În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatului Poporului, Primăria Sectorului 1 al Municipiului București și Primăria Comunei Mogoșoaia, județul Ilfov au învederat, prin răspunsurile trimise, faptul că au fost demarate acțiunile necesare pentru eliminarea deșeurilor din zona feroviară Otopeni – Gara de Nord.
Astfel, Primăria Sectorului 1 al Municipiului București „a cerut Poliției Locale Sector 1 să facă în regim de urgență verificări în zona indicată”. „În urma controlului, reprezentanții Poliției Locale Sector 1 au somat proprietarul terenului respectiv, Compania Națională de Căi Ferate Române CFR SA, să salubrizeze și să igienizeze în cel mai scurt timp această locație, așa cum cere legea. În caz contrar, Poliția Locală Sector 1 va lua măsurile necesare, în conformitate cu legislația în vigoare”.
Iar, „Comuna Mogoșoaia a procedat la colectarea deșeurilor depozitate ilegal”. „Pentru a preveni fenomenul depozitării ilegale de deșeuri și pentru a sancționa persoanele ce nu respectă legislația în vigoare cu privire la depozitarea deșeurilor, Comuna Mogoșoaia a instalat camere de supraveghere video în zonele sensibile, urmând să extindă raza de supraveghere în funcție de necesități”.

Am solicitat conducerii Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) să ne comunice dacă până în prezent a fost depusă vreo cerere de autorizare pentru Sabril, stadiul de soluționare a acesteia, daca este cazul, și soluțiile avute în vedere pentru asigurarea accesului pacienților la achiziționarea Sabril.
ANMDMR ne-a comunicat că în prezent nu există în România niciun medicament care să conțină substanța activă Vigabatrin, că medicamentul Sabril nu este inclus în Nomeclatorul medicamentelor de uz uman și că deținătorul autorizației de punere pe piaţă nu și-a exprimat intenția de a comercializa medicamentul în România.
Cu toate acestea, a indicat faptul că pacienții au posibilitatea de a se adresa medicului curant cu privire la tratamentul care trebuie administrat și la oportunitatea depunerii unui dosar, pe pacient, pentru emiterea unei autorizații privind furnizarea de medicamente conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 85/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 703 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.
ANMDMR ne-a transmis și răspunsul său către petent.

Asociația a precizat că părinții aflați în această situație ar trece mai ușor peste impactul psihologic al pierderii sarcinii dacă li s-ar acorda posibilitatea de a înmormânta copilul. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 359/2012 privind criteriile de înregistrare şi declarare a nou-născutului prevede la art. 4 că produsul de concepţie fără semne de viaţă expulzat din organismul matern după vârsta de gestaţie de 28 de săptămâni este declarat făt născut mort, iar la art. 7 că părinţii unui făt născut mort sau decedat ulterior naşterii au dreptul de a opta pentru incinerarea ori înhumarea acestuia, modelul de formular pentru exprimarea acestei opţiuni fiind prezentat în anexă la ordin. Ordinul nr. 359/2012 definește avortul ca fiind expulzia din organismul matern a unui produs de concepţie fără semne de viaţă înainte de vârsta gestaţională de 28 de săptămâni, aceasta fiind declarată şi înregistrată ca avort. Din coroborarea acestor prevederi, reiese că această opțiune este rezervată numai părinților unui copil dintr-o sarcină de peste 28 de săptămâni care s-a născut mort sau care a decedat ulterior nașterii, nu și celor aflați în situația unui avort spontan. În urma demersurilor aferente sesizării noastre din oficiu, Ministerul Sănătății ne-a comunicat că s-a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 359/2012 care să prevadă ca pragul de viabilitate (diferența dintre avort și naștere prematură) să fie de 24 de săptămâni, în acord cu ghidurile internaționale în materie. În acest fel, se va institui limita minima admisibilă de 24 de săptămâni de la care părinții vor putea opta pentru înhumare sau incinerare.

Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6, a declarat în presă: „Noi vorbim despre comuna Chiajna poate doar așa legal, dar comuna Chiajna are mai mulți locuitori decât orașul Vaslui. Deci este pe undeva pe la nivelul Râmnicu Vâlcea, dacă nu mă înșel. Deci vorbim despre o comună cu 100 de mii de locuitori, care se dezvoltă fabulos pe zona de dezvoltare imobiliară, dar nu și pe zona de infrastructură de sănătate, de educație și transport. Comuna Chiajna, ca și orașul Bragadiru, pun o presiune uriașă pe Sectorul 6. Toți acești copii învață, de cele mai multe ori, în școlile din Sectorul 6 care trebuie să învețe în mai multe schimburi.” În urma adreselor noastre, autoritățile sesizate au indicat următoarele: 1. Primăria Comunei Chiajna a precizat că: – au fost identificate cauzele traficului rutier intens, în baza concluziilor studiului de trafic realizat, printre acestea fiind: existența unui număr mare de autoturisme, posibilitățile limitate de lărgire a tramei stradale, numărul redus de legături rutiere cu Mun. București, existența trecerii la nivel cu calea ferată; – a efectuat demersuri la STB SA pentru suplimentarea cu un autobuz pentru linia 434; – a solicitat Consiliului Județean Ilfov dotarea cu patru microbuze școlare; – are în vedere mai multe soluții, respectiv: instituirea sensului unic pe străzile cu trafic intens, crearea unei ieșiri în Bd. Iuliu Maniu cu acordul proprietarilor terenurilor din zonă, reabilitarea și amenajarea unor străzi, modernizarea DJ601A între Bd. Uverturii și DNCB, prin lărgirea căilor de rulare. 2. Societatea de Transport București S.A. (STB) ne-a comunicat liniile de autobuz pe care le operează în Chiajna, numărul de autobuze alocate, traseul și programul acestora și a subliniat faptul că în comună trei artere principale de acces au o lățime insuficientă chiar și pentru autoturisme, iar o suplimentare a numărului de autobuze ar îngreuna și mai mult traficul. 3. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TBPI) ne-a comunicat necesitatea deschiderii unor căi noi de circulație și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se permite circulația autobuzelor, cum ar fi: instituirea unor sensuri unice pe străzile înguste, asigurarea unui terminal adecvat cererii de transport, racordarea arterelor să fie făcută cu raze de peste 12 m., montarea de indicatoare de prioritate pentru autobuze. 4. Consiliul Județean Ilfov a menționat că intenționează să solicite finanțare de la Ministerul Mediului pentru achiziția de microbuze școlare puțin poluante, scop în care a solicitat primăriilor din județul Ilfov informații legate de necesarul de autobuze, numărul celor existente și numărul stațiilor de încărcare autovehicule electrice, situația fiind deja centralizată de către Consiliul Județean Ilfov și că a solicitat TBPI un punct de vedere legat de reorganizarea transportului local, aceasta comunicându-i adresa trimisă și instituției Avocatul Poporului.

Pentru a sprijini comunitatea, Guvernul României a alocat 4,4 milioane de lei Primăriei Miercurea Ciuc, însă petenta nu cunoaște detalii concrete despre destinația acestor bani, singura sursă învederată fiind un articol de presă care relata la acel moment că banii au fost acordați pentru victimele incendiului de la Miercurea Ciuc. Mai departe petenta ne-a informat că fondurile au fost folosite de autoritățile locale pentru achiziționarea unui teren și a unei clădiri, unde urma să fie edificat un centru de criză pentru cazarea beneficiarilor.
Soluția oferită în prezent de autorități este relocarea familiilor membre ale acestei comunități în remorci tir fără cap tractor, soluție inacceptabilă în opinia petentei.
Primăria, prin Direcția Asistență Socială, ne-a comunicat toate informațiile necesare, clarificând cu această ocazie toate susținerile petentei Active Watch, astfel:
Ne-a fost suspus atenției Planul de acțiuni (2017-2027) în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile de romi din județul Harghita, propunere realizată de Agenția Națională pentru Romi, însușită și realizată de autoritatea locală. Analiza situațională realizată de Direcția asistență socială și cazuistică romă a relevat îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunității, reducerea abandonului școlar și a decalajului educațional între elevi, inițierea de măsuri de creștere a ocupării forței de muncă în rândul membrilor comunităților rome, dezvoltarea infrastructurii în comunități și crearea unor unități de incluziune socială în interiorul structurilor administrației publice locale.
În ceea ce privește destinația banilor guvernamentali alocați, dar și folosirea acestora, au fost clarificate toate aspectele sesizate, fiind invocate hotărârile de guvern care au vizat acordarea acestor sume de bani, dar și felul în care a fost fundamentat și realizat bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului Miercurea Ciuc, aprobat prin HCL nr. 113/2021.
În ceea ce privește soluția oferită de autoritate, respectiv relocarea unei părți din comunitate în remorci TIR fără cap tractor, Primăria ne-a comunicat faptul că familiile cazate provizoriu în Arena Erőss Zsolt au fost informate în legătură cu lipsa acută de locuințe sociale disponibile în municipiu. Remorcile TIR au fost achiziționate de către Serviciul Maltez în România și transformate în containere confortabile de locuit. În total au fost instalate 11 containere și în prezent se derulează intervențiile de termoizolare și conectare la rețeaua de apă și canal. Fiecare container este dotat cu unitate sanitară (duș, WC, boiler electric, chiuvetă) și sursă de căldură/unitate de gătit cu alimentare lemne.
În legătură cu alternativele de locuire identificate de autoritatea locală, acestea sunt:
• Programul de închiriere inițiat împreună cu Serviciul de Ajutor Maltez;
• Monitorizarea în timp real a situației locuințelor sociale de pe raza UAT Miercurea-Ciuc;
• Pe termen lung, Primăria, din surse proprii sau subvenții ori programe de finanțare, intenționează edificarea de locuințe sociale.
Tot cu această ocazie, autoritatea a pus la dispoziția instituției Avocatul Poporului toate documentele care susțin cele arătate, inclusiv fotografii ale containerelor remorci TIR fără cap tractor.

Pe cale de consecință, am solicitat Ministerului Sănătății să ne comunice:
– care sunt spitalele unde se aplică ordonanțele militare;
– dacă s-a efectuat o verificare în domeniu, în acest sens și măsurile dispuse;
– dacă intenționează să transmit o circulară la nivelul tuturor DSP-urilor din România în vederea distribuirii acestora în unitățile sanitare cu paturi, în privința accesului rudelor/ aparținătorilor în spitale pentru vizitarea bolnavilor, având în vedere că ordonanțele militare din pandemie, nu mai sunt în vigoare și, în situația în care a emis această circulară, să ne transmită documentul respectiv. Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că la rubrica Transparență decizională a fost postat în dezbatere publică, proiectul de Ordin privind stabilirea programului de vizite în unităţile sanitare publice, potrivit căruia, programul de acces al vizitatorilor pacienților internați în unitățile sanitare se realizează de luni până vineri în intervalul orar 15:00-20:00, iar în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10:00-20:00. Ministerul Sănătății a menționat că nu deține date privind aplicarea ordonanțelor militare în cadrul spitalelor publice din sistemul de sănătate din România și nici informații privind efectuarea unor verificări și aplicarea măsurilor coercitive unităților sanitare cu paturi care aplică la această dată prevederi și dispoziții abrogate referitoare la programul de vizită al aparținătorilor în aceste unități.

