurilor aferente sesizării noastre din oficiu, Ministerul Sănătății ne-a comunicat că s-a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 359/2012 care să prevadă ca pragul de viabilitate (diferența dintre avort și naștere prematură) să fie de 24 de săptămâni, în acord cu ghidurile internaționale în materie. În acest fel, se va institui limita minima admisibilă de 24 de săptămâni de la care părinții vor putea opta pentru înhumare sau incinerare.

Totodată, se arată că cetățenii afectați au făcut numeroase notificări către Primăria comunei Costești, inclusiv prin participarea la o ședință de Consiliu Local. Totuși, până la data de 14.01.2023, nu s-a întreprins niciun demers spre a veni în sprijinul cetățenilor.
Având în vedere necesitatea luării de urgență de măsuri, în vederea refacerii podului afectat de inundații, instituția Avocatul Poporului s-a adresat Primăriei comunei Costești.
În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului, Primăria Comunei Costești a arătat că are în plan demararea unui proiect pentru reconstrucția podului luat de viitura din anul 2022, iar intenția Consiliului Local al comunei Costești este de a realiza acest pod pentru a asigura necesitățile cetățenilor din zona respectivă.

Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6, a declarat în presă: „Noi vorbim despre comuna Chiajna poate doar așa legal, dar comuna Chiajna are mai mulți locuitori decât orașul Vaslui. Deci este pe undeva pe la nivelul Râmnicu Vâlcea, dacă nu mă înșel. Deci vorbim despre o comună cu 100 de mii de locuitori, care se dezvoltă fabulos pe zona de dezvoltare imobiliară, dar nu și pe zona de infrastructură de sănătate, de educație și transport. Comuna Chiajna, ca și orașul Bragadiru, pun o presiune uriașă pe Sectorul 6. Toți acești copii învață, de cele mai multe ori, în școlile din Sectorul 6 care trebuie să învețe în mai multe schimburi.” În urma adreselor noastre, autoritățile sesizate au indicat următoarele: 1. Primăria Comunei Chiajna a precizat că: – au fost identificate cauzele traficului rutier intens, în baza concluziilor studiului de trafic realizat, printre acestea fiind: existența unui număr mare de autoturisme, posibilitățile limitate de lărgire a tramei stradale, numărul redus de legături rutiere cu Mun. București, existența trecerii la nivel cu calea ferată; – a efectuat demersuri la STB SA pentru suplimentarea cu un autobuz pentru linia 434; – a solicitat Consiliului Județean Ilfov dotarea cu patru microbuze școlare; – are în vedere mai multe soluții, respectiv: instituirea sensului unic pe străzile cu trafic intens, crearea unei ieșiri în Bd. Iuliu Maniu cu acordul proprietarilor terenurilor din zonă, reabilitarea și amenajarea unor străzi, modernizarea DJ601A între Bd. Uverturii și DNCB, prin lărgirea căilor de rulare. 2. Societatea de Transport București S.A. (STB) ne-a comunicat liniile de autobuz pe care le operează în Chiajna, numărul de autobuze alocate, traseul și programul acestora și a subliniat faptul că în comună trei artere principale de acces au o lățime insuficientă chiar și pentru autoturisme, iar o suplimentare a numărului de autobuze ar îngreuna și mai mult traficul. 3. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TBPI) ne-a comunicat necesitatea deschiderii unor căi noi de circulație și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se permite circulația autobuzelor, cum ar fi: instituirea unor sensuri unice pe străzile înguste, asigurarea unui terminal adecvat cererii de transport, racordarea arterelor să fie făcută cu raze de peste 12 m., montarea de indicatoare de prioritate pentru autobuze. 4. Consiliul Județean Ilfov a menționat că intenționează să solicite finanțare de la Ministerul Mediului pentru achiziția de microbuze școlare puțin poluante, scop în care a solicitat primăriilor din județul Ilfov informații legate de necesarul de autobuze, numărul celor existente și numărul stațiilor de încărcare autovehicule electrice, situația fiind deja centralizată de către Consiliul Județean Ilfov și că a solicitat TBPI un punct de vedere legat de reorganizarea transportului local, aceasta comunicându-i adresa trimisă și instituției Avocatul Poporului.

Pentru a sprijini comunitatea, Guvernul României a alocat 4,4 milioane de lei Primăriei Miercurea Ciuc, însă petenta nu cunoaște detalii concrete despre destinația acestor bani, singura sursă învederată fiind un articol de presă care relata la acel moment că banii au fost acordați pentru victimele incendiului de la Miercurea Ciuc. Mai departe petenta ne-a informat că fondurile au fost folosite de autoritățile locale pentru achiziționarea unui teren și a unei clădiri, unde urma să fie edificat un centru de criză pentru cazarea beneficiarilor.
Soluția oferită în prezent de autorități este relocarea familiilor membre ale acestei comunități în remorci tir fără cap tractor, soluție inacceptabilă în opinia petentei.
Primăria, prin Direcția Asistență Socială, ne-a comunicat toate informațiile necesare, clarificând cu această ocazie toate susținerile petentei Active Watch, astfel:
Ne-a fost suspus atenției Planul de acțiuni (2017-2027) în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile de romi din județul Harghita, propunere realizată de Agenția Națională pentru Romi, însușită și realizată de autoritatea locală. Analiza situațională realizată de Direcția asistență socială și cazuistică romă a relevat îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunității, reducerea abandonului școlar și a decalajului educațional între elevi, inițierea de măsuri de creștere a ocupării forței de muncă în rândul membrilor comunităților rome, dezvoltarea infrastructurii în comunități și crearea unor unități de incluziune socială în interiorul structurilor administrației publice locale.
În ceea ce privește destinația banilor guvernamentali alocați, dar și folosirea acestora, au fost clarificate toate aspectele sesizate, fiind invocate hotărârile de guvern care au vizat acordarea acestor sume de bani, dar și felul în care a fost fundamentat și realizat bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului Miercurea Ciuc, aprobat prin HCL nr. 113/2021.
În ceea ce privește soluția oferită de autoritate, respectiv relocarea unei părți din comunitate în remorci TIR fără cap tractor, Primăria ne-a comunicat faptul că familiile cazate provizoriu în Arena Erőss Zsolt au fost informate în legătură cu lipsa acută de locuințe sociale disponibile în municipiu. Remorcile TIR au fost achiziționate de către Serviciul Maltez în România și transformate în containere confortabile de locuit. În total au fost instalate 11 containere și în prezent se derulează intervențiile de termoizolare și conectare la rețeaua de apă și canal. Fiecare container este dotat cu unitate sanitară (duș, WC, boiler electric, chiuvetă) și sursă de căldură/unitate de gătit cu alimentare lemne.
În legătură cu alternativele de locuire identificate de autoritatea locală, acestea sunt:
• Programul de închiriere inițiat împreună cu Serviciul de Ajutor Maltez;
• Monitorizarea în timp real a situației locuințelor sociale de pe raza UAT Miercurea-Ciuc;
• Pe termen lung, Primăria, din surse proprii sau subvenții ori programe de finanțare, intenționează edificarea de locuințe sociale.
Tot cu această ocazie, autoritatea a pus la dispoziția instituției Avocatul Poporului toate documentele care susțin cele arătate, inclusiv fotografii ale containerelor remorci TIR fără cap tractor.

Pe cale de consecință, am solicitat Ministerului Sănătății să ne comunice:
– care sunt spitalele unde se aplică ordonanțele militare;
– dacă s-a efectuat o verificare în domeniu, în acest sens și măsurile dispuse;
– dacă intenționează să transmit o circulară la nivelul tuturor DSP-urilor din România în vederea distribuirii acestora în unitățile sanitare cu paturi, în privința accesului rudelor/ aparținătorilor în spitale pentru vizitarea bolnavilor, având în vedere că ordonanțele militare din pandemie, nu mai sunt în vigoare și, în situația în care a emis această circulară, să ne transmită documentul respectiv. Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că la rubrica Transparență decizională a fost postat în dezbatere publică, proiectul de Ordin privind stabilirea programului de vizite în unităţile sanitare publice, potrivit căruia, programul de acces al vizitatorilor pacienților internați în unitățile sanitare se realizează de luni până vineri în intervalul orar 15:00-20:00, iar în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10:00-20:00. Ministerul Sănătății a menționat că nu deține date privind aplicarea ordonanțelor militare în cadrul spitalelor publice din sistemul de sănătate din România și nici informații privind efectuarea unor verificări și aplicarea măsurilor coercitive unităților sanitare cu paturi care aplică la această dată prevederi și dispoziții abrogate referitoare la programul de vizită al aparținătorilor în aceste unități.

Conform articolului, AMI a transmis în iunie 2022 observații și sugestii la actul normativ propus de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, depus spre consultare la Ministerul Sănătății, prin care propunea modificarea și completarea normelor metodologice, însă nu a primit niciun răspuns. Ne-am adresat în legătură cu acest subiect Ministerului Sănătății și Ministerului Educației. Ministerul Educației ne-a comunicat faptul că oferta educațională este circumscrisă capacității maxime de școlarizare stabilite de Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru fiecare program de studii universitare, pentru anul 2022-2023 programul de studii universitare de licență „Moașe” fiind organizat în mai multe universități din țară (București, Galați, Craiova), iar capacitatea maximă totală fiind de 105 locuri. Ministerul Educației a specificat și numărul de absolvenți în anii 2021 și 2022 ai acestei specializări (56 și, respectiv, 50).
Ministerul Sănătății a precizat faptul că Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România i-a comunicat că numărul total de moașe este de 3.073 și că nu deține informații legate de un deficit de personal în acest domeniu. De asemenea, a anexat și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 2341/2022, publicat în Monitorul Oficial în luna august 2022, la care s-a făcut referire în scrisoarea deschisă menționată anterior.

O petenta a solicitat instituției Avocatul Poporului inițierea unei acțiuni în anulare, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată și ale art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrative, cu modificările și completările ulterioare, împotriva Ministerului Educației, având în vedere următoarele considerente:
Petenta este mama unui minor, elev în clasa a IX-a, căruia începând din anul școlar 2022-2023 nu i-a mai fost acordată bursa socială, deși în anul școlar precedent a beneficiat de aceasta.
Argumentația petentei în sensul inițierii unui astfel de demers a vizat următoarele aspect de ordin general:
Domnia sa are în prezent custodia totală a minorului, iar hotărârea judecătoreasca de încredințare stipulează, printre altele, ca tatăl copilului să achite lunar pensia de întreținere datorată.
Ne-a informat, de asemenea, că tatăl minorului nu se află în țară, posibil rezident în Spania și nu a achitat niciodată pensia de întreținere, aspecte reținute și într-o declarație notarială pe care petenta a dat-o la momentul formulării solicitării bursei sociale.
Concluzionând, petenta ne-a sesizat un posibil caracter discriminator față de familiile monoparentale, care și-ar avea esența în conținutul dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Ordinul 5379/2022 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a burselor, publicat în Monitorul Oficial nr. 893 din 12 septembrie 2022, respectiv: „Bursele de ajutor social se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, înscrişi la cursurile cu frecvenţă, inclusiv celor şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în şcoala de spital, care se încadrează în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
b) elevi orfani, elevi aflaţi în întreţinerea unui singur părinte (copil pentru care instanţa de tutelă a hotărât exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte, nefiind stabilit modul de îndeplinire a obligaţiei de întreţinere a celuilalt părinte – pensie de întreţinere; copil cu tată declarat necunoscut; copil adoptat de o singură persoană) şi elevi abandonaţi de părinţi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgenţă, acordarea bursei nefiind condiţionată de venitul net lunar al familiei.”
Cu ocazia analizării celor de mai sus, am observat că reglementarea anterioară, respectiv Ordinul Ministerului Educației nr. 5870/2021 privind criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea faptul că: „Bursele de ajutor social se acordă următoarelor categorii de elevi înscrişi la cursurile cu frecvenţă, inclusiv cei şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în şcoala de spital, din învăţământul preuniversitar de stat:
b) elevi orfani sau crescuţi de un singur părinte sau elevi abandonaţi de părinţi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie socială.”
După o amplă corespondență purtată cu Ministerul Educației, autoritatea ne-a informat că reglementarea nou instituită prin art. 15 alin. (1) lit. b) din OME nr. 5379/2022 a fost dată pentru a completa și clarifica vechea normă instituită prin art. 14 alin. (1) lit.) b din OME nr. 5870/2021 privind criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu modificările și completările ulterioare.
Vechea reglementare a ridicat numeroase întrebări în rândul unităților de învățământ și a părinților față de interpretarea sintagmei „elevi orfani, elevi aflaţi în întreținerea unui singur părinte” și respectiv a actului doveditor în acest sens.
Prin urmare, în baza amendamentului Federației Naționale a Părinților nr. 29822-5/29.08.2022 și a petițiilor primite din teritoriu, direcția inițiatoare a considerat oportună modificarea normei în senul clarificării acesteia.
Astfel, întreținerea copilului de către un singur părinte poate fi dovedită atât prin actul de deces al unuia dintre părinți, certificat de naștere cu filiația stabilită față de mama, cât și printr-o hotărâre judecătorească.
Nu în ultimul rând, ne informează Ministerul că, atât în vechea normă, cât și în norma în vigoare, nu este obligatoriu ca în hotărârea instanței să fie stabilit modul de îndeplinire a obligației de întreținere a celuilalt părinte (pensie de întreținere).
Publicăm atașat răspunsul Ministerului Educației în vederea sprijinirii eventualelor persoane care se află în situaţii similare.

