Prezentare

 

 

BIROUL CONTENCIOS CONSTITUŢIONAL, RECURS ÎN INTERESUL LEGII  ȘI BIROUL CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI JURIDIC

Avocatul Poporului coordonează direct activitatea în domeniul controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor Guvernului (simple sau de urgență), al unificării practicii judiciare și al contenciosului administrativ, care se realizează prin intermediul Biroului contencios constituţional, recurs în interesul legii și al Biroului contencios administrativ şi juridic.

 

A.Biroul contencios constituţional şi recurs în interesul legii

În cadrul activității de analiză a constituționalității actelor normative sau a practicii judiciare sunt abordate aspecte ce aparțin tuturor ramurilor dreptului: constituţional; administrativ; muncii și protecției sociale; mediului; financiar; comercial; civil; penal; procesual civil; procesual penal; drept comunitar ș.a.

 

A1. Controlul de constituționalitate

Avocatul Poporului are exclusivitate în privința deciziei de a sesiza sau nu Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, neputând fi obligat sau împiedicat de nicio autoritate publică să ridice o atare excepție.

Avocatul Poporului se poate implica în controlul de constituţionalitate a legilor şi ordonanţelor, realizat în România de către Curtea Constituţională, prin următoarele modalități:

    1. Sesizarea Curții Constituţionale
    • cu obiecţii de neconstituţionalitate privind legile adoptate de Parlament, înaintea promulgării acestora de către Preşedintele României,

Condițiile sesizării

– Legea să ne fi fost transmisă de către Parlament, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare; iar în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de două zile.

-Legea să nu fi fost promulgată de Președintele României.

 

    • cu excepţii de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele în vigoare

 Condițiile sesizării

-Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională fie la cererea persoanelor fizice sau juridice, fie din oficiu;

-Avocatul Poporului poate declanşa controlul de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate indiferent de problemele vizate prin aceasta;

-Avocatul Poporului poate ridica excepția de neconstituționalitate a unui act normativ care, deși publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este încă în vigoare datorită faptului că în textul său prevede o dată ulterioară de intrare în vigoare, însă, la momentul judecării excepției de neconstituționalitate, cerința constituțională esențială este aceea ca actul normativ, conținând soluția legislativă criticată, să fie în vigoare, respectiv să facă parte din fondul activ al legislației.

Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră în situația în care doriți formularea de către Avocatul Poporului a unei sesizări de neconstituționalitate, facem o serie de PRECIZĂRI IMPORTANTE!

    • pot face obiectul controlului de constituționalitate doar legile, ordonanțele simple și ordonanțele de urgență;
    • nu pot face obiectul controlului de constituționalitate hotărârile Guvernului, regulamentele, ordinele miniștrilor și orice alte asemenea categorii de acte normative;
    • În scopul efectuării analizei de constituționalitate a actelor normative menționate, instituția Avocatul Poporului poate solicita date suplimentare atât de la autorul sesizării cât și de la autorități publice sau specialiști din mediul universitar și academic;
    • Analiza de constituționalitate presupune examinarea contrarietății unui act normativ în raport de prevederile Legii fundamentale, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și realizarea unor activități conexe: analiza evoluției legislative în domeniul examinat, a procesului legislativ, a avizelor Consiliului Legislativ și a altor organisme, a notei de fundamentare sau expunerii de motive
    • în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate de către Avocatul Poporului, Curtea Constituțională nu exercită un control de constituționalitate concret, care ar putea să influențeze fondul litigiului, deoarece sesizarea Avocatului Poporului se face distinct de orice procedură judiciară, iar nu în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești;
    • efectele unei decizii de admitere a unei sesizări formulate de Avocatul Poporului se produc doar pentru viitor;
    • sesizarea formulată de Avocatul Poporului nu suspendă cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată;
    • critica de neconstituționalitate să reprezinte o solicitare de modificare sau completare a cadrului normativ;
    • în situația petițiilor individuale, răspunsul va fi comunicat la adresa indicată în cuprinsul sesizării formulate, însoțit de argumentele care fundamentează decizia Avocatului Poporului de a sesiza sau nu Curtea Constituțională.
    • în cazul petițiilor colective, răspunsul însoțit de argumentele care fundamentează decizia Avocatului de a sesiza sau nu Curtea Constituțională va fi afișat pe site-ul instituției Avocatul Poporului la Secțiunea ”Răspunsuri la petiții colective”.
    • dacă în urma analizei de constituționalitate, Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală, acesta transmite Curții Constituționale sesizarea de neconstituționalitate.
    • sesizarea de neconstituționalitate va fi publicată pe site-ul www.avp.ro la secțiunea Contencios constituţional.