Conform articolului, AMI a transmis în iunie 2022 observații și sugestii la actul normativ propus de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, depus spre consultare la Ministerul Sănătății, prin care propunea modificarea și completarea normelor metodologice, însă nu a primit niciun răspuns. Ne-am adresat în legătură cu acest subiect Ministerului Sănătății și Ministerului Educației. Ministerul Educației ne-a comunicat faptul că oferta educațională este circumscrisă capacității maxime de școlarizare stabilite de Agenția Română de Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru fiecare program de studii universitare, pentru anul 2022-2023 programul de studii universitare de licență „Moașe” fiind organizat în mai multe universități din țară (București, Galați, Craiova), iar capacitatea maximă totală fiind de 105 locuri. Ministerul Educației a specificat și numărul de absolvenți în anii 2021 și 2022 ai acestei specializări (56 și, respectiv, 50).
Ministerul Sănătății a precizat faptul că Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România i-a comunicat că numărul total de moașe este de 3.073 și că nu deține informații legate de un deficit de personal în acest domeniu. De asemenea, a anexat și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 2341/2022, publicat în Monitorul Oficial în luna august 2022, la care s-a făcut referire în scrisoarea deschisă menționată anterior.

O petenta a solicitat instituției Avocatul Poporului inițierea unei acțiuni în anulare, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată și ale art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrative, cu modificările și completările ulterioare, împotriva Ministerului Educației, având în vedere următoarele considerente:
Petenta este mama unui minor, elev în clasa a IX-a, căruia începând din anul școlar 2022-2023 nu i-a mai fost acordată bursa socială, deși în anul școlar precedent a beneficiat de aceasta.
Argumentația petentei în sensul inițierii unui astfel de demers a vizat următoarele aspect de ordin general:
Domnia sa are în prezent custodia totală a minorului, iar hotărârea judecătoreasca de încredințare stipulează, printre altele, ca tatăl copilului să achite lunar pensia de întreținere datorată.
Ne-a informat, de asemenea, că tatăl minorului nu se află în țară, posibil rezident în Spania și nu a achitat niciodată pensia de întreținere, aspecte reținute și într-o declarație notarială pe care petenta a dat-o la momentul formulării solicitării bursei sociale.
Concluzionând, petenta ne-a sesizat un posibil caracter discriminator față de familiile monoparentale, care și-ar avea esența în conținutul dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Ordinul 5379/2022 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a burselor, publicat în Monitorul Oficial nr. 893 din 12 septembrie 2022, respectiv: „Bursele de ajutor social se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, înscrişi la cursurile cu frecvenţă, inclusiv celor şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în şcoala de spital, care se încadrează în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
b) elevi orfani, elevi aflaţi în întreţinerea unui singur părinte (copil pentru care instanţa de tutelă a hotărât exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte, nefiind stabilit modul de îndeplinire a obligaţiei de întreţinere a celuilalt părinte – pensie de întreţinere; copil cu tată declarat necunoscut; copil adoptat de o singură persoană) şi elevi abandonaţi de părinţi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgenţă, acordarea bursei nefiind condiţionată de venitul net lunar al familiei.”
Cu ocazia analizării celor de mai sus, am observat că reglementarea anterioară, respectiv Ordinul Ministerului Educației nr. 5870/2021 privind criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea faptul că: „Bursele de ajutor social se acordă următoarelor categorii de elevi înscrişi la cursurile cu frecvenţă, inclusiv cei şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în şcoala de spital, din învăţământul preuniversitar de stat:
b) elevi orfani sau crescuţi de un singur părinte sau elevi abandonaţi de părinţi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie socială.”
După o amplă corespondență purtată cu Ministerul Educației, autoritatea ne-a informat că reglementarea nou instituită prin art. 15 alin. (1) lit. b) din OME nr. 5379/2022 a fost dată pentru a completa și clarifica vechea normă instituită prin art. 14 alin. (1) lit.) b din OME nr. 5870/2021 privind criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu modificările și completările ulterioare.
Vechea reglementare a ridicat numeroase întrebări în rândul unităților de învățământ și a părinților față de interpretarea sintagmei „elevi orfani, elevi aflaţi în întreținerea unui singur părinte” și respectiv a actului doveditor în acest sens.
Prin urmare, în baza amendamentului Federației Naționale a Părinților nr. 29822-5/29.08.2022 și a petițiilor primite din teritoriu, direcția inițiatoare a considerat oportună modificarea normei în senul clarificării acesteia.
Astfel, întreținerea copilului de către un singur părinte poate fi dovedită atât prin actul de deces al unuia dintre părinți, certificat de naștere cu filiația stabilită față de mama, cât și printr-o hotărâre judecătorească.
Nu în ultimul rând, ne informează Ministerul că, atât în vechea normă, cât și în norma în vigoare, nu este obligatoriu ca în hotărârea instanței să fie stabilit modul de îndeplinire a obligației de întreținere a celuilalt părinte (pensie de întreținere).
Publicăm atașat răspunsul Ministerului Educației în vederea sprijinirii eventualelor persoane care se află în situaţii similare.

În acest context, ne-am adresat Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), cu solicitarea de ne comunica informații referitoare la acordarea/asigurarea serviciilor de tip linie telefonică de urgenţă și cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, victime ale violenței domestice.
ANES ne-a informat că instituția a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că fiecare dintre principalele etnii minoritare regăsite în România, conform ultimului recensământ realizat de Institutul Național de Statistică, în anul 2011 (maghiară, romă, ucraineană), poate primi consilierea corespunzătoare situațiilor expuse.
Astfel, persoanele aparținând unei minorități naționale pot primi sprijin atunci când accesează linia telefonică gratuită, pusă la dispoziția victimelor violenței domestice în limba minorității, întrucât unul dintre consilierii liniei unice este vorbitor de limba maghiară, iar, în ceea ce privește alte minorități (romi, ucraineni), serviciile de consiliere se realizează pe bază de protocol de colaborare și voluntariat, cu instituții precum Autoritatea Națională pentru Romi, respectiv Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”.
Prin parteneriatul încheiat cu Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”, un grup de voluntari, format din studenți vorbitori de limbă ucraineană, facilitează comunicarea dintre consilierii din cadrul call center și potențialii beneficiari.
De asemenea, ANES precizează că încă din momentul debutului conflictului din Ucraina, la nivelul Agenției s-au luat măsuri imediate pentru a asigura o intervenție integrată, avându-se în vedere acordarea unei atenții sporite potențialelor victime ale traficului de persoane, deoarece rețelele de trafic de persoane prezentau un risc iminent în zona granițelor.

Urmare demersurilor realizate, am fost informați că a fost întrunit Biroul executiv al Facultății de Inginerie Mecanică și Megatornică, care a reanalizat situația școlară a fiului petiționarei privind disciplina Educație Fizică și Sport, ocazie cu care a fost scutit fără notă de la această disciplină, aceasta fiind principala solicitare adresată.
În context, ne-au fost aduse la cunoștință conținutul Procesului-verbal al ședinței din data de 5 septembrie a.c., precum și Decizia nr. 4 a Facultății de Inginerie Mecanică și Megatronică din aceeași dată.

În acest context, au fost solicitate informații Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), Colegiului Farmaciștilor din România, respectiv Ministerului Sănătății. ANMDMR i s-a solicitat să ne comunice documentul prin care au solicitat deținătorilor de autorizații de punere pe piață, livrarea antibioticelor, documentul cuprinzând calendarul livrărilor din perioada următoare, dacă au fost informați de către Colegiul Farmaciștilor din România cu privire la lipsa antibioticelor, iar în caz afirmativ să ne comunice documentul prin care au fost înștiințați despre aceste aspecte. Colegiului Farmaciștilor din România i s-a solicitat să ne comunice care sunt antibioticele care lipsesc din farmacii, demersurile întreprinse către ANMDM și răspunsul primit. Ministerului Sănătății i s-a solicitat să ne comunice dacă are cunoștință despre situația existentă, dacă colaborează cu ANMDM și Colegiul Medicilor, în scopul achiziționării antibioticelor necesare populației, ce strategie are pentru viitor pentru acoperirea nevoilor populației, cu necesarul de antibiotice. Colegiul Farmaciștilor din România ne-a comunicat faptul că este direct implicat în reprezentarea intereselor profesiei de farmacist și în păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieții sociale, fiind preocupat de asigurarea respectării de către farmaciști a obligațiilor ce le revin față de pacient și sănătatea publică. Acesta a solicitat colegiilor județene să transmită informații punctuale (denumire comercială/denumire comună internațională, forma farmaceutică/concentrație) referitoare la antibioticele deficitare din farmacii, inclusiv a celor destinate copiilor, pentru a avea o imagine clară a situației din piață. Ministerul Sănătății, prin Direcția farmaceutică și dispozitive medicale colaborează cu ANMDM pentru a asigura necesarul tuturor medicamentelor pe piața internă, iar ca urmare a câtorva sesizări aduse la cunoștința Ministerului Sănătății de către ANMDR cu privire la medicamentul cu denumirea comercială ZINNAT ȘI AUGMENTIN, au fost efectuate verificări în Sistemul electronic de raportare a stocurilor de medicamente (SER) website https:// ser.ms.ro/access/user, rezultând că există stocuri înregistrare la nivelul țării, ceea ce înseamnă că nu există discontinuități cu privire la aceste medicamente. Referitor la întrebările nr. 1 și 2, ANMDMR a precizat că în conformitate cu notificările recente primite de autoritate de la deținătorul autorizației de punere pe piață, cu DCI Amoxicillinum+Acidum clavulanicum, sunt autorizate și se comercializeazîă în prezent, în cantități diferite, următoarele medicamente: Augmentin 500 mg/125mg comprimate filmate; • Augmentin 875 mg/125mg comprimate filmate; • Augmentin ES 600 mg/42,9mg/5ml pulbere pentru suspensie orală; • Augmentin 400 mg/57mg/5mlpulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 2x1000mg comprimate filmate; • Amoksiklav 2×1000 mg pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabil; • Amoksiklav 600mg/42,9 mg/5 pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 156,25 mg.5 ml pulbere pentru suspensie orală; • Amoksiklav 312,5 mg/5 ml pulbere pentru suspensie orală; • Amoxicilină/Acid Clavulcanic Aurobindo 500 mg/125 mg comprimate filmate; • Amoxicilină/ Acid Clavulcanic Aurobindo 875 mg/125 mg comprimate filmate. În ceea ce privește întrebarea nr. 3 adresată, autoritatea ne-a informat că, urmare a consultărilor structurilor din cadrul ANMDMR, nu s-a identificat vreo informare sau vreun document din partea Colegiului Farmaciștilor din România cu privire la lipsa antibioticelor. ANMDMR ne-a comunicat că nu are atribuții în aprovizionarea farmaciilor cu medicamente, acestea fiind aspecte de natură comercială, care se bazează strict pe relațiile contractuale dintre farmacie și distribuitorii angro parteneri, anexând situația stocurilor de Augmentin, Zinnat, la data de 1 septembrie 2022 și calendarul livrărilor până în luna noiembrie. .