În acest context, ne-am adresat Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), cu solicitarea de ne comunica informații referitoare la acordarea/asigurarea serviciilor de tip linie telefonică de urgenţă și cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, victime ale violenței domestice.
ANES ne-a informat că instituția a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare dintre principalele etnii minoritare regăsite în România, conform ultimului recensământ realizat de Institutul Național de Statistică, în anul 2011 (maghiară, romă, ucraineană), poate primi consilierea corespunzătoare situațiilor expuse.
Astfel, persoanele aparținând unei minorități naționale pot primi sprijin atunci când accesează linia telefonică gratuită, pusă la dispoziția victimelor violenței domestice în limba minorității, întrucât unul dintre consilierii liniei unice este vorbitor de limba maghiară, iar, în ceea ce privește alte minorități (romi, ucraineni), serviciile de consiliere se realizează pe bază de protocol de colaborare și voluntariat, cu instituții precum Autoritatea Națională pentru Romi, respectiv Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”.
Prin parteneriatul încheiat cu Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”, un grup de voluntari, format din studenți vorbitori de limbă ucraineană, facilitează comunicarea dintre consilierii din cadrul call center și potențialii beneficiari.
De asemenea, ANES precizează că încă din momentul debutului conflictului din Ucraina, la nivelul Agenției s-au luat măsuri imediate pentru a asigura o intervenție integrată, avându-se în vedere acordarea unei atenții sporite potențialelor victime ale traficului de persoane, deoarece rețelele de trafic de persoane prezentau un risc iminent în zona granițelor.

Urmare demersurilor realizate, am fost informați că a fost întrunit Biroul executiv al Facultății de Inginerie Mecanică și Megatornică, care a reanalizat situația școlară a fiului petiționarei privind disciplina Educație Fizică și Sport, ocazie cu care a fost scutit fără notă de la această disciplină, aceasta fiind principala solicitare adresată.
În context, ne-au fost aduse la cunoștință conținutul Procesului-verbal al ședinței din data de 5 septembrie a.c., precum și Decizia nr. 4 a Facultății de Inginerie Mecanică și Megatronică din aceeași dată.

În acest context, au fost solicitate informații Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), Colegiului Farmaciștilor din România, respectiv Ministerului Sănătății. ANMDMR i s-a solicitat să ne comunice documentul prin care au solicitat deținătorilor de autorizații de punere pe piață, livrarea antibioticelor, documentul cuprinzând calendarul livrărilor din perioada următoare, dacă au fost informați de către Colegiul Farmaciștilor din România cu privire la lipsa antibioticelor, iar în caz afirmativ să ne comunice documentul prin care au fost înștiințați despre aceste aspecte. Colegiului Farmaciștilor din România i s-a solicitat să ne comunice care sunt antibioticele care lipsesc din farmacii, demersurile întreprinse către ANMDM și răspunsul primit. Ministerului Sănătății i s-a solicitat să ne comunice dacă are cunoștință despre situația existentă, dacă colaborează cu ANMDM și Colegiul Medicilor, în scopul achiziționării antibioticelor necesare populației, ce strategie are pentru viitor pentru acoperirea nevoilor populației, cu necesarul de antibiotice. Colegiul Farmaciștilor din România ne-a comunicat faptul că este direct implicat în reprezentarea intereselor profesiei de farmacist și în păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieții sociale, fiind preocupat de asigurarea respectării de către farmaciști a obligațiilor ce le revin față de pacient și sănătatea publică. Acesta a solicitat colegiilor județene să transmită informații punctuale (denumire comercială/denumire comună internațională, forma farmaceutică/concentrație) referitoare la antibioticele deficitare din farmacii, inclusiv a celor destinate copiilor, pentru a avea o imagine clară a situației din piață. Ministerul Sănătății, prin Direcția farmaceutică și dispozitive medicale colaborează cu ANMDM pentru a asigura necesarul tuturor medicamentelor pe piața internă, iar ca urmare a câtorva sesizări aduse la cunoștința Ministerului Sănătății de către ANMDR cu privire la medicamentul cu denumirea comercială ZINNAT ȘI AUGMENTIN, au fost efectuate verificări în Sistemul electronic de raportare a stocurilor de medicamente (SER) website https:// ser.ms.ro/access/user, rezultând că există stocuri înregistrare la nivelul țării, ceea ce înseamnă că nu există discontinuități cu privire la aceste medicamente. Referitor la întrebările nr. 1 și 2, ANMDMR a precizat că în conformitate cu notificările recente primite de autoritate de la deținătorul autorizației de punere pe piață, cu DCI Amoxicillinum+Acidum clavulanicum, sunt autorizate și se comercializeazîă în prezent, în cantități diferite, următoarele medicamente: Augmentin 500 mg/125mg comprimate filmate; • Augmentin 875 mg/125mg comprimate filmate; • Augmentin ES 600 mg/42,9mg/5ml pulbere pentru suspensie orală; • Augmentin 400 mg/57mg/5mlpulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 2x1000mg comprimate filmate; • Amoksiklav 2×1000 mg pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabil; • Amoksiklav 600mg/42,9 mg/5 pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 156,25 mg.5 ml pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 312,5 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală; • Amoxicilină/Acid Clavulcanic Aurobindo 500 mg/125 mg comprimate filmate; • Amoxicilină/ Acid Clavulcanic Aurobindo 875 mg/125 mg comprimate filmate. În ceea ce privește întrebarea nr. 3 adresată, autoritatea ne-a informat că, urmare a consultărilor structurilor din cadrul ANMDMR, nu s-a identificat vreo informare sau vreun document din partea Colegiului Farmaciștilor din România cu privire la lipsa antibioticelor. ANMDMR ne-a comunicat că nu are atribuții în aprovizionarea farmaciilor cu medicamente, acestea fiind aspecte de natură comercială, care se bazează strict pe relațiile contractuale dintre farmacie și distribuitorii angro parteneri, anexând situația stocurilor de Augmentin, Zinnat, la data de 1 septembrie 2022 și calendarul livrărilor până în luna noiembrie. .

Primarul orașului Tăuții Măgherăuș a arătat că a expus personal situația și a depus memorii la Ministerul Mediului, Aplelor și Pădurilor, Ministerul Economiei, Prim-Ministrul României. Pe această cale, a „solicitat identificarea, în regim de urgență, a unor soluții care să împiedice apariția și răspândirea norilor de praf care, zi de zi, pun în pericol sănătatea cetățenilor”. Potrivit punctului de vedere comunicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, „având în vedere suprafața mare care nu este acoperită cu vegetație (cca 54 ha.) în perioadele secetoase și cu intensificări ale vântului sunt antrenate particule în suspensie de pe suprafața iazului”, care conțin metale grele (plumb, cadmiu, cupru, zinc), iar „managementul și finanțarea Proiectului tehnic de închidere și ecologizare a iazului de decantare Bozânta – mina Herja, județul Maramureș sunt asigurate de Ministerul Economiei, în calitate de deținător al obiectivului minier, prin S.C. CONVERSMIN S.A. București”. În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului înspre soluționarea situației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a confirmat faptul că: „În acest an, din bugetul alocat pentru anul 2023 pentru finanțarea lucrărilor la obiectivele miniere cu activitatea sistată prin Hotărâri ale Guvernului, pentru obiectivul minier Herja-laz Bozânta, au fost repartizate fonduri pentru actualizarea proiectului tehnic și a documentațiilor pentru obținerea acordurilor și avizelor necesare lucrărilor de ecologizare, urmând ca, concomitent cu finanțarea adecvată a lucrărilor să fie demarate și procedurile de achiziție publică a acestora.”

Pe cale de consecință, ne-am adresat Administrației Străzilor și Societății de Transport București SA, solicitându-le următoarele informații:
• numărul total de stații de autobuz deservite de Administrația Străzilor București/STB SA;
• numărul celor care sunt dotate cu refugii corespunzătoare;
• în situația în care nu există refugii-cabină, să ne comunice dacă a fost bugetată achiziția unor astfel de refugii-cabină și dacă este în derulare o achiziție publică, în acest sens;
• câte refugii cabină sunt planificate a fi montate pe an și în ce interval de timp se va ajunge la numărul maxim planificat, de asamblare a acestora.
Am solicitat Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI), să ne comunice:
• lista cu toate stațiile de transport în comun de suprafață care nu dețin adăposturi modulare;
• ce soluții tehnice există pentru călători pentru a beneficia de aceste adăposturi modulare, în anotimpul cald sau rece;
• să ne comunice intervalul de timp previzibil în care preconizează că va monta aceste adăposturi;
• să ne precizeze soluția tehnică adecvată, în stațiile de călători de pe Bulevardul Regina Elisabeta, din zona Cișmigiu pentru montarea unor adăposturi/copertine cu băncuță pentru călători, pentru a se respecta dreptul acestora la ocrotirea sănătății, prin asigurarea unei protecții corespunzătoare la condițiile meteo nefavorabile.
TPBI ne-a comunicat numărul stațiilor fără adăposturi pentru călători (1444 stații). TPBI a menționat că nu are atribuții privind montarea adăposturilor pentru călători, aceasta fiind în sarcina autorităților publice locale.
Direcția Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București a transmis către TPBI, solicitarea transmiterii unei liste cu stațiile STB ce necesită noi adăposturi, până la data de 08.12.2022, în format EXCEL.
Primăria a pus la dispoziția instituției Avocatul Poporului, Acordul cadru nr. 203/30.03.2020 și ne-a transmis propunerea de includere în buget a sumelor necesare realizării stațiilor modulare. Direcția Transporturi a solicitat, totodată, includerea în Bugetul anului 2023 al Municipiului București, a unui buget de 24.286,00 mii lei pentru achiziția a 500 adăposturi modulare. Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin Hotărârea nr. 37/03.02.2023, un buget de 15.001,00 mii lei, ce acoperă costul a 300 adăposturi modulare.

În articol se arată că ”la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava nu se mai montează stent-uri pentru toți pacienții, din lipsa materialelor, anunță Monitorul de Suceava. În plus, cei doi cardiologi intervenționiști, Paul Turcoman și Laurian Blaga, nu au o relație bună cu conducerea spitalului și în scurt timp nu vor mai avea intervenții decât în timpul programului de lucru, adică de luni până vineri, în intervalul orar 08.00-14.00.” Am analizat această situație în baza art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii din Constituția României. În cadrul demersurilor am solicitat informaţii conducerii spitalului amintit mai sus și Consiliului Județean Suceava.
Consiliul Județean Suceava ne-a înaintat punctul de vedere al spitalului al cărui conținut l-am apreciat ca fiind insuficient, astfel ca am revenit la acesta cu o nouă adresă și am solicitat să ne indice:
1. Numărul de intervenții pentru montarea de stenturi efectuate la Spitalul Clinic Județean Suceava în anul 2021 și în primul semestru al anului 2022;
2. Bugetul alocat pentru acest tip de intervenții în anul 2021 și anul 2022 ;
3. Numărul de pacienți ai spitalului care au nevoie de acest tip de intervenție și numărul de pacienți care au fost programați să îl efectueze în semestrul II al acestui an, cu specificarea numărului de programări stabilite pentru fiecare lună a acestui interval.
Astfel, spitalul a precizat următoarele:
1. În privința numărului de intervenții pentru montarea de stenturi în anul 2021 și în primul semestru al anului 2022:
a) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, în anul 2021 198 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 292 proceduri;
b) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, în primul semestru al anului 2022 158 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 227 proceduri;
c) Pentru Programul național – Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană, în anul 2021 292 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 417 proceduri;
d) Pentru Programul național – Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană, în primul semestru al anului 2022 136 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 175 proceduri.
2. În privința bugetului alocat pentru acest tip de intervenții în anul 2021 și anul 2022 :
a) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, bugetul alocat în anul 2021 a fost de 666.000 lei, iar în primul semestru al anului 2022 a fost de 700.000 lei (DSP Suceava);
b) Pentru Programul național –Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană bugetul alocat în anul 2021 a fost de 422.113 lei, iar în primul semestru al anului 2022 a fost de 292.133 lei (C.A.S. Suceava).
Suplimentar, spitalul a asigurat suma de 495.102,73 lei în anul 2021 și 106.239,9 lei (ianuarie – aprilie 2022).
3. Referitor la numărul de pacienți ai spitalului care au nevoie de acest tip de intervenție și numărul de pacienți care au fost programați să îl efectueze în semestrul II al acestui an, respectiv numărul de programări stabilite pentru fiecare lună a acestui interval, s-a arătat că pacienții care se prezintă la spital pentru intervenții de urgență beneficiază de prevederile programului național și că în luna iulie 2022 au fost 8 pacienți programați, în august 10 pacienți programați, în septembrie și octombrie câte 8 pacienți programați, iar în noiembrie și decembrie câte 10 pacienți programați.
De asemenea, se precizează că programările sunt în continuă dinamică, de multe ori pacienții cronici programați ajungând la urgențe cu caracteristici care impun tratament de urgență.

