STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027
| EMITENT |
|
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 bis din 30 mai 2024 Notă
Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 540 din 23 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 30 mai 2024.
Considerații generale
I. Introducere
Demnitatea umană, protejarea și promovarea drepturilor și libertăților omului, justiția și statul de drept reprezintă valori supreme ale unei societăți democratice. Respectarea și garantarea acestora trebuie să pornească de la înțelegerea amenințărilor, interne sau externe, la adresa solidității și stabilității democratice, de la recunoașterea factorilor care le generează, dar și a modalităților în care se manifestă – direct sau de o manieră subtilă și codată. Astfel de amenințări sunt și incidentele și manifestările antisemite, xenofobe, extremiste sau instigatoare la ură, care nu afectează doar membrii grupurilor minoritare pe care le vizează, ci reprezintă un pericol pentru întreaga societate. Drept urmare, într- o democrație consolidată, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură trebuie să reprezinte o preocupare de prim rang și, mai ales, constantă. Este necesar un angajament continuu pentru ca liderii politici, personalul administrației publice, societatea civilă și publicul larg să înțeleagă și să respingă aceste fenomene.
Antisemitismul, xenofobia, discriminarea, radicalizarea, intoleranța și discursul instigator la ură, manifestări care pot degenera în infracțiuni motivate de ură, îndeosebi la adresa persoanelor aflate în situații vulnerabile, sunt și astăzi prezente la nivel european și necesită o gestionare sistematică, prin eforturi conjugate ale autorităților și ale societății civile. Guvernul României va rămâne profund atașat definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, adoptată în anul 2017, în timpul președinției române a Alianței, și încorporată în dreptul intern în anul 2018, continuând totodată să încurajeze adoptarea acesteia de către alte state și organizații interguvernamentale.
Antisemitismul contemporan se manifestă sub mai multe forme, vechi și noi, de la discursul online de incitare la ură și până la atacuri împotriva evreilor, a proprietăților și a instituțiilor acestora, la profanarea sinagogilor, a cimitirelor și a memorialelor; se manifestă în viața de zi cu zi a evreilor, în locuri publice, în mass-media, în sport și în cultură, atunci când evreii își practică religia, sau sub forma unor remarci sau acțiuni ocazionale la locul de muncă, în conversații private; apare ca discriminare rasială, etnică sau religioasă, sub forma stereotipurilor și a urii împotriva evreilor și a persoanelor percepute ca fiind evrei, sau împotriva persoanelor care luptă împotriva antisemitismului, promovează comemorarea Holocaustului sau sensibilizează societatea în privința istoriei și culturii evreiești, fără ca ei înșiși să fie evrei.
Pe de altă parte, evoluțiile internaționale sunt utilizate, uneori, pentru exprimarea unor opinii antisemite. Atacul terorist al Hamas împotriva Statului Israel din 7 octombrie și ofensiva militară întreprinsă de autoritățile israeliene împotriva grupării teroriste au generat o escaladare alarmantă a antisemitismului și discursului instigator la ură la nivel global, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene (UE). Incidente precum atacuri fizice, hărțuire, vandalizarea sinagogilor sau atacarea acestora, inclusiv cu cocktailuri Molotov, desenarea stelei lui David pe clădiri rezidențiale, profanarea cimitirelor sau atacarea magazinelor evreiești, deteriorarea climatului educațional din instituții de învățământ superior și campusuri universitare, precum și răspândirea conținutului antisemit online indică, încă o dată, necesitatea asigurării securității membrilor comunității evreiești, dar și a proprietăților și a lăcașelor de cult ale acestora, sau a evenimentelor organizate de aceștia.