Primarul orașului Tăuții Măgherăuș a arătat că a expus personal situația și a depus memorii la Ministerul Mediului, Aplelor și Pădurilor, Ministerul Economiei, Prim-Ministrul României. Pe această cale, a „solicitat identificarea, în regim de urgență, a unor soluții care să împiedice apariția și răspândirea norilor de praf care, zi de zi, pun în pericol sănătatea cetățenilor”. Potrivit punctului de vedere comunicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, „având în vedere suprafața mare care nu este acoperită cu vegetație (cca 54 ha.) în perioadele secetoase și cu intensificări ale vântului sunt antrenate particule în suspensie de pe suprafața iazului”, care conțin metale grele (plumb, cadmiu, cupru, zinc), iar „managementul și finanțarea Proiectului tehnic de închidere și ecologizare a iazului de decantare Bozânta – mina Herja, județul Maramureș sunt asigurate de Ministerul Economiei, în calitate de deținător al obiectivului minier, prin S.C. CONVERSMIN S.A. București”. În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului înspre soluționarea situației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a confirmat faptul că: „În acest an, din bugetul alocat pentru anul 2023 pentru finanțarea lucrărilor la obiectivele miniere cu activitatea sistată prin Hotărâri ale Guvernului, pentru obiectivul minier Herja-laz Bozânta, au fost repartizate fonduri pentru actualizarea proiectului tehnic și a documentațiilor pentru obținerea acordurilor și avizelor necesare lucrărilor de ecologizare, urmând ca, concomitent cu finanțarea adecvată a lucrărilor să fie demarate și procedurile de achiziție publică a acestora.”

Pe cale de consecință, ne-am adresat Administrației Străzilor și Societății de Transport București SA, solicitându-le următoarele informații:
• numărul total de stații de autobuz deservite de Administrația Străzilor București/STB SA;
• numărul celor care sunt dotate cu refugii corespunzătoare;
• în situația în care nu există refugii-cabină, să ne comunice dacă a fost bugetată achiziția unor astfel de refugii-cabină și dacă este în derulare o achiziție publică, în acest sens;
• câte refugii cabină sunt planificate a fi montate pe an și în ce interval de timp se va ajunge la numărul maxim planificat, de asamblare a acestora.
Am solicitat Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI), să ne comunice:
• lista cu toate stațiile de transport în comun de suprafață care nu dețin adăposturi modulare;
• ce soluții tehnice există pentru călători pentru a beneficia de aceste adăposturi modulare, în anotimpul cald sau rece;
• să ne comunice intervalul de timp previzibil în care preconizează că va monta aceste adăposturi;
• să ne precizeze soluția tehnică adecvată, în stațiile de călători de pe Bulevardul Regina Elisabeta, din zona Cișmigiu pentru montarea unor adăposturi/copertine cu băncuță pentru călători, pentru a se respecta dreptul acestora la ocrotirea sănătății, prin asigurarea unei protecții corespunzătoare la condițiile meteo nefavorabile.
TPBI ne-a comunicat numărul stațiilor fără adăposturi pentru călători (1444 stații). TPBI a menționat că nu are atribuții privind montarea adăposturilor pentru călători, aceasta fiind în sarcina autorităților publice locale.
Direcția Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București a transmis către TPBI, solicitarea transmiterii unei liste cu stațiile STB ce necesită noi adăposturi, până la data de 08.12.2022, în format EXCEL.
Primăria a pus la dispoziția instituției Avocatul Poporului, Acordul cadru nr. 203/30.03.2020 și ne-a transmis propunerea de includere în buget a sumelor necesare realizării stațiilor modulare. Direcția Transporturi a solicitat, totodată, includerea în Bugetul anului 2023 al Municipiului București, a unui buget de 24.286,00 mii lei pentru achiziția a 500 adăposturi modulare. Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin Hotărârea nr. 37/03.02.2023, un buget de 15.001,00 mii lei, ce acoperă costul a 300 adăposturi modulare.

În articol se arată că ”la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava nu se mai montează stent-uri pentru toți pacienții, din lipsa materialelor, anunță Monitorul de Suceava. În plus, cei doi cardiologi intervenționiști, Paul Turcoman și Laurian Blaga, nu au o relație bună cu conducerea spitalului și în scurt timp nu vor mai avea intervenții decât în timpul programului de lucru, adică de luni până vineri, în intervalul orar 08.00-14.00.” Am analizat această situație în baza art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii din Constituția României. În cadrul demersurilor am solicitat informaţii conducerii spitalului amintit mai sus și Consiliului Județean Suceava.
Consiliul Județean Suceava ne-a înaintat punctul de vedere al spitalului al cărui conținut l-am apreciat ca fiind insuficient, astfel ca am revenit la acesta cu o nouă adresă și am solicitat să ne indice:
1. Numărul de intervenții pentru montarea de stenturi efectuate la Spitalul Clinic Județean Suceava în anul 2021 și în primul semestru al anului 2022;
2. Bugetul alocat pentru acest tip de intervenții în anul 2021 și anul 2022 ;
3. Numărul de pacienți ai spitalului care au nevoie de acest tip de intervenție și numărul de pacienți care au fost programați să îl efectueze în semestrul II al acestui an, cu specificarea numărului de programări stabilite pentru fiecare lună a acestui interval.
Astfel, spitalul a precizat următoarele:
1. În privința numărului de intervenții pentru montarea de stenturi în anul 2021 și în primul semestru al anului 2022:
a) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, în anul 2021 198 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 292 proceduri;
b) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, în primul semestru al anului 2022 158 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 227 proceduri;
c) Pentru Programul național – Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană, în anul 2021 292 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 417 proceduri;
d) Pentru Programul național – Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană, în primul semestru al anului 2022 136 pacienți au beneficiat de proceduri intervenționale, fiind realizate 175 proceduri.
2. În privința bugetului alocat pentru acest tip de intervenții în anul 2021 și anul 2022 :
a) Pentru Programul național – A.P.- I.M.A. – acțiuni prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct mioardic acut, bugetul alocat în anul 2021 a fost de 666.000 lei, iar în primul semestru al anului 2022 a fost de 700.000 lei (DSP Suceava);
b) Pentru Programul național –Proceduri de Cardiologie Intervențională – subprogram Proceduri de dilatare percutană bugetul alocat în anul 2021 a fost de 422.113 lei, iar în primul semestru al anului 2022 a fost de 292.133 lei (C.A.S. Suceava).
Suplimentar, spitalul a asigurat suma de 495.102,73 lei în anul 2021 și 106.239,9 lei (ianuarie – aprilie 2022).
3. Referitor la numărul de pacienți ai spitalului care au nevoie de acest tip de intervenție și numărul de pacienți care au fost programați să îl efectueze în semestrul II al acestui an, respectiv numărul de programări stabilite pentru fiecare lună a acestui interval, s-a arătat că pacienții care se prezintă la spital pentru intervenții de urgență beneficiază de prevederile programului național și că în luna iulie 2022 au fost 8 pacienți programați, în august 10 pacienți programați, în septembrie și octombrie câte 8 pacienți programați, iar în noiembrie și decembrie câte 10 pacienți programați.
De asemenea, se precizează că programările sunt în continuă dinamică, de multe ori pacienții cronici programați ajungând la urgențe cu caracteristici care impun tratament de urgență.

Am transmis o adresă Ministerului Sănătății pentru a ne comunica o serie de informații legate de sincopele în aprovizionarea cu vaccinul menționat mai sus, acesta informându-ne că în anul 2022 a achiziționat o primă tranșă de 40.000 de doze de vaccin anti-HPV, vaccin care a fost distribuit către direcțiile de sănătate publică, respectiv către medicii de familie, în luna aprilie 2022. Până la sfârșitul anului 2022, Ministerul Sănătății va achiziționa o nouă cantitate, de 135.000 doze, care va asigura necesarul pentru toate persoanele care au solicitat vaccinarea în cadrul cabinetului medicului de familie. De asemenea, Ministerul Sănătății ne-a transmis că numărul total de solicitări la vaccinare anti-HPV pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2022 este de 17.805 doze, iar numărul de doze de vaccin anti-HPV utilizate la vaccinare în perioada ianuarie – aprilie 2022 a fost de 33.864 și că motivele discontinuităților semnalate în procesul de aprovizionare cu vaccin sunt: insuficiența fondurilor alocate și disponibilitatea limitată a producătorului de livrare a dozelor de vaccin în timp util.
Totodată, Ministerul Sănătății a precizat că pentru evitarea întârzierilor se ia în considerare alocarea la timp a fondurilor necesare pentru achiziționarea vaccinurilor, respectarea de către persoanele implicate a responsabilităților legale de derularea programelor de sănătate, respectarea eligibilității cheltuielilor specifice pentru fiecare program/subprogram, realizarea indicatorilor raportați, acuratețea și validarea datelor colectate și raportate.

Am analizat această situație în baza art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii coroborat cu art. 32 privind dreptul la învățătură din Constituție. Am trimis Primăriei Municipiului București solicitarea de a ne transmite informații privind stadiul actual de executare a investițiilor în complexurile sportive, termenul preconizat de finalizare a acestora și măsurile concrete avute în vedere pentru urgentarea rezolvării acestei situații, inclusiv din perspectiva propunerii Primăriei Sector 3 de a i se transfera responsabilitatea finalizării lucrărilor de construcție. Primăria Municipiului București ne-a indicat că, în baza HCGMB nr. 306/2022, pentru trei unități de învățământ documentația va fi predată Primăriei Sector 3 pentru finalizarea lucrărilor precizând și gradul de finalizare a lucrărilor, iar pentru alte două școli documentația va fi trimisă aceleiași primării după încetarea contractelor încheiate cu Trustul de Clădiri Metropolitane București și adoptarea unei hotărâri a Consiliului General în acest sens.

Ne-am adresat Ministerului Sănătății pentru a ne comunica următoarele:

1. Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat, că în România există zilnic numeroase cazuri noi de COVID-19 și că ordinele Ministerului Sănătății care se întemeiau inclusiv pe prevederile Legii nr. 55/2020 și care cuprindeau reglementări importante din punct de vedere medical și-au încetat efectele juridice, ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru acoperirea acestui posibil vid legislativ;

2. Care este modalitatea practică în care se realizează triajul epidemiologic și clinic al pacienților de către unitățile sanitare și evaluarea şi tratamentul la nivelul centrelor de evaluare, în contextul încetării efectelor juridice ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 434/2021;

3. Dacă persoanele simptomatice care apelează la serviciul 112 sau se prezintă la camera de gardă ale UPU/CPU mai sunt în prezent testate gratuit;

4. Dacă medicii de familie mai sunt obligați să completeze fișa de monitorizare a pacienților testatați pozitiv și să o trimită Direcțiilor de Sănătate Publică;

5. Dacă centrele de evaluare au capacitatea reală de a prelua în timp util pacienții care intră în categoria persoanelor care trebuie evaluate conform Ordinului nr. 1513/2020 și care este numărul acestora în București și în fiecare județ;

6. Care este numărul de decizii de izolare emise de Direcțiile de Sănătate Publică din data de 9 martie 2022 și până la data primirii adresei noastre;

7. Dacă în opinia sa, după data de 9 martie 2022, persoanele care sunt contact direct, conform definițiilor din Legea nr. 136/2020, în vigoare în prezent, mai au obligația să stea în carantină.