Am transmis o adresă Ministerului Sănătății pentru a ne comunica o serie de informații legate de sincopele în aprovizionarea cu vaccinul menționat mai sus, acesta informându-ne că în anul 2022 a achiziționat o primă tranșă de 40.000 de doze de vaccin anti-HPV, vaccin care a fost distribuit către direcțiile de sănătate publică, respectiv către medicii de familie, în luna aprilie 2022. Până la sfârșitul anului 2022, Ministerul Sănătății va achiziționa o nouă cantitate, de 135.000 doze, care va asigura necesarul pentru toate persoanele care au solicitat vaccinarea în cadrul cabinetului medicului de familie. De asemenea, Ministerul Sănătății ne-a transmis că numărul total de solicitări la vaccinare anti-HPV pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2022 este de 17.805 doze, iar numărul de doze de vaccin anti-HPV utilizate la vaccinare în perioada ianuarie – aprilie 2022 a fost de 33.864 și că motivele discontinuităților semnalate în procesul de aprovizionare cu vaccin sunt: insuficiența fondurilor alocate și disponibilitatea limitată a producătorului de livrare a dozelor de vaccin în timp util.
Totodată, Ministerul Sănătății a precizat că pentru evitarea întârzierilor se ia în considerare alocarea la timp a fondurilor necesare pentru achiziționarea vaccinurilor, respectarea de către persoanele implicate a responsabilităților legale de derularea programelor de sănătate, respectarea eligibilității cheltuielilor specifice pentru fiecare program/subprogram, realizarea indicatorilor raportați, acuratețea și validarea datelor colectate și raportate.

Am analizat această situație în baza art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii coroborat cu art. 32 privind dreptul la învățătură din Constituție. Am trimis Primăriei Municipiului București solicitarea de a ne transmite informații privind stadiul actual de executare a investițiilor în complexurile sportive, termenul preconizat de finalizare a acestora și măsurile concrete avute în vedere pentru urgentarea rezolvării acestei situații, inclusiv din perspectiva propunerii Primăriei Sector 3 de a i se transfera responsabilitatea finalizării lucrărilor de construcție. Primăria Municipiului București ne-a indicat că, în baza HCGMB nr. 306/2022, pentru trei unități de învățământ documentația va fi predată Primăriei Sector 3 pentru finalizarea lucrărilor precizând și gradul de finalizare a lucrărilor, iar pentru alte două școli documentația va fi trimisă aceleiași primării după încetarea contractelor încheiate cu Trustul de Clădiri Metropolitane București și adoptarea unei hotărâri a Consiliului General în acest sens.

Ne-am adresat Ministerului Sănătății pentru a ne comunica următoarele:

1. Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat, că în România există zilnic numeroase cazuri noi de COVID-19 și că ordinele Ministerului Sănătății care se întemeiau inclusiv pe prevederile Legii nr. 55/2020 și care cuprindeau reglementări importante din punct de vedere medical și-au încetat efectele juridice, ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru acoperirea acestui posibil vid legislativ;

2. Care este modalitatea practică în care se realizează triajul epidemiologic și clinic al pacienților de către unitățile sanitare și evaluarea şi tratamentul la nivelul centrelor de evaluare, în contextul încetării efectelor juridice ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 434/2021;

3. Dacă persoanele simptomatice care apelează la serviciul 112 sau se prezintă la camera de gardă ale UPU/CPU mai sunt în prezent testate gratuit;

4. Dacă medicii de familie mai sunt obligați să completeze fișa de monitorizare a pacienților testatați pozitiv și să o trimită Direcțiilor de Sănătate Publică;

5. Dacă centrele de evaluare au capacitatea reală de a prelua în timp util pacienții care intră în categoria persoanelor care trebuie evaluate conform Ordinului nr. 1513/2020 și care este numărul acestora în București și în fiecare județ;

6. Care este numărul de decizii de izolare emise de Direcțiile de Sănătate Publică din data de 9 martie 2022 și până la data primirii adresei noastre;

7. Dacă în opinia sa, după data de 9 martie 2022, persoanele care sunt contact direct, conform definițiilor din Legea nr. 136/2020, în vigoare în prezent, mai au obligația să stea în carantină.

Prin răspunsul nr. AR5075/REG2/7202/2022 Ministerul Sănătății a abordat punctual chestiunile ce au făcut obiectul adresei noastre, astfel:

La întrebarea nr. 1, Ministerul Sănătății a răspuns că este necesară continuarea supravegherii epidemiologice a Covid-19 și că prevederile Legii nr. 136/2020 sunt în continuare aplicabile.

Pentru întrebarea nr. 2, Ministerul Sănătății a indicat că triajul epidemiologic și clinic al pacienților de către unitățile sanitare și evaluarea şi tratamentul la nivelul centrelor de evaluare, în contextul încetării efectelor juridice ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 434/2021, se efectuează în baza prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

În ceea ce privește întrebarea nr. 3, Ministerul Sănătății a precizat că persoanele simptomatice care apelează la serviciul 112 sau se prezintă la camera de gardă ale UPU/CPU sunt testate pentru detecția infecției cu SARS-COV2.

Referitor la întrebarea nr. 4, Ministerul Sănătății a arătat că medicii de familie realizează monitorizarea pacienților testați pozitiv, iar persoanele care nu au medic de familie sunt monitorizate de Direcțiile de Sănătate Publică.

În privința centrelor de evaluare, Ministerul a precizat că acestea au capacitatea reală de a prelua în timp util pacienții care intră în categoria persoanelor care trebuie evaluate conform Ordinului nr. 1513/2020, lista centrelor fiind publicată pe site-ul ministerului. În legătură cu numărul de decizii de izolare emise de Direcțiile de Sănătate Publică din data de 9 martie 2022 și până la data de 7 aprilie, acesta a fost de 10.510.

În finalul răspunsului se indică faptul că după data de 9 martie 2022, persoanele care sunt contact direct nu mai au obligația să stea în carantină, dar le este recomandată prudența.

Informațiile prezentate în articol au fost analizate din perspectiva dreptului la ocrotirea sănătății garantat de art. 34 din Constituţie. Am transmis o adresă către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) pentru a ne comunica date privind existența unor informări legate de cazuri suspecte de infecție cu virusul poliomielitic, conform definițiilor de caz cuprinse în Sistemul de supraveghere de tip sindromic pentru depistarea bolilor transmisibile legate de afluxul de persoane venite din Ucraina, emis în data de 01.03.2022, dacă până la momentul primirii adresei instituției Avocatul Poporului au fost confirmate cazuri de poliomielita și dacă a recomandat sau are în vedere să recomande Ministerului Sănătății luarea de măsuri pentru prevenirea răspândirii în România a infecției cu virusul menționat mai sus. CNSCBT ne-a transmis că nu au fost raportate și confirmate cazuri suspecte de infecție cu poliomielita, fiind elaborat încă din luna februarie 2022 un plan de intervenție care a fost trimis direcțiilor de sănătate publică, plan ce cuprinde recomandări legate de vaccinarea copiilor, calendarul de vaccinare și de supravegherea cazurilor de paralizie acută flască, difterie și rujeolă.

În acest context, ne-am adresat Direcțiilor Județene de Evidență a Populației din Botoșani, Galați, Iași, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Tulcea și Vaslui; Poliției de Frontieră Române; Inspectoratului General pentru Imigrări; Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, din cadrul instituțiilor Prefectului din județele Botoșani, Galați, Iași, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Tulcea și Vaslui, cu solicitarea de a ne comunica informații referitoare la organizarea activității de consiliere juridică/mediere a persoanelor din Ucraina care intră pe teritoriul României.

Instituțiile Prefectului ne-au informat că persoanele care sosesc din Ucraina beneficiază de consiliere juridică și mediere, asigurate atât de reprezentanții instituțiilor care acționează în zona Punctelor de Trecere a Frontierei, cât și de avocați voluntari sau de organizațiile non-guvernamentale care sprijină demersul umanitar. În plus, pentru organizarea informării cetățenilor străini și apatrizilor, au fost înființate puncte de coordonare și comandă, au fost tipărite pliante, afișe, flyere distribuite/postate în zonele frecventate de cetățenii ucraineni. Acestea au fost întocmite în limba română, ucraineană și engleză. De asemenea, s-a menționat că au fost distribuite broșuri editate de Uniunea Națională a Barourilor din România, în limbile română, ucraineană și engleză, conținând informații referitoare la procedura de acordare a azilului și a statutului de refugiat pe teritoriul României.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a menționat că este prezent inclusiv în zona punctelor de frontieră, unde sunt amplasate containere care desfășoară activități de înregistrare și informare, iar, în vederea asigurării unei informări eficiente, a fost realizat un material denumit Informare, care cuprinde toate detaliile referitoare la protecția temporară, documentul fiind tradus și în limba ucraineană. În plus, la nivelul IGI se constituie, la nevoie, echipe mobile pentru preluarea datelor și emiterea documentelor necesare străinilor nedeplasabili, aflați în situații deosebite (minori neînsoțiți, peroane cu handicap locomotor, persoane vârstnice, etc). IGI precizează că este în permanentă legătură cu partenerii instituționali și organizațiile internaționale și neguvernamentale, care activează în domeniul de referință, în scopul identificării celor mai bune soluții pentru cetățenii ucraineni/terți non-ucraineni veniți pe teritoriul României.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) ne-a informat că, în prezent, reprezentanții Poliției de Frontieră Române permit intrarea în țară a tuturor persoanelor care sosesc din zona de conflict, din motive umanitare. Totodată, IGPF precizează că, în cazurile persoanelor vulnerabile și ale minorilor neînsoțiți, care ar putea fi victime ale traficului de persoane, Poliția de Frontieră Română acționează potrivit dispozițiilor Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, fiind informate în acest sens autoritățile competente, în vederea acordării sprijinului necesar, asistenței ori consilierii persoanelor. De asemenea, se menționează că, pe site-ul Poliției de Frontieră Române, a fost publicat un ghid pentru informarea persoanelor care sosesc din Ucraina, în limbile engleză și ucraineană, dar și faptul că a fost operaționalizat un centru telefonic integrat, unde polițiști de frontieră români, vorbitori de limba ucraineană, pot oferi informații, la orice oră, privind tranzitarea frontierei de stat, precum și pașii de urmat în derularea formalităților pentru acordarea protecției temporare/azilului pe teritoriul țării noastre.

Direcțiile Județene de Evidență a Persoanelor ne-au comunicat, în esență, că nu au atribuții referitoare la situația cetățenilor străini refugiați din Ucraina pe teritoriul României, activitatea de evidență a persoanelor desfășurată de aceste instituții vizând doar cetățenii români.

Doar în Sectorul 2 sunt 800 de treceri și 71.000 m marcaje longitudinale lipsă.” Această situație a fost analizată de instituția Avocatul Poporului prin prisma prevederilor art. 22 alin. 1 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituția României.

Am solicitat Brigăzii Rutiere București să ne comunice măsurile luate sau care urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea de către autoritățile publice competente a obligațiilor legale în scopul prevenirii producerii de accidente rutiere ca urmare a neîntreținerii în stare corespunzătoare a marcajelor rutiere pentru trecerile de pietoni existente în Municipiul București.
Brigada Rutieră București ne-a indicat faptul că de la începutul anului 2022 a aplicat 18 sancțiuni administratorilor de drum din București pentru nerespectarea obligațiilor legale și a transmis 217 adrese către administrația publică locală privind peste 1680 deficiențe sau situații care necesită remedieri tehnice.

Administrația Străzilor – Primăria Municipiului București ne-a comunicat faptul că în luna octombrie 2021 a încheiat contracte pentru execuție marcaje rutiere lucrările pentru 89 de străzi, acestea fiind finalizate deja. În luna aprilie 2022 a încheiat contracte pentru execuție marcaje rutiere pentru 263 de străzi și pentru execuție covoare roșii pentru 82 de școli și puncte crimonogene. Prin surse proprii, Administrația Străzilor a executat marcaje rutiere pe o suprafață de 32.150,46 mp.

