Mașina implicată în accident, marca Audi, a fost reparată la service-ul S.C. Porsche Inter Auto România, iar pentru prejudiciul creat patrimoniului instituţiei, Ministerul Afacerilor Interne -prin Direcția Asigurare Logistică Integrată- i-a notificat pe fiecare dintre cei 3 membri ai familiei, somându-i să plătească un debit constând în: costul reparației, în cuantum de 29.600 de lei, la care se adăuga dobânda legală, de la momentul achitării reparației de minister, până la data achitării integrale a sumei, suma urmând a fi actualizată cu rata inflației.

Având în vedere atribuțiile Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne privind coordonarea, controlul şi monitorizarea activităţilor referitoare la respectarea drepturilor omului şi normelor dreptului umanitar în şi de către unităţile din aparatul central, instituţiile şi structurile aflate în subordinea M.A.I. și apreciind că indemnizațiile persoanelor cu handicap au destinaţie specială și nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii, Avocatul Poporului a solicitat verificarea acestei situații și reevaluarea măsurilor dispuse, astfel încât să nu fie afectată familia cu venituri modeste, din care se întrețin două persoane cu handicap grav cu drept de asistent personal și mama lor, care îi îngrijește, în calitate de unic părinte și de asistent personal al unei persoane cu handicap grav.

Conducerea Direcției Generale Juridice a M.A.I. ne-a răspuns, informându-ne că, la momentul formulării notificării, nu a fost cunoscută situația familiei debitorului, M.A.I. luând act despre aceasta din adresa trimisă de instituția Avocatul Poporului, în cadrul sesizării din oficiu și, în considerarea celor sesizate, „defunctul (soțul femeii) nu mai figurează cu debit înregistrat în evidența contabilă a Direcției Asigurare Logistică Integrată”.

În fapt, petenta reclama faptul că nu i s-a răspuns la cererea adresată Casei de Pensii a Municipiului București, la data de 6 iulie 2022.

Prin adresa nr. 21812 din 6 septembrie 2022, ne-am adresat conducerii Casei de Pensii a Municipiului București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz. Am retransmis, prin adresa nr. 21812 din 6 decembrie 2022, punctul nostru de vedere Casei de Pensii a Municipiului București, care consta în faptul că socotim că o depășire a termenului legal de soluționare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.

Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal.

Petentei nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare, coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și dreptul la un nivel de trai decent.

În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 9 din 1 februarie 2023, prin care solicita directorului executiv al Casei de Pensii a Municipiului București să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.

Urmare demersurilor noastre, la data de 7 martie 2023, am primit de la Casa de Pensii a Municipiului București un răspuns prin care ni se comunica faptul că au fost dispuse măsuri, atât pentru respectarea termenului de emitere a deciziei de pensie, precum și a termenelor de soluționare a petițiilor, conform Ordonanței Guvernului nr. 27/2002.

În considerarea acestei realități, Avocatul Poporului i-a solicitat ministrului să nu „lase în urmă” aceste persoane și să dispună măsuri de corectare a cadrului legal astfel încât acestei categorii sociale să i se îmbunătățească nivelul de trai, cu respectarea art. 47 din Constituția României -privind nivelul de trai și 50-privind protecția persoanelor cu handicap.
Situația i-a fost reclamată Avocatului Poporului de un petent, a cărei fiică -adultă acum- fusese născută cu autism și încadrată în grad de handicap (psihic) grav cu drept de asistent personal (de care a beneficiat continuu, de la naștere, pentru că nu poate să se îngrijească singură). Petentul se plângea de faptul că fiica sa trăiește, ca adult, doar din indemnizația lunară de handicap și din venitul complementar lunar și arăta că familiile acestor copii cu handicap grav și asistent personal, deveniți adulți, sunt îngrijorate cu privire la viitorul lor, după ce părinții nu le vor mai fi alături.
Prin adresa înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 20839/24.08.2022, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ne răspunde prin Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități confirmând că prestația socială lunară și bugetul personal complementar nu au fost destinate pentru asigurarea traiului zilnic și nu pot susține cheltuielile necesare unui trai decent, motiv pentru care creșterea veniturilor persoanelor cu dizabilități care au fost nevoite să trăiască doar din aceste sume constituie o prioritate.
Astfel, am fost informați că, având în vedere proiectul de reformă în domeniul asistenței sociale desfășurat la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale care vizează, printre altele, introducerea venitului minim de incluziune, ca beneficiu de asistență socială, ANPDPD a efectuat demersuri pentru ca noul cadru legislativ să permită eligibilitatea persoanelor cu dizabilități care nu realizează venituri din alte surse, cu excepția indemnizației lunare și a bugetului personal complementar.

În legătură cu acest caz, instituția Avocatul Poporului intervenise, în 2021, pe lângă Primăria Capitalei, pentru a fi deblocate lucrările la imobil. În 2022, petenții au cerut din nou sprijinul Avocatului Poporului, întrucât au intervenit noi întârzieri, de natură să afecteze considerabil termenul de finalizare anterior anunțat de reprezentanții autorității publice (august 2022), imobilul neputând fi terminat decât în cursul anului 2023.

Fiind al treilea an când se amână finalizarea lucrărilor de construire a imobilului, familiile se aflau în dificultate, dat fiind că veniturile mici din care trăiesc nu le permit să susțină încă un an costul chiriilor pe piața liberă. În plus, din cauză că figurau în evidențele primăriei ca având repartiție de locuință socială, fuseseră scoase de pe lista de priorități la obținerea unei locuințe.