Prin răspunsul nr. AR5075/REG2/7202/2022 Ministerul Sănătății a abordat punctual chestiunile ce au făcut obiectul adresei noastre, astfel:

La întrebarea nr. 1, Ministerul Sănătății a răspuns că este necesară continuarea supravegherii epidemiologice a Covid-19 și că prevederile Legii nr. 136/2020 sunt în continuare aplicabile.

Pentru întrebarea nr. 2, Ministerul Sănătății a indicat că triajul epidemiologic și clinic al pacienților de către unitățile sanitare și evaluarea şi tratamentul la nivelul centrelor de evaluare, în contextul încetării efectelor juridice ale Ordinului Ministerului Sănătății nr. 434/2021, se efectuează în baza prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

În ceea ce privește întrebarea nr. 3, Ministerul Sănătății a precizat că persoanele simptomatice care apelează la serviciul 112 sau se prezintă la camera de gardă ale UPU/CPU sunt testate pentru detecția infecției cu SARS-COV2.

Referitor la întrebarea nr. 4, Ministerul Sănătății a arătat că medicii de familie realizează monitorizarea pacienților testați pozitiv, iar persoanele care nu au medic de familie sunt monitorizate de Direcțiile de Sănătate Publică.

În privința centrelor de evaluare, Ministerul a precizat că acestea au capacitatea reală de a prelua în timp util pacienții care intră în categoria persoanelor care trebuie evaluate conform Ordinului nr. 1513/2020, lista centrelor fiind publicată pe site-ul ministerului. În legătură cu numărul de decizii de izolare emise de Direcțiile de Sănătate Publică din data de 9 martie 2022 și până la data de 7 aprilie, acesta a fost de 10.510.

În finalul răspunsului se indică faptul că după data de 9 martie 2022, persoanele care sunt contact direct nu mai au obligația să stea în carantină, dar le este recomandată prudența.

Informațiile prezentate în articol au fost analizate din perspectiva dreptului la ocrotirea sănătății garantat de art. 34 din Constituţie. Am transmis o adresă către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) pentru a ne comunica date privind existența unor informări legate de cazuri suspecte de infecție cu virusul poliomielitic, conform definițiilor de caz cuprinse în Sistemul de supraveghere de tip sindromic pentru depistarea bolilor transmisibile legate de afluxul de persoane venite din Ucraina, emis în data de 01.03.2022, dacă până la momentul primirii adresei instituției Avocatul Poporului au fost confirmate cazuri de poliomielita și dacă a recomandat sau are în vedere să recomande Ministerului Sănătății luarea de măsuri pentru prevenirea răspândirii în România a infecției cu virusul menționat mai sus. CNSCBT ne-a transmis că nu au fost raportate și confirmate cazuri suspecte de infecție cu poliomielita, fiind elaborat încă din luna februarie 2022 un plan de intervenție care a fost trimis direcțiilor de sănătate publică, plan ce cuprinde recomandări legate de vaccinarea copiilor, calendarul de vaccinare și de supravegherea cazurilor de paralizie acută flască, difterie și rujeolă.

În acest context, ne-am adresat Direcțiilor Județene de Evidență a Populației din Botoșani, Galați, Iași, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Tulcea și Vaslui; Poliției de Frontieră Române; Inspectoratului General pentru Imigrări; Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, din cadrul instituțiilor Prefectului din județele Botoșani, Galați, Iași, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Tulcea și Vaslui, cu solicitarea de a ne comunica informații referitoare la organizarea activității de consiliere juridică/mediere a persoanelor din Ucraina care intră pe teritoriul României.

Instituțiile Prefectului ne-au informat că persoanele care sosesc din Ucraina beneficiază de consiliere juridică și mediere, asigurate atât de reprezentanții instituțiilor care acționează în zona Punctelor de Trecere a Frontierei, cât și de avocați voluntari sau de organizațiile non-guvernamentale care sprijină demersul umanitar. În plus, pentru organizarea informării cetățenilor străini și apatrizilor, au fost înființate puncte de coordonare și comandă, au fost tipărite pliante, afișe, flyere distribuite/postate în zonele frecventate de cetățenii ucraineni. Acestea au fost întocmite în limba română, ucraineană și engleză. De asemenea, s-a menționat că au fost distribuite broșuri editate de Uniunea Națională a Barourilor din România, în limbile română, ucraineană și engleză, conținând informații referitoare la procedura de acordare a azilului și a statutului de refugiat pe teritoriul României.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a menționat că este prezent inclusiv în zona punctelor de frontieră, unde sunt amplasate containere care desfășoară activități de înregistrare și informare, iar, în vederea asigurării unei informări eficiente, a fost realizat un material denumit Informare, care cuprinde toate detaliile referitoare la protecția temporară, documentul fiind tradus și în limba ucraineană. În plus, la nivelul IGI se constituie, la nevoie, echipe mobile pentru preluarea datelor și emiterea documentelor necesare străinilor nedeplasabili, aflați în situații deosebite (minori neînsoțiți, peroane cu handicap locomotor, persoane vârstnice, etc). IGI precizează că este în permanentă legătură cu partenerii instituționali și organizațiile internaționale și neguvernamentale, care activează în domeniul de referință, în scopul identificării celor mai bune soluții pentru cetățenii ucraineni/terți non-ucraineni veniți pe teritoriul României.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) ne-a informat că, în prezent, reprezentanții Poliției de Frontieră Române permit intrarea în țară a tuturor persoanelor care sosesc din zona de conflict, din motive umanitare. Totodată, IGPF precizează că, în cazurile persoanelor vulnerabile și ale minorilor neînsoțiți, care ar putea fi victime ale traficului de persoane, Poliția de Frontieră Română acționează potrivit dispozițiilor Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane, fiind informate în acest sens autoritățile competente, în vederea acordării sprijinului necesar, asistenței ori consilierii persoanelor. De asemenea, se menționează că, pe site-ul Poliției de Frontieră Române, a fost publicat un ghid pentru informarea persoanelor care sosesc din Ucraina, în limbile engleză și ucraineană, dar și faptul că a fost operaționalizat un centru telefonic integrat, unde polițiști de frontieră români, vorbitori de limba ucraineană, pot oferi informații, la orice oră, privind tranzitarea frontierei de stat, precum și pașii de urmat în derularea formalităților pentru acordarea protecției temporare/azilului pe teritoriul țării noastre.

Direcțiile Județene de Evidență a Persoanelor ne-au comunicat, în esență, că nu au atribuții referitoare la situația cetățenilor străini refugiați din Ucraina pe teritoriul României, activitatea de evidență a persoanelor desfășurată de aceste instituții vizând doar cetățenii români.

Doar în Sectorul 2 sunt 800 de treceri și 71.000 m marcaje longitudinale lipsă.” Această situație a fost analizată de instituția Avocatul Poporului prin prisma prevederilor art. 22 alin. 1 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituția României.

Am solicitat Brigăzii Rutiere București să ne comunice măsurile luate sau care urmează a fi luate pentru a se asigura respectarea de către autoritățile publice competente a obligațiilor legale în scopul prevenirii producerii de accidente rutiere ca urmare a neîntreținerii în stare corespunzătoare a marcajelor rutiere pentru trecerile de pietoni existente în Municipiul București.
Brigada Rutieră București ne-a indicat faptul că de la începutul anului 2022 a aplicat 18 sancțiuni administratorilor de drum din București pentru nerespectarea obligațiilor legale și a transmis 217 adrese către administrația publică locală privind peste 1680 deficiențe sau situații care necesită remedieri tehnice.

Administrația Străzilor – Primăria Municipiului București ne-a comunicat faptul că în luna octombrie 2021 a încheiat contracte pentru execuție marcaje rutiere lucrările pentru 89 de străzi, acestea fiind finalizate deja. În luna aprilie 2022 a încheiat contracte pentru execuție marcaje rutiere pentru 263 de străzi și pentru execuție covoare roșii pentru 82 de școli și puncte crimonogene. Prin surse proprii, Administrația Străzilor a executat marcaje rutiere pe o suprafață de 32.150,46 mp.

Au fost aduse în atenția instituției cazuri în care pacienților nu li s-a comunicat la internare, conform procedurii obligatorii la nivel de unitate medicală, formularul privind acordul de comunicare a datelor medicale, precum și cazuri în care persoanele internate au decedat fără ca aparținătorii lor să poată lua legătura cu ei sau să obțină informații privind starea lor de sănătate. În considerarea sesizării instituției Avocatul Poporului și în limita atribuțiilor, Ministerul Sănătății a emis următoarele recomandări adresate tuturor unităților sanitare cu paturi: – „pentru evitarea situațiilor în care informarea aparținătorilor devine imposibilă, în cazurile în care pacientul ajunge în stare de inconștiență sau decedează fără a semna un acord de comunicare date medicale, rugăm emiterea unor proceduri proprii în cazurile în care pacientul ajunge în stare de inconștiență sau decedează fără a semna un acord de comunicare date medicale”. – „întrucât au fost semnalate situații în care Formularul de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter confidențial al pacientului NU a fost oferit spre completare la internare, pentru evitarea a astfel de situații, rugăm identificarea soluțiilor optime pentru evitarea a astfel de situații și comunicarea acestora prin document administrativ cu caracter obligatoriu tuturor secțiilor și birourilor de internare”. Potrivit punctului de vedere comunicat de Ministerul Sănătății, în virtutea dispozițiile art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, „în situațiile când prelucrarea datelor personale este necesară pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății persoanei vizate ori a altei persoane, în cazul în care persoana vizată se află în incapacitate fizică sau juridică de a-și da consimțământul, nu este necesar un acord prealabil din partea pacientului, iar datele medicale privind diagnosticul, tratamentul, conduita medicală necesară se pot transmite persoanei aparținătoare”.

În acest context, ne-am adresat Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Autorității Naționale pentru Cetățenie și Arhivelor Naționale, cu solicitarea de ne comunica informații referitoare la posibilitatea de modificare a legislației din domeniul actelor de stare civilă.

Legea cu privire la actele de stare civilă a fost modificată și completată, astfel încât, între altele, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie poate solicita instituţiilor deţinătoare, în situaţii justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă.

De asemenea, a fost instituită posibilitatea cetățenilor de a depune cererile în materie de stare civilă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie sau la oricare misiune diplomatică/oficiu consular al României din străinătate, în acord cu evoluția tehnologică, rezultând o simplificare a procedurilor specifice.

La sfârșitul anului 2021, Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de mai mulți medici stomatologi și farmaciști în legătură cu faptul că, la examenul de rezidențiat organizat în anul 2021, circa 2000 de candidați care au promovat examenul nu au putut accesa niciun loc/post de rezident din cauză că, în baza unei modificări legislative (Legea nr. 212/21.07.2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), anul trecut nu s-a mai suplimentat cifra de școlarizare pentru rezidențiatul la medicină dentară și farmacie.