Au fost aduse în atenția instituției cazuri în care pacienților nu li s-a comunicat la internare, conform procedurii obligatorii la nivel de unitate medicală, formularul privind acordul de comunicare a datelor medicale, precum și cazuri în care persoanele internate au decedat fără ca aparținătorii lor să poată lua legătura cu ei sau să obțină informații privind starea lor de sănătate. În considerarea sesizării instituției Avocatul Poporului și în limita atribuțiilor, Ministerul Sănătății a emis următoarele recomandări adresate tuturor unităților sanitare cu paturi: – „pentru evitarea situațiilor în care informarea aparținătorilor devine imposibilă, în cazurile în care pacientul ajunge în stare de inconștiență sau decedează fără a semna un acord de comunicare date medicale, rugăm emiterea unor proceduri proprii în cazurile în care pacientul ajunge în stare de inconștiență sau decedează fără a semna un acord de comunicare date medicale”. – „întrucât au fost semnalate situații în care Formularul de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter confidențial al pacientului NU a fost oferit spre completare la internare, pentru evitarea a astfel de situații, rugăm identificarea soluțiilor optime pentru evitarea a astfel de situații și comunicarea acestora prin document administrativ cu caracter obligatoriu tuturor secțiilor și birourilor de internare”. Potrivit punctului de vedere comunicat de Ministerul Sănătății, în virtutea dispozițiile art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, „în situațiile când prelucrarea datelor personale este necesară pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății persoanei vizate ori a altei persoane, în cazul în care persoana vizată se află în incapacitate fizică sau juridică de a-și da consimțământul, nu este necesar un acord prealabil din partea pacientului, iar datele medicale privind diagnosticul, tratamentul, conduita medicală necesară se pot transmite persoanei aparținătoare”.

În acest context, ne-am adresat Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Autorității Naționale pentru Cetățenie și Arhivelor Naționale, cu solicitarea de ne comunica informații referitoare la posibilitatea de modificare a legislației din domeniul actelor de stare civilă.

Legea cu privire la actele de stare civilă a fost modificată și completată, astfel încât, între altele, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie poate solicita instituţiilor deţinătoare, în situaţii justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă.

De asemenea, a fost instituită posibilitatea cetățenilor de a depune cererile în materie de stare civilă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie sau la oricare misiune diplomatică/oficiu consular al României din străinătate, în acord cu evoluția tehnologică, rezultând o simplificare a procedurilor specifice.

La sfârșitul anului 2021, Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de mai mulți medici stomatologi și farmaciști în legătură cu faptul că, la examenul de rezidențiat organizat în anul 2021, circa 2000 de candidați care au promovat examenul nu au putut accesa niciun loc/post de rezident din cauză că, în baza unei modificări legislative (Legea nr. 212/21.07.2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), anul trecut nu s-a mai suplimentat cifra de școlarizare pentru rezidențiatul la medicină dentară și farmacie.

Ne-am adresat Ministerului Sănătății pentru a ne comunica un punct de vedere referitor la aceste aspecte și informații legate de modalitatea în care apreciază că această situație poate fi rezolvată, în limita atribuțiilor sale legale.

Ministerul Sănătății a arătat că au fost respectate prevederile art. 2 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 și că, potrivit legii, medicii dentiști și farmaciștii au acces pe piața muncii imediat după promovarea examenului de licență, astfel că nepromovarea examenului de rezidențiat din anul 2021 nu le îngrădește dreptul de exercitare a profesiei.

Petiția a fost analizată de instituția Avocatul Poporului în contextul prevederilor art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituția României. Ne-am adresat Primăriei Sector 2 cu solicitarea de a ne informa despre stadiul de soluționare a solicitărilor petentului. Primăria Sector 2 ne-a trimis o copie de pe răspunsul său către petent din care reiese că documentația solicitată a fost scoasă din arhivă și trimisă în copie acestuia, dosarul fiind soluționat favorabil.

Astfel, ne-am adresat ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne, cu solicitarea de a analiza oportunitatea modificării Ordinului referitor la obligativitatea purtării măștii de protecţie, în sensul exceptării de la obligația de a purta masca de protecție și a persoanelor care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, astfel cum era prevăzut în cadrul reglementării anterioare. Instituțiile sesizate ne-au informat că au dispus completarea dispozițiilor legale existente, cu prevederi referitoare la posibilitatea exceptării de la purtarea măștii de protecție atât a persoanelor care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, dar și a persoanelor cu dizabilităţi cognitive.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată, în acest sens, cu o petiție, în care se arăta că accesul petentei la medicul său de familie a fost condiționat de prezentarea unui test antigen COVID-19. Astfel, am solicitat Ministerului Sănătății, să ne comunice dacă au fost emise îndrumări, instrucțiuni sau recomandări pentru cadrele medicale din țară, inclusiv pentru medicii de familie, în ceea ce privește primirea pacienților în contextul pandemiei de COVID-19, astfel încât să se evite condiționarea oferirii serviciilor medicale pacienților sau restrângerea nejustificată a exercitării dreptului la ocrotirea sănătății. Conform punctului de vedere comunicat de Ministerul Sănătății: „solicitarea din partea cabinetului medical de medicină de familie a rezultatului negativ la testarea pentru virusul SARS-CoV-2 o apreciem în afara cadrului legal și ne exprimăm regretul și dezaprobarea față de astfel de practici contradictorii principiilor care stau la baza activităților medicale oferite populației și decontate prin FNUASS”.

La data de 28 octombrie 2021, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în contextul prevederilor art. 25 și art. 34 din Constituţia României, referitoare la dreptul la libera circulație și dreptul la ocrotirea sănătății, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public, potrivit cărora, persoanele care nu s-au vaccinat sau nu au trecut prin boală nu mai pot intra libere în sediul Prefecturii, dar nici în imobilele în care funcţionează alte servicii publice.

Faţă de această situaţie, ne-am adresat Ministerului Afacerilor Interne și prefecturilor, cu solicitarea de a ne fi comunicate informațiile pe care le dețin cu privire la măsurile concrete  dispuse în cadrul instituţiilor, unităţilor şi structurilor din întrega ţară, aflate în subordine/coordonare, pentru asigurarea accesului persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la serviciile publice oferite, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1130/2021, prin organizarea activității în mediul online, în spații deschise, la ghișee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiții care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2.

Ministerul Afacerilor Interne a apreciat că structurile vizate au depus diligenţe în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale în discuţie, manifestând deschidere şi disponibilitate în găsirea soluţiilor optime, menite să asigure gestionarea la parametrii corespunzători a situaţiilor generate de pandemia Covid-19.

De asemenea, toate Instituțiile Prefectuluidin țară au transmis răspunsuri (8 dintre acestea, după formularea unor adrese de revenire), în cadrul cărora au prezentat sau anexat o situaţie centralizată a măsurilor concrete dispuse de primăriile de pe raza lor teritorială, în vederea asigurării accesului persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la serviciile publice oferite.

Astfel, unităţile administrativ-teritoriale din ţară au menţionat, ca măsuri luate pentru asigurarea accesului cetățenilor la serviciile publice oferite și persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2:

– Instalarea unor birouri în aer liber, în vederea eliberării documentelor, iar angajaţii instuţiei, prin rotaţie, preiau documentele, le înregistrează şi returnează dovada depunerii acestora;

– Amenajarea unor ghişee cu acces direct din exterior, la intrările în incinte, atât pentru relaţionarea cu publicul, cât şi pentru depunerea/eliberarea documentelor necesare;

– Accesarea serviciilor publice prin intermediul mijlocelor de comunicare la distanţă, respectiv: platforme on-line, poşta electronică, telefon/fax, servicii poştale, putând fi transmise sesizări, adrese, petiţii, solicitări, achitate taxe/impozite, efectuată dovada de plată a unor obligaţii;

– Oficierea căsătoriilor şi în aer liber;

– Desfăşurarea audienţelor şi on-line;

– Pentru eliberarea certificatelor de stare civilă, permiterea accesului unei singure persoane la biroul/serviciul respectiv.

Rezultatul demersurilor noastre s-a concretizat în faptul că Direcția de Sănătate Publică Botoșani ne-a transmis dovada detașării la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoșani a unui medic rezident pneumolog și a unui medic rezident hematolog, aspect confirmat de conducerea spitalului.

Am solicitat Primăriei Municipiului București să ne comunice, următoarele:

• autorizația de construire, despre care se face referire la articolul din presă;
• data când s-a făcut ultima consolidare;
• dacă au prevăzut ca în bugetul pe anul 2021 să fie alocați bani pentru acest obiectiv, iar în caz contrar, dacă vor avea în vedere alocarea de resurse financiare în bugetul pe anul 2022 pentru funcționarea în parametrii normali a acestui obiectiv de o importanță majoră pentru cetățeni;
• în cazul în care au fost alocate fonduri, data când vor începe lucrările de consolidare și când se preconizează a fi finalizate.
  Primăria Municipiului București ne-a comunicat că a fost aprobată H.C.G.M.B. privind transmiterea de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București către Municipiul București-Direcția Generală Investiții, a documentației tehnico-economice aferentă obiectului de investiții din Parcul Cișmigiu, în vederea executării lucrărilor de reparații capitale și urmează ca după preluarea documentației tehnico-economice și a amplasamentului, să demareze, în regim de urgență, procedurile în vederea executării lucrărilor de reparații capitale la obiectivul de investiții.

Instituția Avocatul Poporului a ridicat câteva întrebări adresate DSU, printre care:

– Cum se justifică restrângerea dreptului la ocrotirea sănătății printr-un ordin, raportat la prevederile art. 53 din Constituție, potrivit cărora:
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
– Există o proporționalitate între măsura în care se va reduce accesul pacienților non-Covid în vederea internării pentru intervenţii chirurgicale și măsura în care fluxul de pacienți confirmați cu COVID-19 crește?
– Cum se asigură nediscriminarea și evitarea restrângerii drepturilor pacienților care vor avea nevoie de intervenții chirurgicale, care nu vor fi considerate urgente în perioada următoare?
– Care este rațiunea pentru care se consideră oportună „suspendarea tuturor internărilor pentru intervenţile chirurgicale şi pentru alte tratamente şi investigaţii care nu reprezintă urgenţe, cu anumite excepţii”, luându-se în calcul și faptul că, de la începutul pandemiei, au fost situații în care spitalele suport Covid au ajuns să funcționeze pentru un număr redus de pacienți, cu saloane și paturi goale, cauzându-se o împiedicare nejustificată a accesului la tratament a pacienților non-Covid? Ce măsuri urmează să fie luate pentru a se evita repetarea acestor situații?

În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului, Departamentul pentru Situații de Urgență a învederat faptul că: „în ceea ce privește drepturile pacienților care beneficiază de asistență medicală în sistemul public de sănătate, acestea nu mai sunt afectate odată cu încetarea efectelor ordinului în discuție, care s-au produs pe o perioadă limitată în timp: 04.10.2021-17.11.2021”.

Printr-o petiţie adresată instituţiei Avocatul Poporului și analizată în contextul art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, a art. 51 privind dreptul de petiționare, respectiv a art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituție, o petentă a semnalat lipsa răspunsului CNAS la sesizarea sa privind includerea în Programul Național de oncologie, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienți cu afecțiuni oncologice prin PET-CT (adulți și copii), subtitlul „Criterii de eligibilitate”, în sensul în care prin PET –CT să fie incluse, de asemenea, și persoanele diagnosticate cu hiperinsulinism congenital.

Potrivit răspunsului Ministerului Sănătății, din 04.05.2022, autoritatea a solicitat punctul de vedere al Comisiei de Oncologie a Ministerului Sănătății referitor la introducerea hiperinsulinismului congenital între indicațiile pentru care se poate deconta investigația PET-CT, care a comunicat opinia pozitivă referitoare la această solicitare.

Propunerea a fost transmisă Casei Naționale de Asigurări de Sănătate care coordonează elaborarea și implementarea Programelor Naționale de Sănătate Curativă.

Potrivit sursei din presă, minele din Cavnic au fost închise în urmă cu 14 ani, „însă apele ruginii se scurg în continuare din fostele exploatații și ajung în râul din localitate”. La acest moment, singurul tratament aplicat este neutralizarea apei din mină cu var. Nu sunt efectuate lucrări de ecologizare și închidere, nu există stații de epurare a apei de mină. În urma demarării procedurilor specifice de către instituția Avocatul Poporului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ne-a arătat faptul că: „În plus fată de efectele negative ale poluării apelor Râului Cavnic de către apele de mină neepurate care se scurg din fosta exploatare minieră, există și pericolul posibilei deschideri a unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană, pentru nerespectarea de către România a prevederilor Directivei-cadru a Apelor 2000/60/CE”. Cu ocazia efectuării la data de 17.08.2021 de verificări pe teren de către inspectori de specialitate din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa-Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș, s-a constatat că: „prin Galeria Ferdinand a fostei exploatări miniere se evacuează ape de mină în Râul Cavnic, fără o epurare corespunzătoare a acestora, aplicându-se doar o neutralizare locală cu soluție de lapte de var”. Așadar, neutralizarea locală cu var a apelor de mină nu constituie o epurare corespunzătoare, în contextul legislației naționale și reglementărilor agreate la nivel european. „Apele de mină neepurate sunt monitorizate lunar de către Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABA Someș-Tisa), analiza rezultatului evidențiind depășiri cvasiconstante ale concentrațiilor indicatorilor de calitate – metale grele”. Administrația Națională Apele Române a semnalat totodată faptul că: „până în prezent nu a fost realizat nici sistemul de colectare/canalizare și nici stația de epurare, justificarea întârzierii semnificative a implementării măsurii stabilită pentru EM Cavnic fiind aceea de lipsă a finanțării investițiilor necesare”. În urma continuării demersurilor instituției Avocatul Poporului, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ne-a comunicat prin răspunsul înregistrat cu nr. 17972/ 30.06.2023, faptul că „la sfârșitul lunii martie a avut loc întâlnirea cu factorii implicați în scopul luării unei decizii referitoare la construcția unei stații de tratare a apelor de mină care se evacuează prin galeria Ferdinand cota +580 m”. Totodată, potrivit informațiilor furnizate de minister: „În urma discuțiilor, s-a stabilit continuarea pentru o perioadă de 12 luni a monitorizării apelor de mină, cu următoarea frecvență: Monitorizare cantitativă – zilnic; Monitorizare calitativă – trimestrial, în 3 puncte de prelevare și anume: o probă la ieșirea din galerie, o probă la 100 m amonte și o probă la 100 m aval, față de punctul de confluență cu râul Cavnic. După această perioadă, în urma culegerii de date pe baza condițiilor existente în teren, se va identifica și se va stabili soluția tehnico-economică optimă.”