Avocatul Poporului i-a solicitat Primarului General al Capitalei imediata îndepărtare a vătămării cauzate de întârzierea nerezonabilă a finalizării imobilului, astfel încât cele 114 familii să poată beneficia, în cursul anului 2022, de locuința socială repartizată, iar dacă acest lucru nu este posibil, tuturor familiilor să le fie oferite măsuri compensatorii.

În iulie 2022, Primăria Generală a Municipiului București a răspuns demersurilor Avocatului Poporului, informându-ne că a dat curs celor solicitate de Avocatul Poporului. Astfel, a fost înaintat spre aprobarea Consiliului General al Municipiului București Proiectul „Sprijin pentru locuință”, în baza căruia a fost adoptată Hotărârea nr. 343/29.06.2022, potrivit prevederilor căreia, familiilor care au primit note de atribuire în blocul din Prelungirea Ghencea nr. 322-326 le va fi acordat un sprijin financiar pentru plata chiriilor la prețul pieței, după cum urmează: 1250 de lei pentru o unitate locativă cu o cameră; 1500 de lei pentru o unitate locativă cu două camere; 1750 de lei pentru o unitate locativă cu trei camere.

Petiționara menționa că are o indemnizație de handicap de 375 lei și veniturile din care își întreține familia nu-i permit să contribuie la renovarea spațiului astfel încât să îl facă locuibil, din acest motiv locuind cu copiii prin vecini.
Instituția Avocatul Poporului a solicitat primarului Municipiului Brăila să dispună măsurile necesare asigurării unei locuințe sociale corespunzătoare standardelor impuse de legislaţia în vigoare și de condiția petentei (încadrată în grad de handicap), prin aducerea spațiului locativ la parametrii optimi locuirii, iar dacă acest lucru nu este posibil, să îi fie repartizată o altă locuință socială, în care familia să se poată muta cât mai curând.
În urma demersurilor instituției Avocatul Poporului, Primăria Municipiului Brăila ne-a adus la cunoștință că a început lucrările în vederea tencuirii pereților și aducerea spațiului în legătură cu care s-a plâns petenta, în stare locuibilă.

În fapt, petentul reclama faptul că nu i s-a răspuns la cererea adresată la data de 28 februarie 2022 la Casei Naţionale de Pensii Publice.
Prin adresa nr. 10740 din 4 mai 2022, ne-am adresat președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situaţiei respective şi să ne comunice soluţia adoptată în acest caz.
În luna august 2022, am retransmis punctul nostru de vedere către Casa Națională de Pensii Publice, care consta în faptul că socotim că o depăşire a termenului legal de soluţionare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluţii legale, demers rămas fără rezultat.
Am constatat faptul că petentului nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal. Petentului nu i-a fost respectat dreptul de petiţionare coroborat cu dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi dreptul la un nivel de trai decent.
În atare situaţie, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 132/2022, prin care solicita conducerii Casei Naționale de Pensii Publice să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluționarea în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.
Urmare demersurilor noastre, la data de 14 septembrie 2022 am primit de la Casa Națională de Pensii Publice un răspuns prin care ni se comunica faptul că petentul a primit drepturile restante şi curente.

Ne-am adresat directorului executiv al Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 București, solicitându-i să dispună măsurile necesare clarificării situației respective și să ne comunice soluția adoptată în acest caz. Am retransmis punctul nostru de vedere către Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 București, care consta în faptul că socotim că o depășire a termenului legal de soluționare este nejustificată, rugând conducerea respectivei autorități să dispună urgentarea adoptării unei soluții legale, demers rămas fără rezultat.
Am constatat faptul că petentei nu i s-a comunicat un răspuns în termenul legal.
În atare situație, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 121/2022, prin care solicita conducerii Casei Locale de Pensii a Sectorului 1 București să dispună măsurile legale în vederea eliminării oricăror tergiversări în soluţionarea petiţiilor, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 263 din 2010, privind sistemul unitar de pensii publice.
Urmare demersurilor noastre, la data de 28 iulie 2022, am primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 1 București un răspuns prin care ni se comunica faptul că petenta a primit drepturile restante și curente.

Petenta, soția unui vârstnic încadrat în grad de handicap accentuat, dependent de îngrijire, ambii domiciliați în sectorul 2 al Capitalei, ne-a semnalat că locuiește împreună cu soțul său, imobilizat la pat, căruia nu i-a putut găsi un loc într-un centru unde să primească îngrijire specializată, întrucât veniturile lunare se rezumă la pensia de handicap de 375 de lei și 250 lei ajutor de la stat. Petenta, ea însăși o persoană vârstnică, are o stare a sănătății precară (a suferit 10 operații) și se află într-o situație de dificultate material.

Avocatul Poporului s-a adresat autorității publice locale, solicitând primarului sectorului 2 al Capitalei să aprecieze ce măsuri legale de protecţie a persoanei vârstnice, cu dizabilități, aflate într-o situaţie de dificultate, pot fi luate, pentru a veni în ajutorul acestei familii, în considerarea situaţiei sociomedicale şi a resurselor economice de care dispune.
Autoritatea a venit prompt în întâmpinarea demersurilor Avocatului Poporului informându-ne că a dispus o anchetă socială. Constatându-se înrăutățirea situației sociomedicale a vârstnicului (care e imobilizat la pat, aude doar o voce puternică, necesită ajutor parțial la hrănire, prezintă incontinență permanentă), acesta a primit o nouă încadrare, în grad de handicap (de la gradul „accentuat” a trecut la „grav”), în baza certificatului de încadrare în grad de handicap grav, eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Bucureşti, sector 2, crescându-i corespunzător și veniturile.