Ne-am adresat Ministerului Sănătății pentru a ne comunica un punct de vedere referitor la aceste aspecte și informații legate de modalitatea în care apreciază că această situație poate fi rezolvată, în limita atribuțiilor sale legale.

Ministerul Sănătății a arătat că au fost respectate prevederile art. 2 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 și că, potrivit legii, medicii dentiști și farmaciștii au acces pe piața muncii imediat după promovarea examenului de licență, astfel că nepromovarea examenului de rezidențiat din anul 2021 nu le îngrădește dreptul de exercitare a profesiei.

Petiția a fost analizată de instituția Avocatul Poporului în contextul prevederilor art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituția României. Ne-am adresat Primăriei Sector 2 cu solicitarea de a ne informa despre stadiul de soluționare a solicitărilor petentului. Primăria Sector 2 ne-a trimis o copie de pe răspunsul său către petent din care reiese că documentația solicitată a fost scoasă din arhivă și trimisă în copie acestuia, dosarul fiind soluționat favorabil.

Astfel, ne-am adresat ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne, cu solicitarea de a analiza oportunitatea modificării Ordinului referitor la obligativitatea purtării măștii de protecţie, în sensul exceptării de la obligația de a purta masca de protecție și a persoanelor care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, astfel cum era prevăzut în cadrul reglementării anterioare. Instituțiile sesizate ne-au informat că au dispus completarea dispozițiilor legale existente, cu prevederi referitoare la posibilitatea exceptării de la purtarea măștii de protecție atât a persoanelor care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, dar și a persoanelor cu dizabilităţi cognitive.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată, în acest sens, cu o petiție, în care se arăta că accesul petentei la medicul său de familie a fost condiționat de prezentarea unui test antigen COVID-19. Astfel, am solicitat Ministerului Sănătății, să ne comunice dacă au fost emise îndrumări, instrucțiuni sau recomandări pentru cadrele medicale din țară, inclusiv pentru medicii de familie, în ceea ce privește primirea pacienților în contextul pandemiei de COVID-19, astfel încât să se evite condiționarea oferirii serviciilor medicale pacienților sau restrângerea nejustificată a exercitării dreptului la ocrotirea sănătății. Conform punctului de vedere comunicat de Ministerul Sănătății: „solicitarea din partea cabinetului medical de medicină de familie a rezultatului negativ la testarea pentru virusul SARS-CoV-2 o apreciem în afara cadrului legal și ne exprimăm regretul și dezaprobarea față de astfel de practici contradictorii principiilor care stau la baza activităților medicale oferite populației și decontate prin FNUASS”.

La data de 28 octombrie 2021, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în contextul prevederilor art. 25 și art. 34 din Constituţia României, referitoare la dreptul la libera circulație și dreptul la ocrotirea sănătății, ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public, potrivit cărora, persoanele care nu s-au vaccinat sau nu au trecut prin boală nu mai pot intra libere în sediul Prefecturii, dar nici în imobilele în care funcţionează alte servicii publice.

Faţă de această situaţie, ne-am adresat Ministerului Afacerilor Interne și prefecturilor, cu solicitarea de a ne fi comunicate informațiile pe care le dețin cu privire la măsurile concrete  dispuse în cadrul instituţiilor, unităţilor şi structurilor din întrega ţară, aflate în subordine/coordonare, pentru asigurarea accesului persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la serviciile publice oferite, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1130/2021, prin organizarea activității în mediul online, în spații deschise, la ghișee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiții care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2.

Ministerul Afacerilor Interne a apreciat că structurile vizate au depus diligenţe în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale în discuţie, manifestând deschidere şi disponibilitate în găsirea soluţiilor optime, menite să asigure gestionarea la parametrii corespunzători a situaţiilor generate de pandemia Covid-19.

De asemenea, toate Instituțiile Prefectuluidin țară au transmis răspunsuri (8 dintre acestea, după formularea unor adrese de revenire), în cadrul cărora au prezentat sau anexat o situaţie centralizată a măsurilor concrete dispuse de primăriile de pe raza lor teritorială, în vederea asigurării accesului persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2 la serviciile publice oferite.

Astfel, unităţile administrativ-teritoriale din ţară au menţionat, ca măsuri luate pentru asigurarea accesului cetățenilor la serviciile publice oferite și persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2:

– Instalarea unor birouri în aer liber, în vederea eliberării documentelor, iar angajaţii instuţiei, prin rotaţie, preiau documentele, le înregistrează şi returnează dovada depunerii acestora;

– Amenajarea unor ghişee cu acces direct din exterior, la intrările în incinte, atât pentru relaţionarea cu publicul, cât şi pentru depunerea/eliberarea documentelor necesare;

– Accesarea serviciilor publice prin intermediul mijlocelor de comunicare la distanţă, respectiv: platforme on-line, poşta electronică, telefon/fax, servicii poştale, putând fi transmise sesizări, adrese, petiţii, solicitări, achitate taxe/impozite, efectuată dovada de plată a unor obligaţii;

– Oficierea căsătoriilor şi în aer liber;

– Desfăşurarea audienţelor şi on-line;

– Pentru eliberarea certificatelor de stare civilă, permiterea accesului unei singure persoane la biroul/serviciul respectiv.

Rezultatul demersurilor noastre s-a concretizat în faptul că Direcția de Sănătate Publică Botoșani ne-a transmis dovada detașării la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoșani a unui medic rezident pneumolog și a unui medic rezident hematolog, aspect confirmat de conducerea spitalului.

Am solicitat Primăriei Municipiului București să ne comunice, următoarele:

• autorizația de construire, despre care se face referire la articolul din presă;
• data când s-a făcut ultima consolidare;
• dacă au prevăzut ca în bugetul pe anul 2021 să fie alocați bani pentru acest obiectiv, iar în caz contrar, dacă vor avea în vedere alocarea de resurse financiare în bugetul pe anul 2022 pentru funcționarea în parametrii normali a acestui obiectiv de o importanță majoră pentru cetățeni;
• în cazul în care au fost alocate fonduri, data când vor începe lucrările de consolidare și când se preconizează a fi finalizate.
  Primăria Municipiului București ne-a comunicat că a fost aprobată H.C.G.M.B. privind transmiterea de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București către Municipiul București-Direcția Generală Investiții, a documentației tehnico-economice aferentă obiectului de investiții din Parcul Cișmigiu, în vederea executării lucrărilor de reparații capitale și urmează ca după preluarea documentației tehnico-economice și a amplasamentului, să demareze, în regim de urgență, procedurile în vederea executării lucrărilor de reparații capitale la obiectivul de investiții.

Instituția Avocatul Poporului a ridicat câteva întrebări adresate DSU, printre care:

– Cum se justifică restrângerea dreptului la ocrotirea sănătății printr-un ordin, raportat la prevederile art. 53 din Constituție, potrivit cărora:
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
– Există o proporționalitate între măsura în care se va reduce accesul pacienților non-Covid în vederea internării pentru intervenţii chirurgicale și măsura în care fluxul de pacienți confirmați cu COVID-19 crește?
– Cum se asigură nediscriminarea și evitarea restrângerii drepturilor pacienților care vor avea nevoie de intervenții chirurgicale, care nu vor fi considerate urgente în perioada următoare?
– Care este rațiunea pentru care se consideră oportună „suspendarea tuturor internărilor pentru intervenţile chirurgicale şi pentru alte tratamente şi investigaţii care nu reprezintă urgenţe, cu anumite excepţii”, luându-se în calcul și faptul că, de la începutul pandemiei, au fost situații în care spitalele suport Covid au ajuns să funcționeze pentru un număr redus de pacienți, cu saloane și paturi goale, cauzându-se o împiedicare nejustificată a accesului la tratament a pacienților non-Covid? Ce măsuri urmează să fie luate pentru a se evita repetarea acestor situații?

În urma demersurilor efectuate de către instituția Avocatul Poporului, Departamentul pentru Situații de Urgență a învederat faptul că: „în ceea ce privește drepturile pacienților care beneficiază de asistență medicală în sistemul public de sănătate, acestea nu mai sunt afectate odată cu încetarea efectelor ordinului în discuție, care s-au produs pe o perioadă limitată în timp: 04.10.2021-17.11.2021”.

Printr-o petiţie adresată instituţiei Avocatul Poporului și analizată în contextul art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, a art. 51 privind dreptul de petiționare, respectiv a art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică din Constituție, o petentă a semnalat lipsa răspunsului CNAS la sesizarea sa privind includerea în Programul Național de oncologie, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienți cu afecțiuni oncologice prin PET-CT (adulți și copii), subtitlul „Criterii de eligibilitate”, în sensul în care prin PET –CT să fie incluse, de asemenea, și persoanele diagnosticate cu hiperinsulinism congenital.

Potrivit răspunsului Ministerului Sănătății, din 04.05.2022, autoritatea a solicitat punctul de vedere al Comisiei de Oncologie a Ministerului Sănătății referitor la introducerea hiperinsulinismului congenital între indicațiile pentru care se poate deconta investigația PET-CT, care a comunicat opinia pozitivă referitoare la această solicitare.

Propunerea a fost transmisă Casei Naționale de Asigurări de Sănătate care coordonează elaborarea și implementarea Programelor Naționale de Sănătate Curativă.

Față de această situație, autoritățile responsabile ne-au adus la cunoștință că, potrivit informațiilor înregistrate în Sistemul electronic de raportare (SER) a stocurilor de medicamente, la data de 02.08.2021 există stocuri din acest medicament în farmacii comunitare și cu circuit închis (farmacii din unități sanitare cu paturi) în județe din țară, cum ar fi București, Bihor, Covasna, Cluj, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Timiș, Sibiu.

De asemenea, s-a menționat că Ministerul Sănătății a adoptat un ordin prin care s-a modificat și completat cadrul legal pentru asigurarea disponibilității medicamentelor utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.

Totodată, s-a precizat că medicamentul cu DCI Tretinoin (denumirea comercială Vesanoid) este inclus în Secțiunea corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc.

Avocatul Poporului a luat act prin intermediul mass-media de faptul că studenţii Universității de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” din Iaşi nu pot participa la examene dacă nu prezintă adeverința de vaccinare sau un test Covid negativ. Decizia a fost luată în consiliul de administrație al UMF şi îi include şi pe profesori şi supraveghetori. Urmare demersurilor realizate, unitatea de învățământ ne-a comunicat toate argumentele de fapt și de drept care au condus la luarea acestei măsuri, accentul fiind pus, în principal, pe autonomia universitară, astfel cum este aceasta garantată prin Constituție, dar și prin Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

Însă, pentru a nu crea o presiune financiară asupra studenților, prin Decizia UMF nr. 528/18.05.2021 s-a luat hotărârea de a se efectua în mod gratuit testarea antigen rapid exudat-nasofaringian.

Autoritățile sesizate ne-au comunicat că în urma celor două rectificări bugetare realizate în anul 2021, s-a acoperit parțial necesarul de fonduri, fiind efectuate alte demersuri concrete pentru asigurarea finanțării plăților aferente contractelor de concesiune și activității medicilor veterinari.