În Uniunea Europeană, amploarea incidentelor antisemite a condus la necesitatea instituirii unor măsuri speciale de securitate pentru membrii comunității evreiești, fie chiar de către aceștia, fie de către state. Creșterea alarmantă a antisemitismului post- octombrie 2023 în Europa, continent cu o istorie marcată de pogromuri și genocid, ridică îngrijorări legate de eficiența măsurilor implementate de state în scopul prevenirii și combaterii antisemitismului și promovării educației despre Holocaust și a memoriei Holocaustului, alimentată în parte de ceea ce s-a întâmplat cu evreii înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Antisemitismul capătă amploare și în situații de criză, când este utilizat pentru a oferi soluții false, simpliste și foarte periculoase la acestea. În astfel de timpuri are loc, în plus, o mobilizare a grupărilor radicale, antisemitismul fiind deosebit de răspândit la nivelul ideologiilor de extremă dreapta, adesea ca element central și liant al acestora. Spre exemplu, evreii au fost una dintre cele mai atacate comunități în contextul pandemiei de COVID-19, fiind acuzați, în mod nejustificat, atât de crearea virusului SARS-CoV-2, dar și de dezvoltarea de vaccinuri pentru a obține profit. Au fost făcute comparații între măsurile adoptate de state pentru prevenirea răspândirii virusului și politicile care au condus la genocidul evreilor, analogii care minimalizează și banalizează experiența victimelor Holocaustului și a supraviețuitorilor acestuia.
În egală măsură, instrumentalizarea Holocaustului pentru a servi unor obiective politice, precum justificările aduse de Federația Rusă pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022, are un efect coroziv asupra memoriei istorice colective. Adeseori, astfel de situații conduc și la o răspândire a mitului unei conspirații evreiești despre acapararea puterii, dominație mondială, lăcomie, înșelăciune sau responsabilitatea poporului evreu pentru fiecare război sau catastrofa.
Terorismul și extremismul violent au continuat să rămână, de asemenea, o provocare serioasă la adresa statelor membre UE în ultimii ani, având comunicațiile digitale drept principal vector de propagare, radicalizare și recrutare. Recunoscând puterea acestui mijloc de comunicare în masă, cercurile de teroriști și de extremiști violenți au încercat să îl deturneze pentru a-și promova ideile nocive. Astfel, pe lângă platformele de socializare, aplicațiile de mesagerie deschisă, forumurile și platformele de jocuri video, precum și platformele descentralizate au fost utilizate tot mai mult în aceste cercuri. Spre exemplu, platformele de jocuri online au continuat să fie exploatate de grupările teroriste și cele extremist-violente în scopul recrutării sau diseminării propagandei, prin crearea unor grupuri de discuție la nivelul secțiunilor dedicate conversațiilor în jocurile online, pe diferite subiecte-operațiuni media, traducerea propagandei etc.-, respectiv a unor realități virtuale pe teme ideologice, precum, spre exemplu: reconstituiri neoNaziste, antisemite etc. Aceste metode au fost utilizate preponderent în scopul atragerii unui număr semnificativ de simpatizanți din rândul persoanelor tinere, dar și pentru a crea un sentiment de apartenență la o comunitate.
Utilizarea unui limbaj nociv este de 5 până la 15 ori mai comună pe platformele și forumurile care nu reglementează conținutul, permițând astfel distribuirea de conținut violent și extremist de dreapta, potrivit unui studiu al Direcției Generale Justiție și Consumatori a Comisiei Europene și al Agenției Suedeze de Cercetare în Domeniul Apărării, publicat în anul 2021. Același studiu indică faptul că evreii au fost una dintre țintele predilecte ale acestui tip de discurs și al limbajului dezumanizant. Cu toate acestea, cercetări precum „Antisemitismul pe Twitter înainte și după achiziționarea acestuia de Elon Musk” sau ghidul „Antisemitismul online: un set de instrumente pentru societatea civilă” arată că limbajul antisemit este întâlnit chiar și pe acele platforme de socializare care au reglementat tipul de conținut și comportamentul permisibil utilizatorilor.
Rasismul a continuat și el să reprezinte o provocare importantă la nivelul Uniunii Europene, unde persistă infracțiunile motivate de ură care au o orientare rasistă, discursul instigator la ură sau discriminarea bazată pe criterii etnice sau rasiale. Spre exemplu, potrivit sondajului „Sondajul privind Romii 2021 – Rezultate principale” (Roma Survey 2021 – Main results) al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), o proporție semnificativă a etnicilor romi – 25% dintre respondenți-, continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de discriminare pe criterii etnice, în diferite domenii ale vieții. Sondajul FRA „A fi negru în UE. Experiențele persoanelor de origine africană” din 2023 arată că percepția persoanelor de origine africană privind discriminarea pe cel puțin unul dintre cele trei motive – culoarea pielii, originea etnică sau statutul de imigrant și religie sau convingeri religioase – a crescut cu 10% în anul 2022 , față procentul de 24 % din 2016.