Totodată, autoritățile publice locale au întreprins demersuri multiple, căutând soluții imediate în sprijinul acestei familii (au trimis cazul către Serviciul Asistență Persoane Vârstnice, în vederea acordării serviciilor de îngrijire la domiciliu; au trimis cazul în atenția reprezentanților Serviciului Ambulanța Socială, în vederea monitorizării permanente a stării de sănătate a petentului). Demersurile Serviciului Rezidențial pentru Adulți din subordinea Direcției Asistență Socială a continuat până când s-a identificat un loc în cadrul Centrului Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Speranța, situat în sectorul 4, București, petentul fiind preluat spre îngrijire în acest centru.

Au fost solicitate informații celor 47 de DGASPC-uri din București și din țară, majoritatea sprijinind demersul Avocatului Poporului cu date și propuneri reieșite din practica lor. Concluziile au condus către nevoia unei mai bune armonizări a criteriilor medicopsihosociale și unei coordonări metodologice optime a perioadei de tranziție, în vederea adaptării tânărului cu handicap la viața de adult, sub toate aspectele ei (medicale, sociale, psihologice, financiare) și a pregătirii familiei sale pentru noua etapă, fără a fi sacrificată bunăstarea tânărului adult cu handicap.
Apreciind că disfuncțiile sistemice identificate afectează continuitatea serviciilor de protecție a tânărului cu dizabilități care împlinește 18 ani, adaptarea sa la viața independentă și că lipsa unor măsuri de tranziție care să atenueze impactul scăderii abrupte a nivelului la care se realiza protecția în timpul minoratului va afecta dezvoltarea sa ulterioară, Avocatul Poporului a adresat ministrului muncii și solidarității sociale Recomandarea nr. 157/2022, vizând:
1. instituirea unui instrument de lucru pentru evidențierea și centralizarea din timp (înainte de împlinirea vârstei de 18 ani) a cazurilor de tineri care, la tranziția către sistemul de evaluare a adultului cu handicap, pierd încadrarea în handicap avută în timpul minoratului;
2. implicarea comitetelor de analiză a problemelor persoanelor cu handicap și a Consiliului de analiză a problemelor persoanelor cu handicap în vederea identificării nevoilor individuale și a măsurilor- centrate pe persoană- care se impun pentru facilitarea tranziției tinerilor la statutul de adult cu handicap;
3. implicarea Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap în reevaluarea și îmbunătățirea corelării criteriilor pentru încadrarea în grad de handicap a adulților, cu cele pentru încadrarea în grad de handicap a copiilor;
4. modificarea cadrului legal, în vederea instituirii unei măsuri tranzitorii de menținere a încadrării în grad de handicap la trecerea de la copil la adult o anumită perioadă, măcar în cazurile care sunt pasibile de a pierde încadrarea în grad de handicap avută, ca urmare a diferențelor dintre criteriile de încadrare în grad de handicap a adultului și cele ale copilului.
Ministerul a răspuns prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, apreciind că recomandările formulate de Avocatul Poporului, sunt „menite să aducă îmbunătățiri considerabile vieții persoanelor cu dizabilități” și arătând că acestea vor fi avute în vedere.
Autoritatea ne-a informat că MMSS și ANPDPD au început derularea proiectului „Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității din România”- aflat în etapa de pilotare, proiect finanțat de UE, cu sprijinul Băncii Mondiale, cu termen de finalizare: sfârșitul anului 2023. Acest proiect are ca obiectiv armonizarea criteriilor de încadrare în grad de handicap a copilului cu handicap cu cele ale tânărului adult cu handicap, luând în considerare o perioadă de tranziție care poate dura până la 26 de ani, respectiv finalizarea studiilor.
Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a contribuit cu un punct de vedere de specialitate privitor la setul de criterii medicopsihosociale propuse pentru modernizarea evaluării complexe a dizabilității. Proiectul își propune sistematizarea legislației și operaționalizarea unui cadru instituțional funcțional în sistemul de evaluare a dizabilității în România, bazat pe o abordare în acord cu obligațiile de stat parte la Convenția ONU pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Petentul are mai multe afecțiuni care îi limitează drastic mobilitatea și, pentru a merge la controalele medicale, folosește o mașină cu șofer, dar adesea îi este imposibil să ajungă la șosea. Bărbatul se plânge că a sesizat situația la toate autoritățile statului, dar nicio soluție concretă nu a putut fi găsită de 2 ani, invocându-se lipsa banilor.

Avocatul Poporului s-a adresat primarului comunei Tanacu, pentru a găsi o soluție și i-a solicitat ca, până la începerea asfaltării drumului, să facă practicabilă acea porțiune de drum cu pietriș, nisip, alte materiale, astfel încât să vină imediat în ajutorul persoanei cu dizabilități (și probabil și a altor locuitori ai comunei) care se confruntă cu această problemă.