Au fost solicitate informații celor două spitale, pentru a ne comunica modul în care li se aduce la cunoștință pacienților internați formularul intitulat „Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale”, și pentru a ne comunica modul în care se procedează în situația în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și da acordul, în ceea ce privește comunicarea documentelor medicale care vizează pacientul decedat, în privința rudelor sau aparținătorilor acestora, când nu există un astfel de consimțământ.

Unul dintre spitale ne-a comunicat că potrivit legislației, „toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia, precizând că are obligația de a respecta cadrul legal privind furnizarea informațiilor cu caracter confidențial, invocând o Decizie a Curții Constituționale prin care s-a statuat că informațiile privind sănătatea persoanei „intră în noțiunea de viață privată”, fiind prin urmare un mod de a realiza protecția drepturilor prevăzute de Constituție, consacrate, în egală măsură și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin această Decizie, Curtea a constatat că dispozițiile din legea pacientului, nu încalcă obligația respectării Constituției, a supremației sale, ori a legilor. Dreptul de opțiune al pacientului privind păstrarea confidențialității cu privire la starea de sănătate, nu este transmisibil mortis causa, păstrându-se astfel opțiunea exprimată până la momentul morții titularului dreptului.

Am fost informați că în cadrul celor două spitale se aduce la cunoștința pacienților formularul „Acordul Pacientului privind comunicarea datelor medicale personale, acesta făcând parte integrantă din foile de observație clinică.

Această situație a fost remediată prin modificarea legislației incidente, în sensul că s-a prevăzut în mod expres obligativitatea ca toate actele administrative cu caracter normativ, inclusiv hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi să poată fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, cu acţiune în anulare la instanţa competentă atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 5 zile de la data publicării actului administrativ.

În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, care ilustrează modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului) sunt puse la dispoziţia factorilor de decizie şi a opiniei publice.

Cu toate acestea, situația minorităților care au un sistem separat de educație este la fel de importantă. Ei au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă, un fapt care îi ajută enorm să reproducă identitatea și cultura acestora. În multe țări cu sisteme educaționale separate din punct de vedere lingvistic, sunt utilizate subeșantionări reprezentative. În acest context, din analiza realizată la nivelul instituției Avocatul Poporului, pentru evaluările care urmau să debuteze în cursul anului 2021, a rezultat utilitatea introducerii unui subeșantion pentru elevii învățământului preuniversitar cu predare în limba maghiară, dar și evaluarea defalcată a cunoștințelor și deprinderilor elevilor aflați în această grupă.

Urmare demersurilor realizate, Ministerul Educației a dat asigurări că va întreprinde toate demersurile în vederea asigurării fondurilor necesare pentru costurile naționale pe care le implică această opțiune. Dosarul se află în monitorizare până la implementarea celor de mai sus.

Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată ministrului culturii și ministrului mediului, apelor și pădurilor, prin care a solicitat: efectuarea demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care le revin, pentru efectuarea tuturor procedurilor necesare implementării Convenției Patrimoniului Mondial în cazul sitului Roșia Montană, propus de statul român pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, protejarea integrității sitului Roșia Montană nominalizat pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și asigurarea continuității valorilor culturale găzduite de acest peisaj, care datează încă din epoca romană, fiind o dovadă a continuității multimilenare.

Ulterior emiterii recomandării, în perioada 16-31 iulie 2021, a avut loc întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial, care, la data de 27.07.2021, a decis adăugarea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a 13 situri culturale din lume, printre care și Peisajul Minier Roșia Montană (România).

Roșia Montană a fost simultan înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, în perspectiva înlăturării amenințărilor la adresa integrității acesteia, reprezentate de planurile de reluare a exploatării miniere, care ar deteriora o mare parte a peisajului minier înscris (https://whc.unesco.org/en/news/2319/).

Au fost solicitate informații Inspectoratului Școlar Județean și Ministerului Educației Naționale, întrucât dreptul la învățătură nu trebuie îngrădit în niciun fel pentru persoanele care refuză vaccinarea. Cele două autorități ne-au comunicat că a fost deschisă o anchetă, iar în urma acesteia s-a constatat că directoarea școlii postliceale a revenit către elevi cu un comunicat prin care a specificat că vaccinarea nu este obligatorie.

Avocatul Poporului a demarat acțiunile specifice, după ce s-au semnalat numeroase cazuri în care s-au înregistrat decese din cauza infecțiilor contractate în unități sanitare, precum: situația pacienţilor intubaţi la nivelul secțiilor de ATI ale căror șanse de supraviețuire au scăzut odată cu prezența infecțiilor nosocomiale; decesul a opt pacienți în secţia de Mari Arşi a unui spital, infectaţi cu nosocomiale; pacient internat în spital pentru efectuarea unor analize, unde s-a infectat cu germeni nosocomiali, care i-au cauzat decesul.
Institutul Național de Sănătate Publică a învederat faptul că România se confruntă cu problema fenomenului infecțiilor nosocomiale, existând o subraportare a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM). Compararea datelor din țară cu cele de la nivel european oferă un indiciu cu privire la faptul că datele raportate de spitalele din țară nu reflectă realitatea din teren, fiind vorba de o subraportare. Totodată, se arată că „infecțiile asociate asistenței medicale în conjuncție cu monitorizarea utilizării antibioticelor și supravegherea antibio-rezistenței, constituie un domeniu al sănătății publice cu un impact potențial foarte important asupra calității serviciilor de sănătate”.
Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 87/14.06.2021, adresată Ministrului Sănătății, prin care a solicitat identificarea de soluții pentru eficientizarea procesului de combatere a fenomenului infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), stabilirea cauzelor care duc la amplificarea fenomenului și formularea unor soluții inovatoare pentru combatere. Ulterior, Ministerul Sănătății ne-a comunicat o serie de demersuri efectuate în cursul anului 2022, pentru implementarea planurilor de acțiune necesare la nivelul statelor membre ale UE, privind combaterea infecțiilor nosocomiale: I. „Actualizarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale cu stabilirea standardelor minimale pentru înființarea de laboratoare/compartimente de microbiologie în toate unitățile sanitare cu paturi, care să facă posibile diagnosticul, supravegherea și și controlul IAAM și AMR. II. Actualizarea Normelor tehnice privind curățenia, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a sterilizării și controlul eficienței acestuia. III. Finalizarea activităților derulate în cadrul proiectului Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România – proiect derulat cu finanțare din fonduri norvegiene în perioada 2019-2022. În cadrul proiectului au fost dezvoltate, prin consultare cu experți români și străini, atât din sistemul de sănătate dar și din sectorul veterinar documente de politici publice și ghiduri tehnice… IV. Constituirea Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale… V. Actualizarea prevederilor HG nr. 879/2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antibiotice… VI. Continuarea derulării activităților în cadrul programelor naționale finanțate din bugetul Ministerul Sănătății a Subprogramului național de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene… VII. Aprobarea HG nr. 657/2022 privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile…
VIII. Participarea experților români la grupurile de lucru ale Comisiei europene în scopul identificării acțiunilor comune necesare pentru abordarea celor două probleme de sănătate publică.”
În urma demersurilor ulterioare efectuate de instituția Avocatul Poporului, conform celui mai recent răspuns primit din partea Ministerului Sănătății, în aprilie 2023, în domeniul limitării rezistenței la antimicrobiene, au fost adoptate următoarele acte normative, care sunt în vigoare la acest moment:
– Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicate din unitățile medicate și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din Romania,
– Hotararea Guvernului nr. 926 din 20 iulie 2022 privind inființarea Comitetutui Național pentru Prevenirea și Limitarea lnfecțiitor Asociate Asistenței Medicale, publicată in Monitorul Oficial nr. 731 din 20 iulie 2022,
– Hotararea Guvernului nr. 879 din 9 noiembrie 2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene, modificată prin Hotărârea nr. 1.544 din 19 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1241 din 22 decembrie 2022,
– Ordinul Ministrului Sănătății nr. 579/24.02.2023 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comitetului Național pentru Prevenirea și Limitarea lnfecțiilor Asociate Asistenței Medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187/6 martie 2023.
Ministerul Sănătății a elaborat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicate și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în Romania pentru perioada 2023-2030, iar actul normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății la rubrica Transparență decizională și transmis spre avizare interministerială.
Printre obiectivele Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistenta la antimicrobiene în Romania pentru perioada 2023- 2030, se numără:
– Îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene (AMR);
– Îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare;
– Reducerea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale, în special a celor cu microorganisme multi-rezistente;
– Optimizarea utilizării agenților antimicrobieni;
– Finanțare si investiții sustenabile în combaterea AMR;
– Îmbunătățirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și AMR;
– Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR și privind utilizarea corecta a antibioticelor;
– Asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM și AMR la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS;
– Comunicarea informațiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM și AMR;
– Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire și a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și AMR, la nivel național;
– Optimizarea utilizării antibioticelor și vaccinării în medicina umană și veterinară, în sectoarele de agricultura și mediu;
– Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistentei medicale prin
aplicarea unor masuri eficiente de prevenire a infecțiilor.
Potrivit celor învederate de Ministerul Sănătății: „Monitorizarea și evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene. INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și evaluare a strategiei și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.”
În vederea implementării măsurilor pentru combaterea și controlul infecțiilor nosocomiale, Ministerul Sănătății are în curs de elaborare un proiect de lege de modificare a Legii nr. 3 din 8 ianuarie 2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru copii și adulți aflați în dificultate din România.

Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 13/02.02.2021, adresată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) prin care s-a solicitat depunerea, în regim de urgență, a tuturor demersurilor necesare, în baza atribuțiilor care îi revin, în vederea respectării reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor legale de apărare împotriva incendiilor și aplicarea măsurilor privind activitățile de apărare împotriva incendiilor, la nivelul tuturor unităților sanitare din țară. IGSU a recepționat și însușit recomandarea primită, arătând faptul că în perioada imediat următoare incendiului produs la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a dispus unităților teritoriale executarea controalelor de prevenire la toate unitățile sanitare cu paturi cu spitalizare continuă și/sau de zi. Principalele deficiențe constatate de IGSU vizează : – exploatarea instalațiilor electrice cu defecțiuni, improvizații sau în condiții în care se generează supracurenți sau suprasolicitări din cauza racordării unor consumatori care depășesc puterea nominală a circuitelor ori neverificarea acestora cu personal autorizat; – neasigurarea condițiilor de evacuare în caz de situații de urgență sau pentru limitarea propagării focului și fumului în interiorul construcțiilor; – nedotarea spațiilor cu instalații de detecție, semnalizare, avertizare sau de stingere a incendiilor, nefuncționarea ori neverificarea acestora cu personal autorizat; – funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu. Printre propunerile emise de IGSU pentru îmbunătățirea capacității de apărare împotriva incendiilor în unități sanitare se numără: – „analizarea oportunității modificării/completării Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unități sanitare, pentru a asigura un cadru legal solid de reglementare, cu accent pe secțiile ATI și blocuri operatorii” ; – „echiparea construcțiilor cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu, cu acoperire totală” ; – „expertizarea instalațiilor electrice în vederea determinării stării tehnice a acestei instalații, în raport cu puterea instalată necesară funcționării în condiții de siguranță a tuturor consumatorilor”.
Corpul de Control din cadrul Ministerului Sănătății a transmis către unitățile sanitare cu paturi o informare prin care a stabilit: „măsuri în scopul asigurării securității și sănătății în muncă”, „recomandări privind dispozitivele medicale/utilizarea surselor de oxigen în cadrul unităților sanitare mai ales în contextul pandemic” și „atenționări speciale în legătură cu anumite cauze ce pot favoriza creșterea concentrației de oxigen în încăperi”. În urma solicitării Corpului de Control al Ministrului Sănătății, o serie de unități sanitare din țară au comunicat raportul privind stadiul de implementare al măsurilor dispuse în scopul asigurării securității în muncă, precum și stadiul de implementare al recomandărilor privind dispozitivele medicale/utilizarea surselor de oxigen în cadrul unităților sanitare.