*
Prezența și sporirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură atât în spațiul fizic, cât și în cel virtual, la nivel internațional și european, relevă necesitatea continuării adoptării unor măsuri ferme pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene, având în vedere riscul de pătrundere a acestor tendințe negative în societatea românească și necesitatea protejării valorilor constituționale ale României.
Chiar dacă manifestările extreme ale violenței etnice și religioase nu sunt prezente în societatea românească, în contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu și lung, și în România radicalizarea să devină un fenomen în creștere la nivelul societății, având în vedere expunerea cetățenilor români la diverse ideologii extremiste. Relevant din acest punct de vedere este și faptul că, și în cazul României, spațiul online a fost principalul mediu de promovare a ideilor radicale prin rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie, platforme de transmisie (streaming) video, precum și site-uri și blog-uri.
România este profund atașată protejării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor săi, precum și asigurării siguranței acestora. Garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, cultural- lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale este un obiectiv democratic, un angajament constituțional și un interes de securitate națională.
În absența unei gestionări ferme și eficiente, chiar și incidentele izolate pot conduce, uneori sub influența unor factori externi cu caracter perturbator, la o creștere accentuată a manifestărilor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, concomitent cu erodarea graduală a libertății, prosperității și securității cetățenilor și destabilizarea societății. Statul este obligat să nu tolereze asemenea incidente, la fel cum nu trebuie să tolereze nici discursul urii și nici teoriile conspiraționiste, din ce în ce mai răspândite în spațiul digital.
Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027 și Planul de Acțiune adiacent reprezintă documentele cadru care definesc prioritățile și direcțiile de acțiune în domeniu. Acestea reprezintă o continuare a Strategiei și a Planului de Acțiune aferente perioadei 2021-2023, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2021.
Obiectivele generale ale prezentei Strategii vizează prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, promovarea educației pentru incluziune, sprijinirea cunoașterii culturii evreiești și, respectiv, susținerea acestor eforturi la nivel internațional.
Având în vedere că discursul antisemit, xenofob și instigator la ură diseminat online s-a exacerbat în ultima perioadă, fapt ce reclamă ca eforturile de contracarare să fie adaptate noilor instrumente de comunicare, Strategia își propune identificarea celor mai potrivite mijloace de prevenire și combatere a acestuia.
Actuala strategie va urmări creșterea rezilienței instituțiilor publice și a societății în fața mesajelor antisemite, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură prin măsuri care vizează deopotrivă personalul administrației publice și societatea în ansamblu. Gestionarea infracțiunilor motivate de ură presupune, totodată, o abordare centrată pe victime, infracțiunile motivate de ură cu caracter antisemit, xenofob sau rasist având un puternic impact emoțional asupra celor vizați, dar și a familiilor și comunităților din care fac parte. În plus, în condițiile în care neraportarea sau sub-raportarea infracțiunilor motivate de ură continuă să fie unele dintre principalele dificultăți întâmpinate pe linia combaterii acestor fapte, Strategia va urmări și facilitarea raportării incidentelor și infracțiunilor către autoritățile publice.
O atenție specială va fi acordată prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în domeniul sportiv, cu sprijinul structurilor sportive asociative, inclusiv prin crearea unui grup de lucru dedicat acestui domeniu.
Politica statului de asumare a responsabilității pentru tragedia Holocaustului în România trebuie consolidată și cunoscută de societate. Astfel, Strategia va susține educația, inclusiv prin formarea cadrelor didactice, va promova politicile memoriei și va urmări accelerarea demersurilor de digitalizare a arhivelor privind istoria evreilor, a romilor și a mărturiilor supraviețuitorilor Holocaustului, dată fiind importanța crucială a accesului la documente pentru o cunoaștere cuprinzătoare a istoriei.