În urma demersurilor întreprinse, la 24 februarie 2022, conducerea Primăriei comunei Tanacu ne-a informat că problema petentului urmează să fie soluționată definitiv, fiind în curs de aprobare o cerere de finanțare, în cadrul Programului naţional de investiții „Anghel Saligny” pentru obiectivul de investiții: Modernizare prin asfaltare străzi principale și secundare, comuna Tanacu, județul Vaslui. Până atunci, primarul va asigura întreținerea drumului ”prin reprofilare și așternerea unui strat de pietriș în amestec cu nisip.”

Din datele puse la dispoziție, a rezultat că este nevoie de o intensificare a eforturilor de sprijinire a persoanelor cu dizabilități în obținerea unui loc de muncă. Dat fiind tipicul acestei categorii de persoane greu angajabile, pentru a oferi un sprijin real la ocupare, serviciile de informare, consiliere, mediere a muncii și formare profesională, în vederea identificării unor locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități ar trebui să fie construite plecând de la nevoile lor specifice.
Avocatul Poporului a adresat conducerii AMOFM București Recomandarea nr. 1/14 ianuarie 2022, recomandând:
1 – completarea paginii de internet a instituției -secțiunea Centrul de Consiliere pentru Persoanele cu Dizabilități- cu informații dedicate persoanelor cu dizabilități;
2 – evidențierea locurilor de muncă (vacante) pe care le-ar putea ocupa (și) persoanele cu dizabilități;
3 – realizarea unui schimb util de informații cu DGASPC București, în cadrul procesului de cooperare administrativă, în vederea încheierii unor contracte de solidaritate între AMOFM București și tinerii care au un risc de marginalizare socială ca urmare a dizabilității și care doresc să muncească;
4 – includerea în Programul de ocupare a forței de muncă pe anul 2022 a unor măsuri dedicate persoanelor cu dizabilități (precum acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu handicap; organizarea unor burse de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități etc).
În urma Recomandării, ne-a fost adus la cunoștință că: site-ul a fost completat cu măsurile privind persoanele cu dizabilități; persoanele cu dizabilități aflate, în 2022, în căutarea unui loc de muncă au fost cuprinse în masuri active de informare și consiliere, medierea muncii și formare profesională adaptată nevoilor acestora, reușindu-se încadrarea pe piața muncii a 8 persoane, alte 3 persoane fiind cuprinse la cursuri de formare profesională; programul de ocupare pentru 2022 prevede ca, până la finele anului, numărului contractelor de solidaritate încheiate să crească la 10; în mai 2022, în cadrul Bursei Generale a Locurilor de Muncă, a fost amenajat (cu ajutorul DGASPC-urile de sector) un stand dedicat persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă. Persoanele cu dizabilități au fost informate cu privire la măsurile de sprijin în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces care le pot crește șansele de ocupare și la existența proiectului dedicat lor, derulat în colaborare cu ANPD, ”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”.

Apreciind că persoanele fără adăpost nu-și pot asigura singure mijloacele de protecție anticovid, deci se pot lesne îmbolnăvi și transmite infecția: în adăposturi de zi/noapte, în mijloace de transport în comun, în supermarket, parcuri și pe stradă, au fost făcute demersuri instituționale pe lângă Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București – DGAPCMB, ulterior, acestea fiind extinse către DGASPC-urile Sectoarelor 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei (întrucât DGASPCMB semnalase nevoia creșterii capacității de cazare a persoanelor fără adăpost la nivelul sectoarelor Capitalei și indicase drept deficitare aceste sectoare) și către Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – CNSCBT din cadrul INSP.
La solicitarea de a ni se comunica măsurile privind creșterea capacității proprii de cazare a persoanelor fără adăpost din sector: DGASPC Sector 2 ne-a informat că s-a dispus, în măsura posibilităților, mărirea capacității cu care funcționează Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte, fiind transformată camera de socializare în dormitor, ceea ce a dus la suplimentarea capacității de cazare (de 48 de locuri) cu încă 4 locuri. De asemenea, ne-a comunicat faptul că urmează să fie construit un Complex de servicii sociale pentru persoanele fără adăpost, ce va fi realizat de către Compania Națională de Investiții SA.
DGASPC Sector 3 ne-a răspuns că întrucât Complexul de Servicii Sociale pentru Persoane Fără Adăpost din Sectorul 3 al Capitalei este organizat pe două componente: una rezidențială, cu o capacitate de 40 de locuri și un adăpost de noapte, cu o capacitate de 36 de locuri, a fost în măsură să soluționeze favorabil toate solicitările persoanelor fără adăpost care s-au prezentat la sediul centrului.
DGASPC Sector 4 a arătat că, deși Adăpostul de Noapte pentru Persoane Adulte, situat în București, Str. Târgu Frumos nr. 24, a fost desemnat ca spațiu de carantinare, conform Anexei 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1103/17.12.2020, Sectorul 4 rămânând fără nicio locație destinată persoanelor fără adăpost, toate persoanele fără adăpost găsite pe raza sectorului au fost sprijinite în funcție de situație, prin acordarea de servicii sociale de urgență și găzduire pe perioadă temporară, asociată cu acordarea unor servicii de îngrijire personală.
La nivelul Sectorului 5 al Capitalei, au fost luate cu celeritate măsuri: în planul de dezvoltare a serviciilor sociale pe anul 2022 fiind prevăzută înființarea unui Adăpost de Zi și de Noapte pentru persoanele adulte fără adăpost; totodată, urmează a fi relocată Locuința Temporară pentru Persoanele Adulte Fără Adăpost într-un spațiu care să permită mărirea capacității acestui adăpost.
Conducerii CNSCBT i-a fost adresată solicitarea de a include în recomandările de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau prin test rapid antigenic pentru SARS COV2 și persoanele adulte fără adăpost care frecventează adăposturile de noapte sau centrele de zi. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile ne-a comunicat că a dat curs solicitării instituției Avocatul Poporului, INSP „făcând demersurile necesare către Ministerul Sănătății, în vederea includerii persoanelor fără adăpost din întreaga țară în categoria persoanelor prioritizate pentru testarea periodică (săptămânal, cu test rapid antigenic) pentru SARS-CoV-2”.