Ce condiții de fond trebuie să îndeplinească o solicitare de analiză a constituționalității unei legi înainte de promulgare sau a unei legi sau ordonanțe în vigoare?

Petițiile[1] prin care se solicită sesizarea Curții Constituționale trebuie să cuprindă, pe lângă datele de identificare ale solicitantului, următoarele trei elemente:

      1. textul legal contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii;
      2. dispoziția din Constituție pretins încălcată;
      3. motivarea relaţiei de contrarietate existente între cele două texte (argumentarea neconstituţionalităţii textului criticat). Motivele de neconstituționalitate pot viza aspecte de ordin formal, care țin de procedura de adoptare/emitere a actului normativ criticat (motive extrinseci) sau aspecte care vizează conținutul actului normativ (motive intrinseci)
    1. Formularea, la solicitarea Curții Constituționale, a punctelor de vedere privind excepţiile de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor care se referă la drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

 

A2. Unificarea practicii judiciare

    1. Avocatul Poporului poate promova un recurs în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

Condițiile sesizării

    • Sesizările adresate Avocatului Poporului trebuie să cuprindă:
    1. expunerea problemei de drept;
    2. dispoziţiile legale a căror interpretare şi aplicare diferită au determinat practica judiciară neunitară;
    3. cel puţin două hotărâri judecătoreşti definitive din care să rezulte interpretarea diferită a aceleiaşi probleme de drept de către instanţe de judecată aflate în circumscripţiile mai multor curţi de apel, scopul acestei proceduri excepţionale fiind unificarea practicii la nivelul întregii ţări.

PRECIZĂRI IMPORTANTE!

    • Recursul în interesul legii nu este o cale de atac, prin urmare solicitările care pun în discuție nemulțumiri legate de soluțiile pronunțate de instanțe în propriile dosare vor fi respinse;
    • Nu pot forma obiectul recursului în interesul legii elementele de fapt ale cauzelor particulare;
    • Pentru identificarea practicii judiciare neunitare la nivelul întregii țări, formulăm solicitări către toate cele 15 Curți de apel din țară;
    • După transmiterea de către instanțele sesizate a hotărârilor judecătorești identificate pe rol, toate documentele transmise sunt analizate în vedere identificării hotărârilor judecătorești relevante pentru promovarea unui recurs în interesul legii în scopul unificării practicii judiciare neunitare;
    • Dacă din analiza jurisprudenței relevante rezultă existența unei practici judiciare neunitare la nivelul întregii țări, Avocatul Poporului sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în scopul pronunțării unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii.
    • Răspunsul va fi comunicat la adresa indicată în cuprinsul sesizării formulate, însoțit de argumentele care fundamentează decizia Avocatului Poporului de a sesiza sau nu Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii.
    1. Dacă practica judiciară neunitară se regăsește exclusiv la nivelul unei singure curți de apel, Avocatul Poporului poate solicita Președintelui curții de apel în cauză dispunerea măsurilor legale în scopul unificării practicii judiciare. 

 

B. Biroul contencios administrativ şi juridic

Activitatea în contenciosul administrativ se realizează în interdependență cu demersurile Avocatului Poporului efectuate prin intermediul domeniilor sale de activitate specializate.

    • Sesizarea instanței de contencios administrativ poate fi dispusă în urma controlului prealabil realizat de către Domeniile de activitate specializate ale Avocatului Poporului și numai dacă se apreciază că ilegalitatea unui act administrativ sau refuzul unei autorități administrative de a-și realiza atribuțiile legale pot fi înlăturate doar prin justiție.

Sesizarea instanței de contencios administrativ presupune următoarele etape:

    • Verificarea dosarului transmis de către domeniile de specialitate în vederea identificării actului administrative presupus nelegal sau a refuzului nejustificat al autorității administrative;
    • Dacă este cazul, se solicită completarea dosarului cu documente necesare formulării acțiunii;
    • Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, motiv pentru care se solicită acordul prealabil al petentului pentru promovarea cererii de chemare în judecată de către Avocatul Poporului;
    • Verificarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui intereslegitim propriu privat al petentului, în vederea susținerii acțiunii în contencios administrative;
    • În cazul în care se constată îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru promovarea cererii de chemare în judecată, se redactează cererea și se comunică instanței competente.

 

PRECIZĂRI IMPORTANTE!

Hotărârile Guvernului nu pot face obiectul controlului în contencios administrativ exercitat prin intermediul instituției Avocatul Poporului.

 

[1] La redactarea petiției poate fi utilizat formularul orientativ ce poate fi accesat pe site-ul instituției.

Sari la conținut