*
Cadrul organizatoric necesar implementării Strategiei și a Planului de Acțiune 20242027 presupune două componente principale: implementarea efectivă de către instituțiile responsabile și înființarea unui Comitet interministerial de monitorizare, organism consultativ, fără personalitate juridică, condus de un coordonator național cu rang de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, compus din ministerele, instituțiile/organizațiile participante la elaborarea acestor documente. Descrierea modului de lucru se regăsește la capitolul Implementare.II. Viziune
Prezenta Strategie reprezintă a doua etapă a exercițiului început în urmă cu trei ani și ține seama atât de rezultatele obținute, cât și de lecțiile învățate în procesul de implementare al cadrului strategic anterior.
Angajamentul României în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură este unul ferm și va fi consolidat pe parcursul perioadei de implementare 2024-2027 prin atingerea obiectivelor generale și specifice. Fundamentul prezentei Strategii este acela de respingere și combatere a oricărei forme de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură.
Strategia urmărește ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări au un ecou redus în societate, prin promovarea educației și cultivarea valorilor democratice europene și, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internațională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură.
Planul de Acțiune aferent Strategiei conține obiectivele generale și specifice, precum și descrierea acțiunilor, care, în urma eforturilor sectoriale, vor contribui la implementarea viziunii strategice a documentului. În acest sens, Strategia stabilește acțiuni axate pe următoarele patru obiective generale:– prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură;– promovarea educației pentru incluziune;– sprijinirea cunoașterii culturii evreiești;– susținerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură la nivel internațional.
Activitatea desfășurată în conformitate cu obiectivele acestei Strategii se subsumează, în integralitatea sa, următoarelor principii:1. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – presupune ca toate activitățile derulate în procesul de implementare al Strategiei să se desfășoare în baza standardelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului.2. Abordare empatică și centrată pe victime – presupune conștientizarea vulnerabilității victimelor infracțiunilor motivate de ură și, implicit, prioritizarea nevoilor de securitate ale membrilor comunității evreiești și a altor persoane aflate în situații vulnerabile.3. Protejarea împotriva discriminării – presupune o abordare incluzivă, fundamentată pe respectarea demnității umane; măsurile sunt luate cu scopul atingerii unui cadru eficace și durabil prin care vulnerabilitatea membrilor grupurilor țintă este diminuată.4. Abordare sensibilă la gen – demersurile realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice și instituțiile implicate în procesul de implementare vor ține cont de implicațiile de gen ale fiecărei decizii luate.5. Principiul prevenirii – presupune ca activitățile desfășurate în procesul de implementare al Strategiei să asigure, în primul rând, prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prin colaborarea actorilor implicați și coordonarea eforturilor.6. Principiul complementarității, transparenței și dialogului social – presupune atât transparența procesului decizional, cât și colaborarea activă cu membrii societății civile; măsurile nu sunt luate pentru persoane aflate în situații vulnerabile fără participarea lor.7. Principiul responsabilității și cooperării – presupune obligația tuturor actorilor implicați în prezentul demers să își îndeplinească cu rigurozitate toate angajamentele, inclusiv prin colaborare și coordonarea eforturilor în scopul atingerii obiectivelor asumate.8. Principiul parteneriatului public-privat – presupune implicarea concretă a societății civile în implementarea măsurilor aferente Strategiei și consultarea membrilor cu privire la acțiunile întreprinse în procesul decizional.9. Principiul sustenabilității – presupune alocarea resurselor necesare îndeplinirii obiectivelor generale și specifice.10. Principiul legalității – presupune ca întreaga activitate întreprinsă în vederea prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură să se desfășoare în baza legii și în conformitate cu aceasta.11. Principiul proporționalității – presupune că măsurile luate în procesul de implementare al documentului strategic să fie adecvate și necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite.III. Prioritățile, politicile și cadrul legal existente
Dintre prioritățile, politicile și strategiile guvernamentale sau europene relevante pentru prezenta Strategie națională, menționăm:
■ Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare.
■ Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările și completările ulterioare.
■ Declarația Consiliului Uniunii Europene, din 6 decembrie 2018, privind combaterea antisemitismului și elaborarea unei abordări comune în materie de securitate pentru a proteja mai bine instituțiile și comunitățile evreiești în Europa.
■ Paragraful 14 al Concluziilor Consiliului European din 13-14 decembrie 2018.
■ Decizia nr. 138/2019 privind înființarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură.
■ Declarația Consiliului Uniunii Europene, din 2 decembrie 2020, privind integrarea luptei împotriva antisemitismului în toate domeniile de politică.