Față de această situație, autoritățile responsabile ne-au adus la cunoștință că, potrivit informațiilor înregistrate în Sistemul electronic de raportare (SER) a stocurilor de medicamente, la data de 02.08.2021 există stocuri din acest medicament în farmacii comunitare și cu circuit închis (farmacii din unități sanitare cu paturi) în județe din țară, cum ar fi București, Bihor, Covasna, Cluj, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Timiș, Sibiu.

De asemenea, s-a menționat că Ministerul Sănătății a adoptat un ordin prin care s-a modificat și completat cadrul legal pentru asigurarea disponibilității medicamentelor utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.

Totodată, s-a precizat că medicamentul cu DCI Tretinoin (denumirea comercială Vesanoid) este inclus în Secțiunea corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc.

Autoritățile sesizate ne-au comunicat că în urma celor două rectificări bugetare realizate în anul 2021, s-a acoperit parțial necesarul de fonduri, fiind efectuate alte demersuri concrete pentru asigurarea finanțării plăților aferente contractelor de concesiune și activității medicilor veterinari.

Avocatul Poporului a luat act prin intermediul mass-media de faptul că studenţii Universității de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” din Iaşi nu pot participa la examene dacă nu prezintă adeverința de vaccinare sau un test Covid negativ. Decizia a fost luată în consiliul de administrație al UMF şi îi include şi pe profesori şi supraveghetori. Urmare demersurilor realizate, unitatea de învățământ ne-a comunicat toate argumentele de fapt și de drept care au condus la luarea acestei măsuri, accentul fiind pus, în principal, pe autonomia universitară, astfel cum este aceasta garantată prin Constituție, dar și prin Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

Însă, pentru a nu crea o presiune financiară asupra studenților, prin Decizia UMF nr. 528/18.05.2021 s-a luat hotărârea de a se efectua în mod gratuit testarea antigen rapid exudat-nasofaringian.

Au fost solicitate informații celor două spitale, pentru a ne comunica modul în care li se aduce la cunoștință pacienților internați formularul intitulat „Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale”, și pentru a ne comunica modul în care se procedează în situația în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și da acordul, în ceea ce privește comunicarea documentelor medicale care vizează pacientul decedat, în privința rudelor sau aparținătorilor acestora, când nu există un astfel de consimțământ.

Unul dintre spitale ne-a comunicat că potrivit legislației, „toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia, precizând că are obligația de a respecta cadrul legal privind furnizarea informațiilor cu caracter confidențial, invocând o Decizie a Curții Constituționale prin care s-a statuat că informațiile privind sănătatea persoanei „intră în noțiunea de viață privată”, fiind prin urmare un mod de a realiza protecția drepturilor prevăzute de Constituție, consacrate, în egală măsură și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin această Decizie, Curtea a constatat că dispozițiile din legea pacientului, nu încalcă obligația respectării Constituției, a supremației sale, ori a legilor. Dreptul de opțiune al pacientului privind păstrarea confidențialității cu privire la starea de sănătate, nu este transmisibil mortis causa, păstrându-se astfel opțiunea exprimată până la momentul morții titularului dreptului.

Am fost informați că în cadrul celor două spitale se aduce la cunoștința pacienților formularul „Acordul Pacientului privind comunicarea datelor medicale personale, acesta făcând parte integrantă din foile de observație clinică.

Această situație a fost remediată prin modificarea legislației incidente, în sensul că s-a prevăzut în mod expres obligativitatea ca toate actele administrative cu caracter normativ, inclusiv hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi să poată fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, cu acţiune în anulare la instanţa competentă atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 5 zile de la data publicării actului administrativ.

În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, care ilustrează modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului) sunt puse la dispoziţia factorilor de decizie şi a opiniei publice.

Cu toate acestea, situația minorităților care au un sistem separat de educație este la fel de importantă. Ei au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă, un fapt care îi ajută enorm să reproducă identitatea și cultura acestora. În multe țări cu sisteme educaționale separate din punct de vedere lingvistic, sunt utilizate subeșantionări reprezentative. În acest context, din analiza realizată la nivelul instituției Avocatul Poporului, pentru evaluările care urmau să debuteze în cursul anului 2021, a rezultat utilitatea introducerii unui subeșantion pentru elevii învățământului preuniversitar cu predare în limba maghiară, dar și evaluarea defalcată a cunoștințelor și deprinderilor elevilor aflați în această grupă.

Urmare demersurilor realizate, Ministerul Educației a dat asigurări că va întreprinde toate demersurile în vederea asigurării fondurilor necesare pentru costurile naționale pe care le implică această opțiune. Dosarul se află în monitorizare până la implementarea celor de mai sus.

Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată ministrului culturii și ministrului mediului, apelor și pădurilor, prin care a solicitat: efectuarea demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care le revin, pentru efectuarea tuturor procedurilor necesare implementării Convenției Patrimoniului Mondial în cazul sitului Roșia Montană, propus de statul român pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, protejarea integrității sitului Roșia Montană nominalizat pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și asigurarea continuității valorilor culturale găzduite de acest peisaj, care datează încă din epoca romană, fiind o dovadă a continuității multimilenare.

Ulterior emiterii recomandării, în perioada 16-31 iulie 2021, a avut loc întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial, care, la data de 27.07.2021, a decis adăugarea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a 13 situri culturale din lume, printre care și Peisajul Minier Roșia Montană (România).

Roșia Montană a fost simultan înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, în perspectiva înlăturării amenințărilor la adresa integrității acesteia, reprezentate de planurile de reluare a exploatării miniere, care ar deteriora o mare parte a peisajului minier înscris (https://whc.unesco.org/en/news/2319/).

Au fost solicitate informații Inspectoratului Școlar Județean și Ministerului Educației Naționale, întrucât dreptul la învățătură nu trebuie îngrădit în niciun fel pentru persoanele care refuză vaccinarea. Cele două autorități ne-au comunicat că a fost deschisă o anchetă, iar în urma acesteia s-a constatat că directoarea școlii postliceale a revenit către elevi cu un comunicat prin care a specificat că vaccinarea nu este obligatorie.

Comitetul de părinți al elevilor Liceului Traian Vuia și-a arătat îngrijorarea cu privire la posibila fuziune prin absorbție a liceului, de natură să afecteze unicitatea și prestigiul liceului, accesul elevilor la dotarea tehnico-materială a laboratoarelor, atelierelor specifice și la parteneriatele încheiate, deosebit de importante pentru evoluția elevilor.

În acest context, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, prin care a solicitat Primarului Sectorului 4 al Municipiului București efectuarea tuturor demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care îi revin, în vederea asigurării finanțării și inițierii lucrărilor de reabilitare, necesare la nivelul clădirii Liceului Tehnologic de Metrologie ,,Traian Vuia”, situată pe Șoseaua Vitan Bârzești nr. 11, în anul 2021 și luarea tuturor măsurilor necesare, astfel încât elevii și profesorii să își desfășoare activitatea didactică în condiții optime și să aibă, totodată, posibilitatea să își reia activitatea în clădirea liceului, situată pe Șoseaua Vitan Bârzești nr. 11, într-un termen rezonabil.

În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului la Instituția Prefectului Municipiului București, Direcția Generală de Administrare a Unităților de Învățământ și de Sport Sector 4, ne-a comunicat faptul că s-a ales o altă locație pentru Patinoarul Olimpic, iar „Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia a fost înscris în programul național de investiții Școli Sigure și Sănătoase, program multianual de interes și utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”. Programul se derulează în perioada 2023-2025 şi are ca obiectiv general proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creşterii eficienţei energetice a acestora.

Avocatul Poporului a demarat acțiunile specifice, după ce s-au semnalat numeroase cazuri în care s-au înregistrat decese din cauza infecțiilor contractate în unități sanitare, precum: situația pacienţilor intubaţi la nivelul secțiilor de ATI ale căror șanse de supraviețuire au scăzut odată cu prezența infecțiilor nosocomiale; decesul a opt pacienți în secţia de Mari Arşi a unui spital, infectaţi cu nosocomiale; pacient internat în spital pentru efectuarea unor analize, unde s-a infectat cu germeni nosocomiali, care i-au cauzat decesul.
Institutul Național de Sănătate Publică a învederat faptul că România se confruntă cu problema fenomenului infecțiilor nosocomiale, existând o subraportare a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM). Compararea datelor din țară cu cele de la nivel european oferă un indiciu cu privire la faptul că datele raportate de spitalele din țară nu reflectă realitatea din teren, fiind vorba de o subraportare. Totodată, se arată că „infecțiile asociate asistenței medicale în conjuncție cu monitorizarea utilizării antibioticelor și supravegherea antibio-rezistenței, constituie un domeniu al sănătății publice cu un impact potențial foarte important asupra calității serviciilor de sănătate”.
Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 87/14.06.2021, adresată Ministrului Sănătății, prin care a solicitat identificarea de soluții pentru eficientizarea procesului de combatere a fenomenului infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), stabilirea cauzelor care duc la amplificarea fenomenului și formularea unor soluții inovatoare pentru combatere. Ulterior, Ministerul Sănătății ne-a comunicat o serie de demersuri efectuate în cursul anului 2022, pentru implementarea planurilor de acțiune necesare la nivelul statelor membre ale UE, privind combaterea infecțiilor nosocomiale: I. „Actualizarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale cu stabilirea standardelor minimale pentru înființarea de laboratoare/compartimente de microbiologie în toate unitățile sanitare cu paturi, care să facă posibile diagnosticul, supravegherea și și controlul IAAM și AMR. II. Actualizarea Normelor tehnice privind curățenia, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a sterilizării și controlul eficienței acestuia. III. Finalizarea activităților derulate în cadrul proiectului Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România – proiect derulat cu finanțare din fonduri norvegiene în perioada 2019-2022. În cadrul proiectului au fost dezvoltate, prin consultare cu experți români și străini, atât din sistemul de sănătate dar și din sectorul veterinar documente de politici publice și ghiduri tehnice… IV. Constituirea Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale… V. Actualizarea prevederilor HG nr. 879/2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antibiotice… VI. Continuarea derulării activităților în cadrul programelor naționale finanțate din bugetul Ministerul Sănătății a Subprogramului național de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene… VII. Aprobarea HG nr. 657/2022 privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile…
VIII. Participarea experților români la grupurile de lucru ale Comisiei europene în scopul identificării acțiunilor comune necesare pentru abordarea celor două probleme de sănătate publică.”
În urma demersurilor ulterioare efectuate de instituția Avocatul Poporului, conform celui mai recent răspuns primit din partea Ministerului Sănătății, în aprilie 2023, în domeniul limitării rezistenței la antimicrobiene, au fost adoptate următoarele acte normative, care sunt în vigoare la acest moment:
– Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicate din unitățile medicate și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din Romania,
– Hotararea Guvernului nr. 926 din 20 iulie 2022 privind inființarea Comitetutui Național pentru Prevenirea și Limitarea lnfecțiitor Asociate Asistenței Medicale, publicată in Monitorul Oficial nr. 731 din 20 iulie 2022,
– Hotararea Guvernului nr. 879 din 9 noiembrie 2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene, modificată prin Hotărârea nr. 1.544 din 19 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1241 din 22 decembrie 2022,
– Ordinul Ministrului Sănătății nr. 579/24.02.2023 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea lnfecțiilor Asociate Asistenței Medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187/6 martie 2023.
Ministerul Sănătății a elaborat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicate și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în Romania pentru perioada 2023-2030, iar actul normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății la rubrica Transparență decizională și transmis spre avizare interministerială.
Printre obiectivele Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistenta la antimicrobiene în Romania pentru perioada 2023- 2030, se numără:
– Îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene (AMR);
– Îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare;
– Reducerea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale, în special a celor cu microorganisme multi-rezistente;
– Optimizarea utilizării agenților antimicrobieni;
– Finanțare si investiții sustenabile în combaterea AMR;
– Îmbunătățirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și AMR;
– Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR și privind utilizarea corecta a antibioticelor;
– Asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM și AMR la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS;
– Comunicarea informațiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM și AMR;
– Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire și a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și AMR, la nivel național;
– Optimizarea utilizării antibioticelor și vaccinării în medicina umană și veterinară, în sectoarele de agricultura și mediu;
– Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistentei medicale prin
aplicarea unor masuri eficiente de prevenire a infecțiilor.
Potrivit celor învederate de Ministerul Sănătății: „Monitorizarea și evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene. INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și evaluare a strategiei și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.”
În vederea implementării măsurilor pentru combaterea și controlul infecțiilor nosocomiale, Ministerul Sănătății are în curs de elaborare un proiect de lege de modificare a Legii nr. 3 din 8 ianuarie 2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru copii și adulți aflați în dificultate din România.

Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 13/02.02.2021, adresată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) prin care s-a solicitat depunerea, în regim de urgență, a tuturor demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care îi revin, în vederea respectării reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor legale de apărare împotriva incendiilor și aplicarea măsurilor privind activitățile de apărare împotriva incendiilor, la nivelul tuturor unităților sanitare din țară. IGSU a recepționat și însușit recomandarea primită, arătând faptul că în perioada imediat următoare incendiului produs la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a dispus unităților teritoriale executarea controalelor de prevenire la toate unitățile sanitare cu paturi cu spitalizare continuă și/sau de zi. Principalele deficiențe constatate de IGSU vizează : – exploatarea instalațiilor electrice cu defecțiuni, improvizații sau în condiții în care se generează supracurenți sau suprasolicitări din cauza racordării unor consumatori care depășesc puterea nominală a circuitelor ori neverificarea acestora cu personal autorizat; – neasigurarea condițiilor de evacuare în caz de situații de urgență sau pentru limitarea propagării focului și fumului în interiorul construcțiilor; – nedotarea spațiilor cu instalații de detecție, semnalizare, avertizare sau de stingere a incendiilor, nefuncționarea ori neverificarea acestora cu personal autorizat; – funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu. Printre propunerile emise de IGSU pentru îmbunătățirea capacității de apărare împotriva incendiilor în unități sanitare se numără: – „analizarea oportunității modificării/completării Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unități sanitare, pentru a asigura un cadru legal solid de reglementare, cu accent pe secțiile ATI și blocuri operatorii” ; – „echiparea construcțiilor cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, cu acoperire totală” ; – „expertizarea instalațiilor electrice în vederea determinării stării tehnice a acestei instalații, în raport cu puterea instalată necesară funcționării în condiții de siguranță a tuturor consumatorilor”.
Corpul de Control din cadrul Ministerului Sănătății a transmis către unitățile sanitare cu paturi o informare prin care a stabilit: „măsuri în scopul asigurării securității și sănătății în muncă”, „recomandări privind dispozitivele medicale/utilizarea surselor de oxigen în cadrul unităților sanitare mai ales în contextul pandemic” și „atenționări speciale în legătură cu anumite cauze ce pot favoriza creșterea concentrației de oxigen în încăperi”. În urma solicitării Corpului de Control al Ministrului Sănătății, o serie de unități sanitare din țară au comunicat raportul privind stadiul de implementare al măsurilor dispuse în scopul asigurării securității în muncă, precum și stadiul de implementare al recomandărilor privind dispozitivele medicale/utilizarea surselor de oxigen în cadrul unităților sanitare.

Față de această situație, ne-am adresat Autorității Electorale Permanente și Biroului Electoral Central, cu solicitarea de a clarifica procedura de vot aplicabilă persoanelor aflate în izolare sau carantină. Cele două autorități au răspuns adreselor noastre, informându-ne că au dispus completarea dispozițiilor legale existente, cu prevederi referitoare la modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, în cazul alegătorilor aflați în carantină sau izolare

Recuperarea pacienților care suferă de arsuri foarte grave se poate efectua doar în străinătate, cu costuri ridicate. Așadar, ne confruntăm cu o posibilă încălcare a dreptului la viață și la integritate fizică, având în vedere următoarele aspecte:
– puține persoane beneficiază de resursele materiale necesare efectuării unui tratament de recuperare în străinătate;
– starea acestor pacienți este de cele mai multe ori instabilă, fapt care amplifică manifestarea riscurilor asociate transportului pacienților în străinătate, ei având nevoie de efectuarea tratamentului în regim de urgență, cât mai aproape de locul în care se află.
În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului, prin răspunsul nr. 1457/02.06.2021, Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătății, a arătat că UMPBM a contractat în anul 2018 serviciul de consultanță pentru elaborarea proiectelor tehnice pentru realizarea a 4 obiective de investiții:
– Interconectarea clădirilor existente și construcție nouă în incinta Spitalului Clinic de Urgență Târgu Mureș în vederea reorganizării circuitelor medicale pentru departamentele: UPU, Chirurgie, ATI și Centru de Mari Arși;
– Construirea unui Centru de Mari Arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a departamentelor de Urgență, ATI și Chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar – Arseni și implementarea obiectivului mixt de investiții Construirea unui Centru de Arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare și conectare a departamentelor Urgență, ATI și Chirurgie pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu;
– Proiectul de investiții Interconectarea clădirilor existente și construcție nouă în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara în vederea reorganizării circuitelor medicale pentru departamentelor: UPU, Chirurgie, ATI și Centru de Mari Arși.

Ulterior, prin răspunsul nr. 477/19.04.2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a arătat că cele 4 obiective de investiții (de la nivelul Spitalului Clinic de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni; Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu și Spitalul Clinic județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara), „dedicate marilor arși (construcție unități de mari arși) se vor realiza cu sprijinul Băncii Mondiale în contextul proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de Banca Internațională pentru reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)”. În acest context, ministerul arată că „în prezent, suntem în plin proces de negociere cu serviciile CE a măsurilor prevăzute în cadrul Programelor Operaționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, inclusiv Programul Operațional Sănătate”.
În urma închiderii cu monitorizare a sesizării din oficiu nr. 21270/2020, am solicitat și primit noi răspunsuri din partea autorităților publice, din care redăm ideile principale în continuare.
Conform răspunsului Ministerului Sănătății nr. REG1/26695,DGAM1472/23.02.2023: „Ministerul Sănătății, prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale (UMPBM) implementează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței

– măsuri de tip FEDR, mai exact (B1.3) Investiții în infrastructura publicii a băncilor multițesut (de exemplu: piele/ țesut osos/ grefe vasculare și valve cardiace/ cornee/ stocarea țesuturilor / membrana amniotica etc.) și celule (de exemplu: dotare/ modernizare/ reabilitare/ extindere/ construcție), dedicate grupurilor-țintă de tipul unităților sanitare acreditate pentru activitate de tip băncii multițesut și băncii de celule, inclusiv puncte de lucru pentru dotare/ modernizare/ reabilitare/ extindere/ construcție;
– măsuri de tip FSE+ dedicate dezvoltării capacității personalului care lucrează/ va lucra în băncile multițesut si celule, cum ar fi activitățile de formare/ actualizare a competențelor practicienilor implicați.”

Sistemului Sanitar, finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), împrumut nr. 8362RO, ratificat prin Legea nr. 179/2014, cu modificările și completările ulterioare, și prin împrumutul nr. 9253RO, ratificat prin Legea nr. 298/2021 pentru finanțarea adițională a proiectului. Obiectivul principal al Proiectului este de a contribui la îmbunătățirea accesului la serviciile publice de sănătate selectate și a calității acestora.”
„În cadrul proiectului, finanțat prin cele două împrumuturi, sunt cuprinse activitățile și fondurile necesare pentru elaborarea documentațiilor de proiectare, construcția și dotarea parțială, aferente edificării a trei centre moderne, conforme prevederilor legale, pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave, respectiv la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Spitalul Clinic de Urgență Copii „Grigore Alexandrescu” București și Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș. Noile clădiri in care vor fi realizate centrele de mari arși vor include și blocuri operatorii, secții de Anestezie-Terapie Intensivă și Unități de Primiri Urgente sau conexiunea cu UPU existente (SCJU Tg. Mureș și SCUC Gr. Alexandrescu București).”
„Fondurile necesare construcției clădirii complexe de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, inclusiv pentru serviciile de consultanta pentru managementul și supervizarea lucrărilor vor fi asigurate prin intermediul proiectului BIRD 8362-RO iar fondurile necesare construcției și pentru serviciile de consultanta pentru managementul și supervizarea lucrărilor pentru Spitalul Clinic de Urgență Copii „Grigore Alexandrescu” București și Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș vor fi asigurate dintr-un împrumut adițional contractat de la Banca Intonațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Împrumut BIRD nr. 9253-RO), împrumut ce a fost ratificat prin legea nr. 298/14.12.2021.”
„Împrumutul adițional, BIRD nr. 9253RO, a fost contractat de către Guvernul României prin intermediul Ministerului Finanțelor, datorită extinderii scopului proiectului, respectiv pentru dezvoltarea acestor obiective inclusiv cu serviciile critice conexe – UPU, Bloc Operator, ATI, nu doar a centrelor de arși și unităților/departamentelor suport ale acestora.”
Potrivit răspunsului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 40854/06.04.2023:
„Programul Sănătate a fost aprobat de către Comisia Europeană în data de 30 noiembrie 2022, prin decizia cu nr. C(2022)8934, ca program multifond, care vizează, în cadrul Priorității 7. Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant, intervenții dedicate domeniului transplantului, după cum urmează:
„Relevant și esențial pentru Programul Sănătate și, implicit, pentru stabilirea condițiilor de eligibilitate este faptul ca maparea serviciilor și a infrastructurii în domeniul transplant a fost planificată a se realiza prin document de politică publică, finanțat prin proiect POCA 2014-2020, estimat a se finaliza în noiembrie 2023.”
„Pentru Programul Sănătate, a fost elaborat un calendar estimativ de apeluri de proiecte, care a fost integrat în cadrul Calendarului estimativ consolidat lansare apeluri de proiecte în anul 2023, publicat în data de 15 februarie 2023, pe site-ul MIPE, la adresa https://mfe.gov.ro/calendarul
fondurilor-europene-2023-534-de-apeluri-de-proiecte-in-valoare-de-40-miliarde-de-euro/, conform căruia data estimată pentru deschiderea apelului finanțabil din FEDR este trimestrul 4, 2023.”

Situația s-a rezolvat prin revenirea la serviciu a medicilor de la ATI, care au fost anterior infectați cu COVID-19, iar, în urma demersurilor întreprinse de Avocatul Poporului, s-a dispus detașarea la spital a unui număr de 6 medici rezidenți în specialitatea ATI.

Medicii din rețeaua sanitară penitenciară fac eforturi deosebite pentru asigurarea asistenței medicale de specialitate deținuților, în ciuda tuturor refuzurilor sau amânărilor la care rețeaua sanitară publică apelează, în special în situațiile cu diagnostice complexe și care pot necesita eventuale intervenții specializate. Ministerul Sănătății ne-a comunicat o adresă transmisă Direcțiilor de Sănătate Publică. Prin aceasta urmau să informeze unitățile sanitare publice din aria de competență cu privire la obligația de a răspunde solicitărilor formulate de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului de Justiție, vizând asigurarea serviciilor de asistență medicală persoanelor din penitenciare (private de libertate), în limita competențelor și a prevederilor legale.

Deși potrivit opiniei mai multor neurochirurgi, efectuarea RMN-ului se impunea pentru a fi posibilă operația necesară salvării vieții pacientei, investigația nu a fost efectuată, din cauza faptului că nu s-au clarificat aspectele privind dezinfecția aparaturii de rezoluţie magnetică.

În urma demersurilor efectuate, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Direcției de Sănătate Publică Brașov și spitalului în care a fost internată pacienta, în vederea identificării de soluții, în regim de urgență, pentru asigurarea posibilității efectuării în timp util a investigațiilor RMN pentru persoanele infectate cu COVID-19 sau cu alte infecții contagioase și, totodată, în vederea evitării unor situații similare pentru viitor.
Avocatul Poporului a emis o nouă Recomandare, prin care a solicitat Ministerului Sănătății să demareze demersuri pentru formularea unor recomandări concrete privind practica radiologică în relația cu infecția SARS-CoV-2.

Ministerul Sănătății a arătat că a transmis o circulară prin poșta electronică tuturor direcțiilor de sănătate publică, în atenția unităților spitalicești din țară care au în structură servicii/compartimente/secții de radiologie și imagistică medicală, „recomandările privind practica radiologică în relație cu infecția SARS-CoV-2”, elaborate de Comisia de Radiologie, Imagistică Medicală și Medicină Nucleară.