Petentul, student masterand în anul II la Facultatea de Administrație și Afaceri (FAA) din cadrul Universității din București, depusese cerere de acordare a bursei pe caz de boală și acte în susținerea ei, dar cererea îi fusese respinsă cu motivarea: neconformitatea actului medical doveditor (se cerea certificat medical cu parafa medicului universității, iar masterandul depusese certificat provenit de la medicul de familie și certificat de încadrare în grad de handicap). Petentul a depus, ulterior, diligențe în vederea obținerii vizei medicului Universității din București, dar nu s-a mai încadrat în termenul de completare a dosarului. Întrucât se baza pe această bursă, pe care o obținuse și în anul anterior, a apelat la Avocatul Poporului, solicitându-i sprijin instituțional.

Avocatul Poporului s-a adresat decanului FAA pentru a găsi o soluție, având în vedere garanția constituțională a protecției persoanelor cu handicap și natura socială a acestui tip de bursă, astfel încât tânărul cu dizabilități să nu fie lipsit de acest beneficiu pe durata întregului an universitar.

În urma demersurilor întreprinse, conducerea facultății a decis să supună aprobării Consiliului de Administrație al Universității București acordarea bursei sociale pe anul 2021-2022 pentru tânărul cu dizabilități, iar studentul a primind bursa solicitată.

Tânărul obținuse media 9,26 în condiții de handicap, concurând pe aceleași locuri cu tineri fără dizabilități, printre care și fratele său geamăn, care reușise la Informatică. Studentul cu dizabilități s-a văzut astfel lipsit de sprijinul fratelui geamăn, care îl ajuta să înțeleagă ce se predă la cursuri și întâmpina dificultăți în a ține pasul cu colegii săi, iar transferul între domenii nu era posibil potrivit reglementărilor facultății.

Avocatul Poporului s-a adresat pentru o soluție rectorului Universității din București, în lumina eforturilor (Proiectul ,,Educație incluzivă de calitate în cadrul comunității academice a Universității din București, cu accent pe persoanele cu dizabilități”) pe care le face Universitatea București pentru întărirea unei culturi a incluziunii în cadrul comunității academice. Totodată, având în vedere că, la admiterea în învățământul superior din 2020, Ministerul Educației nu prevăzuse locuri speciale pentru persoanele cu dizabilități, i-a solicitat rectorului un punct de vedere cu privire la necesitatea asigurării unor astfel de locuri dedicate. Rectorul Universității București a răspuns că soluționarea situației studentului este împiedicată de o problemă legală privind capacitatea de școlarizare. Cât privește locurile dedicate, Universitatea din București ar susține un astfel de proiect.
Cazul a fost reținut în Raportul anual (2021) al instituției Avocatul Poporului și au fost continuate demersurile privind problematica lipsei unor locuri destinate persoanelor cu dizabilități care susțin admiterea în învățământul superior. Avocatul Poporului s-a adresat mai departe secretarului de stat pentru probleme ce țin de învățământul universitar din Ministerul Educației, solicitându-i ca și tinerii cu dizabilități să aibă locuri special dedicate, așa cum au tinerii romi sau tinerii proveniți din mediile rurale sărace. În învățământul preuniversitar, Ministerul Educației dedicase deja locuri elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).

Ministerul Educației a răspuns informându-ne că va analiza, împreună cu organismele consultative prevăzute de lege (Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior-CNFIS, Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior- CNSPIS) problema facilitării accesului persoanelor cu cerințe educaționale speciale/dizabilități la învățământul universitar prin alocarea unor locuri speciale și, unde se impune, va formula propuneri de modificare/completare a Legii educației naționale nr. 1/2011.

Petiționarul, persoană încadrată în grad de handicap accentuat, domiciliat într-o comună din județul Iași, a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că i s-a refuzat prelungirea valabilității actului de identitate din cauză că, în mod eronat, reprezentantul poliției locale a consemnat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu locuiește la adresă. Petentul menționează că este, de mai mulți ani, locuitor al comunei, cunoscut de vecini (indică numele acestora, în acest sens) și că figurează în calitate de contribuabil, în evidențele comunei Brăești. Totodată, se plânge că neprelungirea actului de identitate îi afectează direct veniturile, punându-l în situația de a nu-și putea ridica indemnizația de handicap.

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului, autoritatea a procedat la efectuarea unei noi verificări în cazul petentului, rezultatul fiind comunicat Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos și, în baza acestuia fiindu-i eliberată o nouă carte de identitate.