■ Hotărârea Guvernului nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023 și a Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023.
■ Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (2021-2030).Decizia nr. 173/2022 privind înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.
■ Hotărârea Guvernului nr. 379/2022, privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale.
■ Hotărârea Guvernului nr. 560/2022 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027.
■ Declarația de la Viena, din 18 mai 2022, privind întărirea cooperării în lupta împotriva antisemitismului și încurajarea raportării incidentelor antisemite.
■ Declarația Senatului nr. 1/ 2023, privind angajamentul de întărire a eforturilor legislative și a rolului său în vederea prevenirii și combaterii oricăror forme de instigare la ură sau a unor atitudini extremiste, antisemite sau de negare a Holocaustului, precum și pentru comemorarea victimelor Holocaustului.
■ Decizia nr. 317/2023 privind înființarea Comitetului interministerial pentru elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 20242027, și a Planului de acțiune.
■ Declarația Parlamentului nr. 2/2023 privind atacurile teroriste îndreptate împotriva Statului Israel și a populației civile.
Totodată, prezenta Strategie a fost elaborată având în vedere următoarele acte normative:
■ Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
■ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare.
■ Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.
■ Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
■ Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
■ Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, cu completările ulterioare.
■ Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.
■ Legea nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului.
■ Legea nr. 238/2023 privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România.
■ Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare.IV. Analiza contextului și definirea problemelor
Ca urmare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și a Planului de Acțiune conex, care și-au propus să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată aceste fenomene, s-a constatat necesitatea continuării eforturilor instituțiilor cu atribuții în acest domeniu, precum și cooptarea altor instituții relevante.
Planul de Acțiune 2021-2023 a inclus 36 de acțiuni principale, structurate pe cele trei obiective generale ale strategiei: (1) asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și prevenirea radicalizării; (2) promovarea toleranței, educației civice și a rezilienței societății românești în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și (3) continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Pentru monitorizarea punerii în aplicare Strategiei 2021-2023, prin Decizia Prim- Ministrului nr. 173/2022 a fost înființat Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.
Înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizare și numirea unui coordonator al acestuia au contribuit decisiv la procesul de implementare a Strategiei naționale și a Planului de acțiune aferente perioadei 2021-2023. Din perspectiva modului de lucru, crearea unui cadru permanent de discuție, prin intermediul Comitetului, între instituții/autorități și beneficiarii acesteia, a fost esențială atât în privința demarării tuturor acțiunilor principale, cât și în operaționalizarea lor. Existența formatelor bilaterale s-a dovedit a fi deosebit de utilă pentru rezolvarea unor situații punctuale. Se impune astfel, cu prilejul implementării cadrului strategic aferent perioadei 2024-2027, organizarea mai frecventă a întâlnirilor bilaterale, în formate de lucru dedicate, pentru identificarea celor mai potrivite soluții și depășirea cu celeritate a diferitelor situații emergente, precum și pentru prevenirea apariției unor decalaje de implementare.
Dincolo de aceste aspecte, s-a remarcat necesitatea unei mai bune definiri a indicatorilor de evaluare, inclusiv din perspectiva fezabilității, relevanței și a măsurării acestora în mod concret și obiectiv. Totodată, s-a observat că este necesară o mai bună definire a modalității și a frecvenței de măsurare a gradului de implementare a acțiunilor specifice, raportat la indicatorii stabiliți.
S-a constatat, de asemenea, necesitatea unor investiții suplimentare pe palierul responsabilizării și consolidării cooperării interinstituționale, dar și o mai bună planificare a resurselor necesare, inclusiv a celor de natură financiară.
În condițiile în care Strategia 2021-2023 s-a axat în mare parte pe realizarea unei serii de evaluări asupra situației curente și demararea unor prime acțiuni în scopul prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, este necesar ca în Strategia 2024-2027 accentul să fie pus pe identificarea soluțiilor și implementarea concretă a unor măsuri care să producă schimbări pozitive.
Astfel, deși s-au remarcat progrese reale în perioada 2021-2023 în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare a problematicii la nivelul autorităților, fapt care le permite să adopte măsurile adecvate pentru a răspunde și preveni incidentele asociate acestor fenomene, creșterea antisemitismului și a tracțiunii curentelor extremiste reclamă intensificarea eforturilor pentru asigurarea respectării drepturilor acordate prin Constituție și pentru protejarea persoanelor vulnerabile în fața unor astfel de amenințări.