În acest sens a fost emisă Recomandarea nr. 116/2020, adresată Ministerului Sănătății pentru a emite, în regim de urgență, o circulară către toate spitalele suport COVID-19, pentru ca acestea să își reia internările şi intervenţiile chirurgicale programate, precum şi activitatea din ambulatorii, în condiții de siguranță, respectându-se astfel, dreptul la ocrotirea sănătății pacienților. Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că și-a însușit recomandarea și că a informat toate direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cu privire la modificările adoptate și punerea acestora în practică.

Am solicitat Ministerului Sănătății, Direcției de Sănătate Publică și Instituției Prefectului –Județul Tulcea să ne comunice, cu celeritate, măsurile dispuse, dat fiind faptul că viața acestor oameni, izolați de uscat, este pusă în pericol prin lipsa unui medic în specialitatea medicină de urgență, ultimul fiind transferat la Tulcea.
DSP Tulcea ne-a comunicat faptul că asistența medicală permanentă este asigurată, atât în timpul nopții, cât și al zilei, de către Camera de gardă de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Tulcea din Sulina, prin 5 medici: 1 medic specialist medicină internă, 1 specialist pediatrie, 1 medic primar medicină de familie și 2 medici specialiști medicină de familie.
Centrele de permanență organizate la nivelul județului Tulcea asigură continuitatea asistenței medicale primare cu medici de familie.
Urmare demersurilor și Recomandării instituției Avocatul Poporului, Ministerul Sănătății, respectiv Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică ne-a comunicat că s-a revenit cu adresă privind solicitarea suplimentării finanțării resursei umane și a truselor de urgență pentru proxima rectificare bugetară. În ceea ce privește detașarea a 22 de cadre medicale la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, a fost transmisă Recomandarea instituției Avocatul Poporului către direcția de specialitate a ministerului, Direcția Generală Resurse Umane, Structuri și Politici Salariale.
Direcția Generală Resurse Umane, Structuri și Politici Salariale ne-a comunicat că în conformitate cu art. 1 alin. (3) din OCA nr. 74534/2020, detașarea/delegarea în interiorul județului se dispunea prin ordin al prefectului, la propunerea direcției de sănătate publică, pe baza analizei situației de la nivelul unităților sanitare, cu avizul conform al secretarului de stat șef al DSU.
Urmare unei alte anchetei efectuate la Ministerul Sănătății, Direcția Generală de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică, Serviciul de Asistență Medicală și Planificare Strategică ne-a comunicat că a fost aprobat Ordinul ministrului sănătății nr. 824/16.03.2022 și are în componența sa reprezentanți din următoarele instituții/organizații: Ministerul Sănătății; Institutul Național de Sănătate Publică; UNICEF România; Asociația Comunelor din România; Cabinet de medicină de familie; OMS România; Asociația Preder Willi; Alianța Națională pentru Boli Rare din România; SASTIPEN; Direcții de Sănătate Publică Județene. La data de 04.05.2023, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 381/04.05.2023 a fost publicat Ordinul ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice privind aprobarea Modelului de protocol-cadru de colaborare între unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială şi cabinetele de medicină de familie care deservesc populația.

Au fost formulate adrese către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și Grupul de Comunicare Strategică, cu solicitarea comunicării informațiilor referitoare la cererile de închidere/întrerupere a site-urilor care difuzează știri false și a procedurii aplicabilă în astfel de situații.

Astfel, ni s-a adus la cunoștință faptul că nu s-a recurs niciodată la solicitarea blocării accesului la conținut ca primă măsură, inițial procedându-se la contactarea autorului articolului sau al unui reprezentant al instituției media/site-ului care găzduiește informația și, doar ca ultimă măsură, se transmitea solicitarea de eliminare a conținutului articolului vizat, către ministrul Afacerilor Interne, care decidea dacă solicită ANCOM să elimine conținutul respectivului articol. Blocarea accesului la întregul site se solicita doar în cazul în care respectiva platformă web găzduia/propaga campanii susținute de dezinformare a publicului.

Începând cu data de 15 mai 2020, starea de urgență instituită pe teritoriul României a încetat, situație ce a determinat ANCOM să emită hotărâri privind încetarea efectelor deciziilor de blocare a accesului/închidere a unor site-uri care difuzau știri false.

Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în urma unui articol apărut în presă în luna februarie 2020 referitor la situația copiilor care suferă de boala Batten și care nu primeau tratament în România, tratamentul existent în alte țări (Brineura) nefiind gratuit în ţara noastră și costând circa 2,7 milioane de lei pe an. Am solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să ia măsuri pentru compensarea tratamentului, sesizarea din oficiu fiind soluționată favorabil prin includerea medicamentului precizat mai sus în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever.

Temerea acestora a fost generată de posibilitatea unui aflux de migranți, care să le impună cultura acestora şi să le pună în pericol siguranţa. Având în vedere că drepturile de care beneficiază cetățenii străini sunt, în general, drepturi inerente ființei umane, aceștia bucurându-se de protecția generală a persoanelor, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a efectuat o anchetă în localitatea Ditrău, la sediul autorității locale, pentru a se asigura de faptul că reprezentanții acesteia depun toate eforturile pentru aplanarea conflictului, dar și pentru a verifica dacă sunt respectate drepturile cetățenilor străini, în virtutea calității lor de ființe umane, și beneficiari ai unor drepturi indiferent, de locul sau de țara în care se află.
Urmare demersurilor efectuate, dar și a monitorizării realizate pe o perioadă de 9 luni de zile, interval de timp în care am urmărit îndeaproape situația de fapt și am solicitat periodic, informații despre aspectele care au făcut obiectul sesizării din oficiu, a rezultat fără echivoc faptul că a fost vorba despre un caz izolat, neurmat de situații similare, viața comunității nefiind afectată în niciun mod. Mai mult decât atât, s-a constat că primarul și reprezentanții autorității locale au gestionat corespunzător situația și au depus toate diligențele în vederea evitării escaladării conflictului.

Nu în ultimul rând, în vederea preîntâmpinării unor astfel de situații pe viitor, primarul din localitate a inițiat un dialog cu cadre universitare de la Universitatea Babeș-Bolyai în vederea elaborării unor campanii de informare referitoare la prevenirea și combaterea fenomenelor sesizate.

În urma demersurilor instituției Avocatul Poporului, ASSMB ne-a transmis că a revizuit Regulamentul și că acesta a fost publicat pe site-ul ASSMB, în urma verificărilor noastre reieșind că acesta a fost aliniat prevederilor legale aplicabile.

Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 55/2021, adresată Primăriei Municipiului București, prin care a solicitat: luarea de măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului la nivelul municipiului București; implementarea imediată de măsuri care să pună capăt încălcării legislației în domeniul calității aerului, în contextul Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din data de 30.04.2020; efectuarea demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care îi revin, pentru dezvoltarea infrastructurii verzi, în conformitate cu legislația națională și cu standardele europene, astfel încât să fie asigurată o suprafață de spațiu verde de minimum 26 mp/locuitor (în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2007).
Ulterior primirii recomandării, Primăria Municipiului București ne-a comunicat următoarele măsuri luate:

– În vederea asigurării unui termen cât mai scurt de depășire a valorilor limită pentru indicatorul particule în suspensie PM10, la nivelul capitalei au fost implementate, sau
sunt în derulare, măsuri obligatorii prevăzute în Planul lntegrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022 (P.I.C.A.).
Au fost demarate procedurile necesare privind încheierea unui contract de servicii pentru elaborarea unui studiu de calitate a aerului care va sta la baza unui nou plan
integrat pentru calitatea aerului pentru municipiul București pentru perioada 2022 -2026.
-În data de 18.05.2021, a avut loc o întrunire tehnică pe tema celor două proceduri de infringement care vizează poluarea aerului din București, la care au participat Primarul
General, reprezentanți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenției Naționale pentru
Protecția Mediului și Gărzii Naționale de Mediu. În cadrul întâlnirii au fost prezentate măsuri pe termen scurt și mediu pentru remedierea problemelor privind poluarea aerului
din București, precum: achiziția a 100 de tramvaie, 100 autobuze electrice, 100 troleibuze, suspendarea PUZ-urilor de sector, prin care dispăreau sute de hectare de
spațiu verde, realizarea a 40 de kilometri de bandă unică pentru transportul de suprafață, controlul salubrizării străzilor, controlul șantierelor de construcții.
-S-a adoptat Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 136/2021 privind transmiterea din administrarea Consiliului Local al Sectorului 3 în
administrarea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București, a imobilului situat în Calea Vitan nr. 154-158, sector 3, pentru amenajarea unui parc cu o suprafață de
peste 40.000 mp.
-Primăria Municipiului București a propus o serie de proiecte de extindere a spațiilor verzi pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

-În urma efectuării unei anchete de către instituția Avocatul Poporului la Primăria Municipiului București, în data de 06.12.2022, s-au desprins următoarele concluzii: –
-Noul Plan Integrat pentru Calitatea Aerului (P.I.C.A.) pentru municipiul Bucureşti este în lucru și va fi finalizat în anul 2023.

-A fost aprobată primirea a 44 de senzori pentru monitorizarea poluării aerului în București.
-Primăria Capitalei a demarat realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru regenerarea coridorului râului Dâmbovița, având ca obiective: diminuarea riscului la
inundații, creșterea suprafețelor spațiilor publice, valorificarea și protejarea patrimoniului, precum și reziliența la schimbările climatice.
-Au fost dispuse măsurile necesare pentru ca un teren adiacent Parcului Grozăvești să poată fi valorificat ca spațiu verde.
-La nivelul Primăriei Municipiului București se intenționează inițierea unei campanii de plantare pentru o perioadă de 3 ani, precum și identificarea de terenuri degradate la
nivelul municipiului care pot fi valorificate ca spații verzi prin acțiuni de plantare.
În continuare, instituția Avocatul Poporului a solicitat puncte de vedere tuturor primăriilor de sector din municipiu, cu privire la identificarea de terenuri care pot fi valorificate
ca spații verzi.
Potrivit răspunsului Primăriei Sectorului 1 al Municipiului București, în proiectele pentru anul 2023 au fost incluse: plantarea unui număr aproximativ de 6.000 exemplare arbori
în aliniamentele stradale; întreținerea spațiilor verzi din parcuri, terenuri de joacă, ansambluri de locuințe prin lucrări specifice de întreținere; amenajarea spatiilor verzi existente.
Administrația Domeniului Public Sector 2 șia propus ca obiectiv anual plantarea unui număr de 2.500 de arbori în sezonul primăvara/toamna și plantarea de garduri vii, plante acoperitoare
de sol (vinca, iedera etc.), plante cățărătoare în zonele cu deficit de vegetație de la nivelul spațiilor verzi aferente ansamblurilor de locuințe.
Primăria Sectorului 3 al Municipiului București ne-a arătat faptul că efectuază anual activități de plantare de material dendrologic în toate parcurile aflate pe raza teritoriala a
Sectorului 3 și „derulează în mod constant proiecte în vederea dezvoltării suprafeței de spațiu verde de pe raza teritorial administrativă a Sectorului 3, prin crearea de noi spații verzi (parcuri,
miniparcuri), acolo unde zona permite amenajarea in acest sens, în vederea îmbunătățirii calității aerului, a vietii locuitorilor Sectorului 3 și cetățenilor care tranzitează zona”.
Primăria Sectorului 5 al Municipiului București a învederat faptul că a fost aprobată implementarea proiectului „Sectorul 5 verde” nr. 57/28.02.2023, prin Consiliul Local al
Sectorului 5. „Proiectul prevede plantarea unui număr de 20.000 de arbori pe raza administrativ teritorială a sectorului, pe aliniamentele stradale și în alveole, în parcuri, scuaruri, grădini
publice și în spațiile verzi aferente blocurilor.”
Primăria Municipiului București, a învederat luarea măsurilor expuse în continuare pentru combaterea poluării aerului la nivelul municipiului:
-În perioada 2023 – 2027, Primăria Municipiului București are în vedere realizarea unor campanii ample de plantare, respectiv plantarea a 150.000 de exemplare
arbori/arbuști/puieți, atât pe spațiile verzi deficitare în vegetație și aflate în administrarea ALPAB, cât și terenuri noi identificate, pretabile în acest sens, ce vor fi
transformate în spații verzi destinate deservirii cetățenilor municipalității. În acest sens Direcția de Mediu a întocmit documentația necesară Proiectului de Hotărâre …. Ca
urmare, proiectul de hotărâre a fost supus spre aprobare Consiliului General al Municipiului București în cadrul ședinței ordinare din data de 02.03.2023, însă acesta
nu a fost adoptat.
-Grupul de lucru … pentru realizarea și implementarea Registrului spațiilor verzi al Municipiului București, se află în stadiul de elaborare a Caietului de sarcini privind
„Actualizarea Registrului spatiilor verzi al Municipiului București” (RSV), urmând ca după finalizarea acestuia să fie derulată procedura privind achiziționarea de servicii
pentru „Actualizarea Registrului spațiilor verzi al Municipiului București”.
-În vederea realizării strategiei privind adaptarea la schimbările climatice a Municipiului București și a planului de acțiune privind energia durabilă și clima la
nivelul Municipiulu București, s-au prevăzut în bugetul Municipiului București pe anul 2023 aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 37/03.02.2023 fonduri în cuantum de 878 mii lei la
credite de angajament și 439 mii lei la credite bugetare. lnițierea achiziției în vederea realizării acestei strategii depinde de aprobarea la nivel național printr-un act
normativ al Guvernului României a Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2022-2030 și a planului național de acțiune
pentru implementarea strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice
(http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-adaptarea-la-schimbarile-climatice-pentru-perioada-2022-2030/419).