Față de această situație, ne-am adresat Autorității Electorale Permanente și Biroului Electoral Central, cu solicitarea de a clarifica procedura de vot aplicabilă persoanelor aflate în izolare sau carantină. Cele două autorități au răspuns adreselor noastre, informându-ne că au dispus completarea dispozițiilor legale existente, cu prevederi referitoare la modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, în cazul alegătorilor aflați în carantină sau izolare

Situația s-a rezolvat prin revenirea la serviciu a medicilor de la ATI, care au fost anterior infectați cu COVID-19, iar, în urma demersurilor întreprinse de Avocatul Poporului, s-a dispus detașarea la spital a unui număr de 6 medici rezidenți în specialitatea ATI.

Medicii din rețeaua sanitară penitenciară fac eforturi deosebite pentru asigurarea asistenței medicale de specialitate deținuților, în ciuda tuturor refuzurilor sau amânărilor la care rețeaua sanitară publică apelează, în special în situațiile cu diagnostice complexe și care pot necesita eventuale intervenții specializate. Ministerul Sănătății ne-a comunicat o adresă transmisă Direcțiilor de Sănătate Publică. Prin aceasta urmau să informeze unitățile sanitare publice din aria de competență cu privire la obligația de a răspunde solicitărilor formulate de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului de Justiție, vizând asigurarea serviciilor de asistență medicală persoanelor din penitenciare (private de libertate), în limita competențelor și a prevederilor legale.

Deși potrivit opiniei mai multor neurochirurgi, efectuarea RMN-ului se impunea pentru a fi posibilă operația necesară salvării vieții pacientei, investigația nu a fost efectuată, din cauza faptului că nu s-au clarificat aspectele privind dezinfecția aparaturii de rezoluţie magnetică.

În urma demersurilor efectuate, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Direcției de Sănătate Publică Brașov și spitalului în care a fost internată pacienta, în vederea identificării de soluții, în regim de urgență, pentru asigurarea posibilității efectuării în timp util a investigațiilor RMN pentru persoanele infectate cu COVID-19 sau cu alte infecții contagioase și, totodată, în vederea evitării unor situații similare pentru viitor.
Avocatul Poporului a emis o nouă Recomandare, prin care a solicitat Ministerului Sănătății să demareze demersuri pentru formularea unor recomandări concrete privind practica radiologică în relația cu infecția SARS-CoV-2.

Ministerul Sănătății a arătat că a transmis o circulară prin poșta electronică tuturor direcțiilor de sănătate publică, în atenția unităților spitalicești din țară care au în structură servicii/compartimente/secții de radiologie și imagistică medicală, „recomandările privind practica radiologică în relație cu infecția SARS-CoV-2”, elaborate de Comisia de Radiologie, Imagistică Medicală și Medicină Nucleară.

În acest sens a fost emisă Recomandarea nr. 116/2020, adresată Ministerului Sănătății pentru a emite, în regim de urgență, o circulară către toate spitalele suport COVID-19, pentru ca acestea să își reia internările şi intervenţiile chirurgicale programate, precum şi activitatea din ambulatorii, în condiții de siguranță, respectându-se astfel, dreptul la ocrotirea sănătății pacienților. Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că și-a însușit recomandarea și că a informat toate direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cu privire la modificările adoptate și punerea acestora în practică.

Am solicitat Ministerului Sănătății, Direcției de Sănătate Publică și Instituției Prefectului –Județul Tulcea să ne comunice, cu celeritate, măsurile dispuse, dat fiind faptul că viața acestor oameni, izolați de uscat, este pusă în pericol prin lipsa unui medic în specialitatea medicină de urgență, ultimul fiind transferat la Tulcea.
DSP Tulcea ne-a comunicat faptul că asistența medicală permanentă este asigurată, atât în timpul nopții, cât și al zilei, de către Camera de gardă de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Tulcea din Sulina, prin 5 medici: 1 medic specialist medicină internă, 1 specialist pediatrie, 1 medic primar medicină de familie și 2 medici specialiști medicină de familie.
Centrele de permanență organizate la nivelul județului Tulcea asigură continuitatea asistenței medicale primare cu medici de familie.
Urmare demersurilor și Recomandării instituției Avocatul Poporului, Ministerul Sănătății, respectiv Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică ne-a comunicat că s-a revenit cu adresă privind solicitarea suplimentării finanțării resursei umane și a truselor de urgență pentru proxima rectificare bugetară. În ceea ce privește detașarea a 22 de cadre medicale la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, a fost transmisă Recomandarea instituției Avocatul Poporului către direcția de specialitate a ministerului, Direcția Generală Resurse Umane, Structuri și Politici Salariale.
Direcția Generală Resurse Umane, Structuri și Politici Salariale ne-a comunicat că în conformitate cu art. 1 alin. (3) din OCA nr. 74534/2020, detașarea/delegarea în interiorul județului se dispunea prin ordin al prefectului, la propunerea direcției de sănătate publică, pe baza analizei situației de la nivelul unităților sanitare, cu avizul conform al secretarului de stat șef al DSU.
Urmare unei alte anchetei efectuate la Ministerul Sănătății, Direcția Generală de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică, Serviciul de Asistență Medicală și Planificare Strategică ne-a comunicat că a fost aprobat Ordinul ministrului sănătății nr. 824/16.03.2022 și are în componența sa reprezentanți din următoarele instituții/organizații: Ministerul Sănătății; Institutul Național de Sănătate Publică; UNICEF România; Asociația Comunelor din România; Cabinet de medicină de familie; OMS România; Asociația Preder Willi; Alianța Națională pentru Boli Rare din România; SASTIPEN; Direcții de Sănătate Publică Județene. La data de 04.05.2023, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 381/04.05.2023 a fost publicat Ordinul ministrului sănătății și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice privind aprobarea Modelului de protocol-cadru de colaborare între unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială şi cabinetele de medicină de familie care deservesc populația.

Au fost formulate adrese către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și Grupul de Comunicare Strategică, cu solicitarea comunicării informațiilor referitoare la cererile de închidere/întrerupere a site-urilor care difuzează știri false și a procedurii aplicabilă în astfel de situații.

Astfel, ni s-a adus la cunoștință faptul că nu s-a recurs niciodată la solicitarea blocării accesului la conținut ca primă măsură, inițial procedându-se la contactarea autorului articolului sau al unui reprezentant al instituției media/site-ului care găzduiește informația și, doar ca ultimă măsură, se transmitea solicitarea de eliminare a conținutului articolului vizat, către ministrul Afacerilor Interne, care decidea dacă solicită ANCOM să elimine conținutul respectivului articol. Blocarea accesului la întregul site se solicita doar în cazul în care respectiva platformă web găzduia/propaga campanii susținute de dezinformare a publicului.

Începând cu data de 15 mai 2020, starea de urgență instituită pe teritoriul României a încetat, situație ce a determinat ANCOM să emită hotărâri privind încetarea efectelor deciziilor de blocare a accesului/închidere a unor site-uri care difuzau știri false.

Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în urma unui articol apărut în presă în luna februarie 2020 referitor la situația copiilor care suferă de boala Batten și care nu primeau tratament în România, tratamentul existent în alte țări (Brineura) nefiind gratuit în ţara noastră și costând circa 2,7 milioane de lei pe an. Am solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să ia măsuri pentru compensarea tratamentului, sesizarea din oficiu fiind soluționată favorabil prin includerea medicamentului precizat mai sus în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever.

Temerea acestora a fost generată de posibilitatea unui aflux de migranți, care să le impună cultura acestora şi să le pună în pericol siguranţa. Având în vedere că drepturile de care beneficiază cetățenii străini sunt, în general, drepturi inerente ființei umane, aceștia bucurându-se de protecția generală a persoanelor, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a efectuat o anchetă în localitatea Ditrău, la sediul autorității locale, pentru a se asigura de faptul că reprezentanții acesteia depun toate eforturile pentru aplanarea conflictului, dar și pentru a verifica dacă sunt respectate drepturile cetățenilor străini, în virtutea calității lor de ființe umane, și beneficiari ai unor drepturi indiferent, de locul sau de țara în care se află.
Urmare demersurilor efectuate, dar și a monitorizării realizate pe o perioadă de 9 luni de zile, interval de timp în care am urmărit îndeaproape situația de fapt și am solicitat periodic, informații despre aspectele care au făcut obiectul sesizării din oficiu, a rezultat fără echivoc faptul că a fost vorba despre un caz izolat, neurmat de situații similare, viața comunității nefiind afectată în niciun mod. Mai mult decât atât, s-a constat că primarul și reprezentanții autorității locale au gestionat corespunzător situația și au depus toate diligențele în vederea evitării escaladării conflictului.

Nu în ultimul rând, în vederea preîntâmpinării unor astfel de situații pe viitor, primarul din localitate a inițiat un dialog cu cadre universitare de la Universitatea Babeș-Bolyai în vederea elaborării unor campanii de informare referitoare la prevenirea și combaterea fenomenelor sesizate.

În urma demersurilor instituției Avocatul Poporului, ASSMB ne-a transmis că a revizuit Regulamentul și că acesta a fost publicat pe site-ul ASSMB, în urma verificărilor noastre reieșind că acesta a fost aliniat prevederilor legale aplicabile.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a arătat faptul că „ecosistemul marin se află într-un moment ecologic care poate fi asimilat cu o stare de convalescență, stare caracterizată de echilibru fragil,…devine vulnerabil la persistența impactului antropic, la accidentele ecologice și la efectele schimbărilor climatice globale”. „S-a observat riscul neatingerii stării ecologice bune pentru anumiți descriptori, respectiv D5 eutrofizare, D8 contaminanți, D1 biodiversitate, astfel încât procesul natural de redresare a stării de sănătate a mării depinde de continuitatea și fermitatea implementării măsurilor pentru conservarea, protecția mediului marin.” În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ne-a comunicat faptul că Programul de măsuri pentru atingerea stării ecologice bune a Mării Negre a fost actualizat conform Directivei cadru Strategia pentru mediul marin și a fost publicat la data de 22 martie 2022.