Avocatul Poporului s-a adresat conducerii Primăriei comunei Dragomirești, județul Neamț, în legătură cu această situație, solicitându-i să îi pună la dispoziție toate informaţiile care pot aduce lămuriri cu privire la cele sesizate, precum și înscrisurile în susținerea legalității măsurilor dispuse în acest caz.

Primarul comunei Dragomirești a răspuns Avocatului Poporului că are toată disponibilitatea de a proceda în deplină legalitate la soluționarea cazului, arătând că a solicitat inclusiv de la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții un punct de vedere cu privire la acordarea indemnizației persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal, pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal.
Astfel, a fost clarificat faptul că angajatorul asistentului personal al persoanei cu handicap grav cu drept de asistent personal (primăria), pe perioada concediului de odihnă al asistentului personal, are obligația de a-i asigura persoanei cu o astfel de încadrare în grad de handicap un asistent personal temporar, iar când nu este posibil, persoanei cu handicap trebuie să i se asigure fie o indemnizație lunară în cuantum egal cu salariul net al unui asistent personal (gradaţia 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice), fie găzduirea într-un centru de tip respiro.

În urma demersurilor întreprinse, primarul comunei Dragomirești, județul Neamț a informat instituția Avocatul Poporului că va dispune acordarea retroactivă a drepturilor cuvenite acestei persoane încadrate în grad de handicap grav cu drept de asistent personal.

Petenta, domiciliată într-o comună din județul Ialomița, fusese încadrată ca asistent personal al fiului său, în vârstă de 26 de ani (la acel moment), persoană cu handicap grav permanent, cu drept de asistent personal, dar contractul i-a încetat, din cauze care nu-i sunt imputabile și fără ca, înainte de a decide, autoritățile administrației publice locale să evalueze cazul. Starea fiului petentei era una extrem de gravă, acesta necesitând asistență permanentă, întrucât nu stătea în șezut, nu își putea susține capul, nu vorbea, nu se putea hrăni decât cu mâncare pasată, era nedeplasabil.

În urma demersurilor instituționale, primarul a informat Avocatul Poporului că există o hotărâre a Consiliului Local, prin care, din cauza bugetului insuficient, s-a aprobat un număr de doar 4 posturi de asistenți personali (din cele 41 necesare pentru copiii și adulții cu handicap grav cu drept de asistent personal), apreciindu-se că sunt nevoiți să acorde prioritate asistenților personali ai copiilor cu handicap grav, în detrimentul celor ai adulților cu handicap grav.
Față de acest răspuns, apreciind că, dată fiind obligația legală ce îi incumbă autorității administrației publice locale, de a prevedea în bugetul local sumele necesare salarizării asistentului personal, aceasta nu se poate prevala, în raporturile contractuale de muncă stabilite cu asistenții personali, de insuficiența bugetului local, Avocatul Poporului a adresat primarului comunei Reviga, județul Ialomița, Recomandarea nr. 114/2021, solicitându-i o anchetă socială în acest caz și recomandându-i:
– să dispună măsuri de conformare la dispozițiile legale în vigoare;
-să aibă în vedere că instituirea unei priorități la încadrarea în muncă a asistenților personali ai copiilor cu handicap grav cu drept de asistent personal, față de asistenții personali ai adulților cu aceeași încadrare constituie o discriminare, în condițiile legii.

Primarul comunei Reviga a adus la cunoștința Avocatului Poporului însușirea Recomandării, fiind efectuată o anchetă socială în acest caz, iar în baza celor constatate, asigurându-i-se familiei o indemnizație lunară în cuantum egal salariului unui asistent personal. De asemenea, primarul ne-a informat că vor fi intensificate eforturile autorității în vederea susținerii financiare a angajării asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

Petentul, persoană încadrată în grad de handicap accentuat, domiciliată în județul Iași, a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași i-a acordat gratuitate doar pentru 6 călătorii, în loc de cele 12 de care ar fi trebuit să beneficieze anual, în mod legal, în calitate de persoană cu handicap accentuat.

Instituția Avocatul Poporului a solicitat conducerii DGASPC Iași să dispună măsurile necesare, astfel încât petentul să își poată accesa beneficiul potrivit prevederilor legale, în conformitate cu care „persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic” (art. 24 alin. (3) din Legea nr. 448/2006).

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului, DGASPC Iași ne-a răspuns, arătând că petentului i se va acorda beneficiul legal al celor 12 călătorii gratuite, acesta fiind așteptat să depună o cerere scrisă.

Mai mulți petenți s-au adresat instituției Avocatul Poporului în legătură cu sistarea lucrărilor la un imobil din București, Sector 6, în care primiseră repartiții 114 familii cu probleme sociale (persoane cu dizabilități, familiile monoparentale, vârstnici evacuați în urma unor retrocedări).

Avocatul Poporului i-a solicitat primarului General al Capitalei măsuri legale în vederea deblocării situației create și intrării beneficiarilor, cât mai curând posibil, în locuințele sociale atribuite.
În iulie 2021, Primăria Generală a Municipiului București, Direcția Guvernanță Corporativă, a răspuns demersurilor Avocatului Poporului, informându-l că între dezvoltator (Compania Municipală Imobiliara București S.A.) și constructor (Trustul de Clădiri Metropolitane București S.A.) se va semna un act adițional la contractul de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări, urmând ca lucrările să fie reluate efectiv la data menționată în ordinul de începere a lucrărilor.