-În cadrul ședinței ordinare din data de 30.03.2023, Consiliul General al Municipiului București a adoptat Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii C.G.M.B. nr.
689/2022 pentru solicitarea către Guvernul Romaniei de adoptare a unei hotărâri privind transmiterea imobilului în suprafață de 11.382 mp, situat în b-dul Doina
Cornea (fost b-dul Vasile Milea) nr. 5G, sector 6, din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului București în vederea realizării unui parc, terenul în
cauză fiind adiacent Parcului Grozavești.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a arătat faptul că „ecosistemul marin se află într-un moment ecologic care poate fi asimilat cu o stare de convalescență, stare caracterizată de echilibru fragil,…devine vulnerabil la persistența impactului antropic, la accidentele ecologice și la efectele schimbărilor climatice globale”. „S-a observat riscul neatingerii stării ecologice bune pentru anumiți descriptori, respectiv D5 eutrofizare, D8 contaminanți, D1 biodiversitate, astfel încât procesul natural de redresare a stării de sănătate a mării depinde de continuitatea și fermitatea implementării măsurilor pentru conservarea, protecția mediului marin.” În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ne-a comunicat faptul că Programul de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a Mării Negre a fost actualizat conform Directivei cadru Strategia pentru mediul marin și a fost publicat la data de 22 martie 2022.

Urmare punerii în întârziere a României de către Comisia Europeană pentru a opri exploatările forestiere ilegale, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a dispus efectuarea de anchete la nivelul autorităților competente în domeniul forestier. În urma efectuării demersurilor specifice de investigare, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a publicat Raportul Special privind protejarea zonelor forestiere ale României. În vederea respectării reglementărilor adoptate la nivel național și internațional, în domeniul protecției mediului și implicit a pădurilor, Avocatul Poporului a formulat o serie de recomandări pentru:
– eficientizarea combaterii tăierilor ilegale de arbori;
– gestionarea durabilă a tuturor categoriilor de arii naturale protejate din sectorul forestier;
– combaterea deșertificării, în contextul în care sudul țării cunoaște, în ultimul timp, un proces accelerat de aridizare.

Printre soluțiile propuse se numără: interzicerea tăierilor rase și cvasirase în ariile naturale protejate și zonele tampon și restrângerea aplicării acestor tipuri de tratamente silvice la nivelul întregului fond forestier, stabilirea unor zone mai extinse în care să nu fie aplicate tratamente silvice în toate categoriile de arii naturale protejate prevăzute în legislația națională, inclusiv în siturile Natura 2000 și UNESCO, întocmirea unei strategii naționale de combatere a viiturilor și inundațiilor prin acțiuni de împădurire, întocmirea unui program național de împădurire prin care să fie pus în aplicare obiectivul împăduririi unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha, până în anul 2035.

Talasemia este o boală ereditară caracterizată de producția scăzută de hemoglobină. Viața persoanelor care suferă de această afecțiune depinde de efectuarea de transfuzii de sânge, în lipsa acestor proceduri, se poate ajunge la deces.

Potrivit informațiilor mass-media, pacienții au întâmpinat mai multe dificultăți legate de tratamentul necesar afecțiunii de care suferă, precum: nu au beneficiat de setul necesar complet de analize timp de un an de zile, ei fiind nevoiți să efectueze o parte din analize separat,  pe lângă transfuzii este necesar și tratament cu chelator de fier, iar stocul se epuizează periodic.

Pacienții care suferă de talasemie au beneficiat de tratament cu transfuzii de sânge la Institutul Național de Hematologie Transfuzională din București. Conform celor relatate în mass-media, bolnavii erau tratați în cadrul institutului și nu într-un spital, întrucât în acest mod sângele putea să ajungă mai repede la ei, fiind mai aproape de centrul de transfuzii.

Pentru ca pacienții care suferă de talasemie să poată fi tratați într-un spital și să fie preluați de la Institutul Național de Hematologie Transfuzională din București, au fost demarate procedurile necesare pentru deschiderea unei secții specializate la Spitalul Colentina. Potrivit celor comunicate de Ministerul Sănătății, la Spitalul Clinic Colentina a fost avizată de către conducerea Ministerului Sănătății o structură de spitalizare de zi pentru pacienții care suferă de talasemie.

Având în vedere aspectele prezentate și importanța clarificării acestei situații, s-a efectuat o anchetă la Spitalul Clinic Colentina, de către reprezentanți ai instituției Avocatul Poporului.

Potrivit informațiilor comunicate cu ocazia efectuării anchetei, Spitalul Colentina s-a angajat în mod voluntar în vederea asigurării spitalizării pacienților care suferă de talasemie. Programul referitor la tratamentul persoanelor care suferă de talasemie aparține Ministerului Sănătății, iar întrucât Spitalul Colentina se află în subordinea Primăriei Municipiului București, a avut loc o înțelegere între minister și primărie în vederea preluării pacienților.

Având în vedere că preluarea de către Spitalul Clinic Colentina a pacienților care suferă de talasemie și asigurarea celor mai bune condiții în vederea tratării corespunzătoare a acestora, constituie o prioritate în vederea asigurării respectării  dreptului constituțional la viață și la integritate fizică și psihică a persoanelor care depind de efectuarea transfuziilor de sânge, pentru realizarea scopului constituțional și legal al Avocatului Poporului și anume, apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 39/2020, adresată Ministerului Sănătății, având următoarele solicitări către acesta:

• Depunerea de către Ministerul Sănătății a tuturor diligențelor necesare în vederea bunei derulări a procedurilor de preluare a pacienților de către Spitalul Clinic Colentina și asigurarea sprijinirii de către Institutul Național de Hematologie Transfuzională cu personal specializat cu experiență din punct de vedere al efectuării tratamentului persoanelor cu talasemie (1-2 persoane), pentru ca pacienții să fie tratați în cele mai bune condiții la nivelul noii secții;
• Asigurarea de către Ministerul Sănătății a tuturor demersurilor și finanțărilor necesare efectuării la timp a setului de analize specific și a tratamentului cu chelator de fier necesar persoanelor care suferă de talasemie.

Ulterior primirii Recomandării, Ministerul Sănătății ne-a informat cu privire la faptul că, în ceea ce privește setul necesar complet de analize și tratamentul cu transfuzii sanguine pentru pacienții care suferă de talasemie sau hemofilie, a fost informată Comisia de transfuzii a Ministerului Sănătății pentru a continua și a ajunge la un acord în ceea ce privește acest subiect în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Sănătății a arătat faptul că „asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu talasemie se realizează în unități sanitare care implementează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, finanțat de FNUASS”.

„Includerea Spitalului Clinic Colentina s-a realizat prin Ordinul președintelui CNAS nr. 1073/13.10.2020.” Totodată, prin acest ordin, in vigoare de la 20.10.2020, au fost modificate Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018.

Institutul National de Transfuzie Sanguină ,,Prof. Dr. C. T. Nicolau” nu mai figurează in cadrul unităților care derulează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, tratamentul fiind asigurat de către unitățile care implementează programul.

Conform Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, astfel cum acestea au fost modificate și completate, la acest moment tratamentul bolnavilor talasemici care nu necesita intervenții chirurgicale este asigurat de către următoarele unități:

1. «abrogat»
2. Clinica de Hematologie Fundeni, Clinica de Pediatrie Fundeni București;
3. lnstitutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” București;
4. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Turcanu” Timișoara;
5. Spitalul Clinic Colțea București;
6. Centrul Medical de Evaluare și Recuperare pentru Copii și Tineri „Cristian Șerban” Buziaș;
7. unități sanitare cu secții sau compartimente de pediatrie și hematologie;
8. unități sanitare cu secții sau compartimente de medicină internă pentru județele unde nu există unități sanitare cu secții sau compartimente de hematologie;
9. unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
10. Spitalul Clinic Colentina București.

Tratamentul bolnavilor care necesită intervenții chirurgicale este asigurat de către următoarele unități:

1. lnstitutul Clinic Fundeni;
2. «abrogat»
3. Spitalul Clinic Județean de Urgenta Timișoara
4. Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” Timișoara;
5. Spitalul Clinic Județean Craiova;
6. Spitalul Clinic Județean de Urgenta Târgu Mureș;
7. lnstitutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuța” Cluj-Napoca;
8. Spitalul Clinic Județean de Urgenta „Sf. Spiridon” lași;
9. Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii „Sfânta Maria” lași;
10. Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” București.

Unitățile sanitare menționate asigura medicamentele specifice necesare realizării intervențiilor chirurgicale pentru bolnavii cu hemofilie și in unitățile sanitare cu secții sau compartimente de chirurgie/ortopedie care nu sunt nominalizate la acest punct.

Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei a beneficiat in anul 2020 de următoarele sume:

„187.525,00 lei, reprezentând Credite de angajament;

183.307,10 lei, reprezentând Credite bugetare.”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a învederat următoarele aspecte:

„Pacienții cu hemofilie aflați în programul național de hemofilie pot beneficia de servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă, cât și în spitalizare de zi, fără a avea obligația prezentării biletului de trimitere pentru internare.

Pentru monitorizarea și tratamentul bolnavilor cu talasemie, pacienții se pot prezenta în vederea internării în regim de spitalizare de zi fără a avea obligația prezentării biletului de trimitere pentru internare.

Unitățile sanitare care acordă servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare de zi autorizate de Ministerul Sănătății sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente – în limita listei prezentate la contractare, materiale sanitare și investigații paraclinice, cu excepția medicamentelor și materialelor sanitare pentru afecțiunile din programele naționale de sănătate. Această prevedere se aplică și centrelor de sănătate multifuncționale pentru asigurații internați în regim de spitalizare de zi.”

Conform Ordinului Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022, Casa Națională de Asigurări de Sănătate derulează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, cu următoarele activități:

• Asigurarea, în spital și în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru prevenția și tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie congenitală (hemofilia A si B, boala von Willebrand), hemofilie dobândită, deficit congenital de factor VII și trombastenie Glanzmann;
• Asigurarea, în spital și în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, respectiv asigurarea în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis (doar medicamentele cu administrare orală), a tratamentului cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie.

Medicamentele specifice pentru tratamentul bolnavilor cu talasemie, incluși în cadrul Programului național de tratament al hemofiliei și talasemiei, se eliberează:

• Prin farmaciile cu circuit închis din structura unităților sanitare aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
• Prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru forma farmaceutică cu administrare orală, dacă medicul curant apreciază că bolnavul/aparținătorii acestuia are/au posibilitatea administrării tratamentului la domiciliu.

Totodată, în urma primirii Recomandării Avocatului Poporului, Ministerul Sănătății a demarat demersurile necesare, astfel încât, în prezent, Spitalul Clinic Colentina este inclus în lista centrelor care desfășoară Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, iar secția specializată din cadrul spitalului funcționează în scopul tratării acestor pacienți.

Situația prezintă un pericol raportat la dreptul la viață și la integritate fizică a persoanelor direct afectate, dar și raportat la dreptul la integritate psihică a călătorilor care sunt martori la astfel de accidente. Potrivit celor relatate în presă, un număr de 15.000 de persoane au semnat o petiţie prin care solicită instalarea panourilor de siguranță în stațiile de metrou, pentru securizarea peroanelor. Pe de altă parte, presa a semnalat existența unor nereguli tehnice la nivelul magistralelor de metrou.

În urma anchetelor efectuate, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și S.C. METROREX S.A., în vederea demarării procedurilor necesare pentru solicitarea și accesarea de fonduri europene pentru instalarea panourilor de siguranță în stațiile de metrou și pentru efectuarea tuturor lucrărilor tehnice necesare pentru asigurarea siguranței călătorilor.
Ulterior primirii recomandării, a fost organizată o ședință având ca temă solicitarea instalării panourilor în stațiile de metrou și care a avut ca participanți reprezentanți ai: Direcției Generale Organismul Intermediar pentru Transport, Direcției Transport Feroviar, S.C. METROREX S.A., JASPERS și Agenției de Investigare Feroviară Română-AGIFER.

În cadrul dezbaterilor, s-a pus în discuție necesitatea instalării unor panouri de protecție în stațiile și liniile foarte aglomerate, respectiv linia de metrou M2. În acest sens, JASPERS a considerat benefică integrarea unui astfel de proiect în cadrul proiectului general de reabilitare a stațiilor.