Urmare punerii în întârziere a României de către Comisia Europeană pentru a opri exploatările forestiere ilegale, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a dispus efectuarea de anchete la nivelul autorităților competente în domeniul forestier. În urma efectuării demersurilor specifice de investigare, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a publicat Raportul Special privind protejarea zonelor forestiere ale României. În vederea respectării reglementărilor adoptate la nivel național și internațional, în domeniul protecției mediului și implicit a pădurilor, Avocatul Poporului a formulat o serie de recomandări pentru:
– eficientizarea combaterii tăierilor ilegale de arbori;
– gestionarea durabilă a tuturor categoriilor de arii naturale protejate din sectorul forestier;
– combaterea deșertificării, în contextul în care sudul țării cunoaște, în ultimul timp, un proces accelerat de aridizare.

Printre soluțiile propuse se numără: interzicerea tăierilor rase și cvasirase în ariile naturale protejate și zonele tampon și restrângerea aplicării acestor tipuri de tratamente silvice la nivelul întregului fond forestier, stabilirea unor zone mai extinse în care să nu fie aplicate tratamente silvice în toate categoriile de arii naturale protejate prevăzute în legislația națională, inclusiv în siturile Natura 2000 și UNESCO, întocmirea unei strategii naționale de combatere a viiturilor și inundațiilor prin acțiuni de împădurire, întocmirea unui program național de împădurire prin care să fie pus în aplicare obiectivul împăduririi unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha, până în anul 2035.

Talasemia este o boală ereditară caracterizată de producția scăzută de hemoglobină. Viața persoanelor care suferă de această afecțiune depinde de efectuarea de transfuzii de sânge, în lipsa acestor proceduri, se poate ajunge la deces.

Potrivit informațiilor mass-media, pacienții au întâmpinat mai multe dificultăți legate de tratamentul necesar afecțiunii de care suferă, precum: nu au beneficiat de setul necesar complet de analize timp de un an de zile, ei fiind nevoiți să efectueze o parte din analize separat,  pe lângă transfuzii este necesar și tratament cu chelator de fier, iar stocul se epuizează periodic.

Pacienții care suferă de talasemie au beneficiat de tratament cu transfuzii de sânge la Institutul Național de Hematologie Transfuzională din București. Conform celor relatate în mass-media, bolnavii erau tratați în cadrul institutului și nu într-un spital, întrucât în acest mod sângele putea să ajungă mai repede la ei, fiind mai aproape de centrul de transfuzii.

Pentru ca pacienții care suferă de talasemie să poată fi tratați într-un spital și să fie preluați de la Institutul Național de Hematologie Transfuzională din București, au fost demarate procedurile necesare pentru deschiderea unei secții specializate la Spitalul Colentina. Potrivit celor comunicate de Ministerul Sănătății, la Spitalul Clinic Colentina a fost avizată de către conducerea Ministerului Sănătății o structură de spitalizare de zi pentru pacienții care suferă de talasemie.

Având în vedere aspectele prezentate și importanța clarificării acestei situații, s-a efectuat o anchetă la Spitalul Clinic Colentina, de către reprezentanți ai instituției Avocatul Poporului.

Potrivit informațiilor comunicate cu ocazia efectuării anchetei, Spitalul Colentina s-a angajat în mod voluntar în vederea asigurării spitalizării pacienților care suferă de talasemie. Programul referitor la tratamentul persoanelor care suferă de talasemie aparține Ministerului Sănătății, iar întrucât Spitalul Colentina se află în subordinea Primăriei Municipiului București, a avut loc o înțelegere între minister și primărie în vederea preluării pacienților.

Având în vedere că preluarea de către Spitalul Clinic Colentina a pacienților care suferă de talasemie și asigurarea celor mai bune condiții în vederea tratării corespunzătoare a acestora, constituie o prioritate în vederea asigurării respectării  dreptului constituțional la viață și la integritate fizică și psihică a persoanelor care depind de efectuarea transfuziilor de sânge, pentru realizarea scopului constituțional și legal al Avocatului Poporului și anume, apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 39/2020, adresată Ministerului Sănătății, având următoarele solicitări către acesta:

• Depunerea de către Ministerul Sănătății a tuturor diligențelor necesare în vederea bunei derulări a procedurilor de preluare a pacienților de către Spitalul Clinic Colentina și asigurarea sprijinirii de către Institutul Național de Hematologie Transfuzională cu personal specializat cu experiență din punct de vedere al efectuării tratamentului persoanelor cu talasemie (1-2 persoane), pentru ca pacienții să fie tratați în cele mai bune condiții la nivelul noii secții;
• Asigurarea de către Ministerul Sănătății a tuturor demersurilor și finanțărilor necesare efectuării la timp a setului de analize specific și a tratamentului cu chelator de fier necesar persoanelor care suferă de talasemie.

Ulterior primirii Recomandării, Ministerul Sănătății ne-a informat cu privire la faptul că, în ceea ce privește setul necesar complet de analize și tratamentul cu transfuzii sanguine pentru pacienții care suferă de talasemie sau hemofilie, a fost informată Comisia de transfuzii a Ministerului Sănătății pentru a continua și a ajunge la un acord în ceea ce privește acest subiect în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Sănătății a arătat faptul că „asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu talasemie se realizează în unități sanitare care implementează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, finanțat de FNUASS”.

„Includerea Spitalului Clinic Colentina s-a realizat prin Ordinul președintelui CNAS nr. 1073/13.10.2020.” Totodată, prin acest ordin, in vigoare de la 20.10.2020, au fost modificate Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018.

Institutul National de Transfuzie Sanguină ,,Prof. Dr. C. T. Nicolau” nu mai figurează in cadrul unităților care derulează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, tratamentul fiind asigurat de către unitățile care implementează programul.

Conform Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, astfel cum acestea au fost modificate și completate, la acest moment tratamentul bolnavilor talasemici care nu necesita intervenții chirurgicale este asigurat de către următoarele unități:

1. «abrogat»
2. Clinica de Hematologie Fundeni, Clinica de Pediatrie Fundeni București;
3. lnstitutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Prof. Dr. Alfred Rusescu” București;
4. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Turcanu” Timișoara;
5. Spitalul Clinic Colțea București;
6. Centrul Medical de Evaluare și Recuperare pentru Copii și Tineri „Cristian Șerban” Buziaș;
7. unități sanitare cu secții sau compartimente de pediatrie și hematologie;
8. unități sanitare cu secții sau compartimente de medicină internă pentru județele unde nu există unități sanitare cu secții sau compartimente de hematologie;
9. unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie;
10. Spitalul Clinic Colentina București.

Tratamentul bolnavilor care necesită intervenții chirurgicale este asigurat de către următoarele unități:

1. lnstitutul Clinic Fundeni;
2. «abrogat»
3. Spitalul Clinic Județean de Urgenta Timișoara
4. Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu” Timișoara;
5. Spitalul Clinic Județean Craiova;
6. Spitalul Clinic Județean de Urgenta Târgu Mureș;
7. lnstitutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuța” Cluj-Napoca;
8. Spitalul Clinic Județean de Urgenta „Sf. Spiridon” lași;
9. Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii „Sfânta Maria” lași;
10. Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” București.

Unitățile sanitare menționate asigura medicamentele specifice necesare realizării intervențiilor chirurgicale pentru bolnavii cu hemofilie și in unitățile sanitare cu secții sau compartimente de chirurgie/ortopedie care nu sunt nominalizate la acest punct.

Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei a beneficiat in anul 2020 de următoarele sume:

„187.525,00 lei, reprezentând Credite de angajament;

183.307,10 lei, reprezentând Credite bugetare.”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a învederat următoarele aspecte:

„Pacienții cu hemofilie aflați în programul național de hemofilie pot beneficia de servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă, cât și în spitalizare de zi, fără a avea obligația prezentării biletului de trimitere pentru internare.

Pentru monitorizarea și tratamentul bolnavilor cu talasemie, pacienții se pot prezenta în vederea internării în regim de spitalizare de zi fără a avea obligația prezentării biletului de trimitere pentru internare.

Unitățile sanitare care acordă servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare de zi autorizate de Ministerul Sănătății sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente – în limita listei prezentate la contractare, materiale sanitare și investigații paraclinice, cu excepția medicamentelor și materialelor sanitare pentru afecțiunile din programele naționale de sănătate. Această prevedere se aplică și centrelor de sănătate multifuncționale pentru asigurații internați în regim de spitalizare de zi.”

Conform Ordinului Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022, Casa Națională de Asigurări de Sănătate derulează Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, cu următoarele activități:

• Asigurarea, în spital și în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, a medicamentelor specifice pentru prevenția și tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie congenitală (hemofilia A si B, boala von Willebrand), hemofilie dobândită, deficit congenital de factor VII și trombastenie Glanzmann;
• Asigurarea, în spital și în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit închis, respectiv asigurarea în ambulatoriu, prin farmaciile cu circuit deschis (doar medicamentele cu administrare orală), a tratamentului cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie.

Medicamentele specifice pentru tratamentul bolnavilor cu talasemie, incluși în cadrul Programului național de tratament al hemofiliei și talasemiei, se eliberează:

• Prin farmaciile cu circuit închis din structura unităților sanitare aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
• Prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru forma farmaceutică cu administrare orală, dacă medicul curant apreciază că bolnavul/aparținătorii acestuia are/au posibilitatea administrării tratamentului la domiciliu.

Totodată, în urma primirii Recomandării Avocatului Poporului, Ministerul Sănătății a demarat demersurile necesare, astfel încât, în prezent, Spitalul Clinic Colentina este inclus în lista centrelor care desfășoară Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, iar secția specializată din cadrul spitalului funcționează în scopul tratării acestor pacienți.

Situația prezintă un pericol raportat la dreptul la viață și la integritate fizică a persoanelor direct afectate, dar și raportat la dreptul la integritate psihică a călătorilor care sunt martori la astfel de accidente. Potrivit celor relatate în presă, un număr de 15.000 de persoane au semnat o petiţie prin care solicită instalarea panourilor de siguranță în stațiile de metrou, pentru securizarea peroanelor. Pe de altă parte, presa a semnalat existența unor nereguli tehnice la nivelul magistralelor de metrou.

În urma anchetelor efectuate, Avocatul Poporului a emis o Recomandare, adresată Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și S.C. METROREX S.A., în vederea demarării procedurilor necesare pentru solicitarea și accesarea de fonduri europene pentru instalarea panourilor de siguranță în stațiile de metrou și pentru efectuarea tuturor lucrărilor tehnice necesare pentru asigurarea siguranței călătorilor.
Ulterior primirii recomandării, a fost organizată o ședință având ca temă solicitarea instalării panourilor în stațiile de metrou și care a avut ca participanți reprezentanți ai: Direcției Generale Organismul Intermediar pentru Transport, Direcției Transport Feroviar, S.C. METROREX S.A., JASPERS și Agenției de Investigare Feroviară Română-AGIFER.

În cadrul dezbaterilor, s-a pus în discuție necesitatea instalării unor panouri de protecție în stațiile și liniile foarte aglomerate, respectiv linia de metrou M2. În acest sens, JASPERS a considerat benefică integrarea unui astfel de proiect în cadrul proiectului general de reabilitare a stațiilor.