Avocatul Poporului a monitorizat în continuare situația și a constatat că, pe 19 august 2021, a fost semnat contractul pentru reînceperea lucrărilor la blocul de locuințe sociale, lucrările fiind demarate.

Petiționara relata că, în cursul anului 2020, când România a intrat în starea de urgență și circulația a fost restricționată, persoanele fără adăpost au fost luate de pe străzi și relocate în două instituții aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială (DAS) Botoșani. Din conținutul petiției reieșea că acestea nu au primit hrană decât o dată pe zi, unele dintre acestea neavând apă caldă, acces la dușuri sau schimburi și fiind nevoite să stea cu hainele cu care stătuseră pe stradă.

Din demersurile făcute de instituția Avocatul Poporului în cadrul dosarului, a reieșit că persoanele fără adăpost nu au avut voie sa părăsească centrele, deplasarea lor din camera de cazare în exterior, în zonele comune, fiind limitată, iar intrările fiind încuiate în permanență și supravegheate de către personal de pază; asigurarea hranei acestor beneficiari (o masă pe zi) s-a făcut prin Cantina de Ajutor Social din cadrul DAS Botoșani și a fost distribuită, la ora 15:30, fiecărui beneficiar, la ușa camerei de cazare, de către personalul de îngrijire sau agentul de pază. Răspunsul Direcției de Asistență Socială Botoșani (DAS Botoșani) sublinia și faptul că nu există cadru legal privind asigurarea unor produse de bază pentru igiena intimă a persoanelor fără adăpost.
Apreciind că nu au fost acordate servicii sociale adecvate persoanelor fără adăpost, întrucât intervenind pentru salvgardarea stării de sănătate şi siguranță a grupurilor vulnerabile, administrația publică locală nu poate sacrifica alte drepturi fundamentale ale beneficiarilor, încălca principii proprii asistenței sociale sau coborî sub standarde minime de calitate aplicabile furnizorilor de asistență socială, Avocatul Poporului a adresat conducerii Direcției de Asistență Socială-DAS Botoșani, Recomandarea nr. 67 privind protecția socială a persoanelor fără adăpost în perioada urgențelor publice, în vederea îmbunătățirii răspunsului administrației la situații precum cea investigată, prin care se recomanda conducerii DAS Botoșani ca, în exercitarea competențelor legale ce îi revin: – să identifice și instituie măsurile necesare pentru ca persoanelor fără adăpost să li se asigure 3 mese pe zi, în perioadele în care, din motiv de urgență publică, rămân în adăpost pentru 24 de ore sau mai mult. De asemenea, să aibă în vedere și asigurarea de produse de bază pentru igiena intimă; – să includă aceste măsuri în strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung.

Conducerea DAS Botoșani a informat instituția Avocatul Poporului că și-a însușit Recomandarea nr 67, astfel încât, „în conformitate cu prevederile art. 3 din Anexa nr. 2 la HG nr. 797/2017, Direcția de Asistență Socială Botoșani elaborează în prezent, în concordanță cu strategiile naționale și județene, precum și cu nevoile locale identificate, strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale pentru perioada 2023-2028, ținând cont de Recomandarea Avocatului Poporului nr. 67/2021, pe care o va propune, spre aprobare, Consiliului Local al Municipiului Botoșani”.

Petenta, domiciliată în județul Constanța, s-a plâns instituției Avocatul Poporului că primăria comunei, angajatorul asistentului său personal, nu îi acordase indemnizația de asistent personal la care era îndreptățită potrivit legii, pentru perioada în care asistentul personal se aflase în concediu medical. Din această cauză, nu a dispus de suma necesară acoperirii cheltuielilor cu plata unui alt asistent în perioada indicată, și a solicitat sprijinul Avocatului Poporului pentru recuperarea banilor.

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului pe lângă conducerea primăriei, persoanei cu dizabilități i-a fost acordată indemnizația pentru perioada în care asistentul personal al acesteia fusese în concediu medical.

Petiționarul a solicitat sprijinul instituției Avocatul Poporului, plângându-se că nu a înțeles răspunsul prin care casa de pensii îi respinsese cererea de a-i fi valorificată -la stabilirea drepturilor de pensie- o adeverință de încadrare în grupa a II-a de muncă.

Analizând răspunsul la care făcea referire petentul, Avocatul Poporului a considerat oportun să se adreseze Casei Județene de Pensii Hunedoara, solicitându-i să clarifice, pe înțelesul petentului, motivul respingerii cererii, exprimat prin sintagma „nominalizare incorectă” și să acorde petentului pensionar îndrumările necesare privind căile posibile de corectare a acestei situații.
În urma demersurilor întreprinse, Casa Județeană de Pensii Hunedoara a răspuns lămurind petentul că nu i-a putut fi valorificată adeverința care atestă anii de muncă în grupa a II-a, pentru că nu îndeplinea condițiile de formă cerute de lege.
Aceasta a arătat că potrivit legii aplicabile, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II – a de muncă (precum și în grupa I) se face de către conducerea unităților (împreună cu sindicatele libere din unități), ținându-se seama de condițiile concrete și deosebite de muncă: nivelul noxelor existente, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc. Casa de pensii i-a explicat petentului că „nominalizările” sunt acele acte oficiale și documente justificative, întocmite de angajatori, prin care se dovedește încadrarea în grupă superioară de muncă (grupa a II-a, în cazul său). Acestea pot fi : decizii interne, procese-verbale, fișe de post, state de plată, pontaje sau alte acte administrative verificabile, existente în arhiva unității angajatoare sau, după caz, a deținătorului legal al arhivei. Or, în cazul adeverinței depuse de petent, la rubrica „actul de nominalizare”, fusese trecut ”Ordinul nr. 50/1990″ în mod greșit, deoarece acesta nu este un act administrativ al unității angajatoare, ci un act normativ.

În concluzie, pentru ca adeverința să-i poată fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, petentul a fost îndrumat să se adreseze deținătorului arhivei, solicitând conformarea la prevederile legale, în modul arătat.

Petentul s-a plâns Avocatului Poporului că, în ciuda diligențelor repetate depuse pe lângă Administrația Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6, nu a putut obține un loc de parcare de reședință, deși s-au eliberat locuri de parcare în proximitatea imobilului unde locuiește.

Avocatul Poporului s-a adresat Administrației Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6, solicitându-i măsuri în concordanță cu prevederile legale, în considerarea dreptului prioritar al persoanei cu dizabilități la asigurarea unui loc de parcare de reședință.
În urma demersurilor întreprinse, Administrația Domeniului Public și Dezvoltării Urbane Sector 6 ne-a comunicat că după împlinirea termenului scadent de plată al tarifelor de parcare (sfârșitul lunii martie), locurile de parcare rămase neachitate vor fi redistribuite, iar petentul va fi considerat prioritate, în vederea atribuirii cu celeritate a unui loc de parcare.

În februarie 2020, petentul ne-a informat că i-a fost atribuit deja locul de parcare de reședință solicitat.

Petentul se adresase Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos, dar cererea de eliberare a unui nou act de identitate îi fusese respinsă, petentul -persoană cu dizabilități mintale- neînțelegând exact de ce. Întrucât indemnizația de handicap constituia singurul său venit, s-a adresat Avocatului Poporului semnalându-i situația dificilă în care se află, în lipsa actului de identitate fiind practic lăsat fără mijloace de subzistență.

Avocatul Poporului a supus atenției conducerii Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Târgu Frumos situaţia petentului, solicitând ca, ținând cont de faptul că petentul face parte din categoria persoanelor vulnerabile, să ne ajute în lămurirea cât mai grabnică a situației sale, astfel încât aceasta să obțină un act de identitate valabil, pe baza căruia să își poată accesa indemnizația de handicap.

În urma demersurilor întreprinse, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor-Târgu Frumos ne-a adus la cunoștință, prin Compartimentul de stare civilă, că petentul a fost pus în legalitate prin emiterea unei cărți de identitate provizorii, cu mențiunea „lipsă locuință”.

Petentul a supus atenției Avocatului Poporului această practică a caselor de pensii (cărora i se supusese, în anii precedenți), precizând că le îngreunează persoanelor încadrate în grad de handicap grav fără asistent personal obținerea biletului de tratament la care sunt îndreptățiți, potrivit legii, ridicându-le probleme suplimentare: identificarea unui însoțitor dispus să meargă împreună cu ei la tratament, depunerea actelor acestuia iar, în caz că intervine ceva și însoțitorul nu-i mai poate însoți, întreprinderea unor demersuri pentru recuperarea banilor achitați de însoțitor (întrucât biletul la tratament este gratuit doar pentru persoana cu handicap grav, însă pentru însoțitor se percepe o contribuție individuală).

Avocatul Poporului a supus atenției conducerii Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) situaţia sesizată de petent, solicitând lămuriri referitor la temeiul legal al condiționării privind existența unui însoțitor la tratament, impusă persoanei care posedă certificat de încadrare în grad handicap grav fără asistent personal și solicită bilet gratuit de tratament.

În urma demersurilor întreprinse, conducerea CNPP ne-a comunicat că a emis o Notă internă, prin care persoanele cu handicap grav sau pensionarii cu invaliditate gradul I vor putea merge în stațiune fără însoțitor, în baza unei declarații pe proprie răspundere că se pot descurca singuri la baza de tratament, neînsoțiți.

Având în vedere aspectele prezentate în spațiul public, instituția Avocatul Poporului a întreprins demersuri instituționale pe lângă: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR), iar în baza concluziilor cercetărilor întreprinse, Avocatul Poporului a adresat conducerii CNA Recomandarea nr. 76/2020, vizând: conformarea televiziunilor la prevederile legale privind protecția persoanelor cu handicap de auz și standardizarea dimensiunilor ferestrei alocate de televiziuni interpretului mimico-gestual, avându-se în vedere nevoile persoanelor cu dizabilități de auz din România.

În urma însușirii Recomandării Avocatului Poporului, a fost emisă Instrucțiunea CNA nr. 3/22 aprilie 2020, transmisă radiodifuzorilor și postată pe site-ul instituției, potrivit căreia radiodifuzorii au obligația de a lua măsurile redacționale și tehnice necesare asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu handicap de auz.

Totodată, Instrucțiunea conține precizări privind dimensiunea și poziționarea ferestrei dedicate interpretului în limbajul mimico-gestual, vestimentația interpretului raportată la fundal, pentru asigurarea unei vizibilități cât mai bune a imaginii și sincronizarea limbajului mimico-gestual cu sunetul original tradus de interpret sau cu desfășurarea conținutului comentat. Instrucțiunea precizează că programele se vor difuza însoțite de semnul de avertizare, în conformitate cu dispozițiile legii.