Prima metodologie pentru colectarea datelor statistice, dezvoltată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, poate constitui un punct de plecare pentru dezvoltarea, în viitor, a unor principii comune de colectare a datelor, de definire a noțiunilor și de uniformizare metodologică, la nivelul instituțiilor cu atribuții în domeniu. Astfel, este necesară continuarea dialogului între principalele instituții responsabile pentru structurarea unei metodologii comune, cel puțin în privința infracțiunilor motivate de ură.
Măsurile promovate în domeniul educației în perioada 2021-2023 au pus bazele unei mai bune înțelegeri a istoriei, concomitent cu consolidarea unor valori și principii democratice pentru generații mai bine informate, reziliente în fața amenințării antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, dar și a dezinformării și propagandei. În acest sens, introducerea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul școlar 2023-2024, constituie atât un reper important al eforturilor naționale în acest domeniu, cât și un pas important pentru ca tinerele generații să dobândească competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România.
Remarcăm că, în pofida eforturilor autorităților de prevenire a acestor fenomene, dar și de creștere a gradului de conștientizare, în primii doi ani de la adoptarea Strategiei aferentă perioadei 2021-2023, pe teritoriul României au continuat să fie înregistrate derapaje cu conotație rasistă și manifestări cu caracter antisemit, instigator la ură și negaționist, acte de vandalism asupra unor instituții religioase, cimitire sau panouri memoriale cu semnificație aparte, scandări și comportamente cu conotație rasistă, xenofobă sau de elogiere a unor reprezentanți ai extremismului de dreapta, precum și tentative de reabilitare a unor criminali de război. În cazul competițiilor sportive, în special a celor de fotbal, au persistat scandările rasiste, xenofobe și instigatoare la ură, manifestate de diverse grupuri de suporteri în proximitatea și în incinta arenelor sportive din România, care au potențialul de a degenera în acțiuni violente.
În egală măsură, sondajele de opinie realizate în perioada 2021-2023 pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR- EW)demonstrează că încă există mentalități antisemite cu potențial de a produce efecte discriminatorii sau de a vătăma persoane de etnie evreiască sau romă. Tot sondajele arată că un segment important al populației evreiești resimte sau s-a confruntat cu manifestări de antisemitism.
În toate sferele vieții cotidiene românești persistă, de asemenea, atitudinile anti-rome. Potrivit unui sondaj FRA, 20% dintre respondenți s-au simțit discriminați în domenii cheie ale vieții, pe criterii etnice. Un exercițiu de monitorizare a presei online derulat de Agenția Națională pentru Romi în perioada 20 august – 15 noiembrie 2022 a relevat că dintr-un total de 54 de articole online conținând descriptori/cuvinte-cheie precum rom/romi/romilor, țigan/țigani/țiganilor, un număr de 24 au tratat problematica romilor în context negativ. Mai mult, majoritatea comentariilor la aceste articole conțineau apelative degradante, umilitoare, care aduc atingere demnității umane, cu un conținut direct rasist sau xenofob, precum: asocierea etnonimului „rom” cu infracționalitatea, relatări despre potențialii făptuitori „romi/țigani” în termeni de „interlopi”, „infractori”, sau „clanuri”, sau îndemnau la violență.
Acestor aspecte se adaugă și cristalizarea, în ultimii ani, a nucleelor radical-naționaliste autohtone, îndeosebi a promotorilor ideologiei „Mișcării Legionare”. În vederea extinderii capitalului de imagine, exponenții entităților cu profil de extremă-dreapta își promovează dezideratele ultranaționaliste, inclusiv cu ocazia participării la evenimente sportive, prin afișarea unor steaguri cu mesaje tematice ori prin care instigă la ură pe criterii etnice. Chiar dacă mobilizează un număr restrâns de persoane, membrii acestor entități au manifestat interes inclusiv în ceea ce privește derularea unor acțiuni publice de protest și/sau de expunere de steaguri cu mesaje subscrise antisemitismului. Astfel de acțiuni au presupus boicotarea unor sărbători religioase specifice comunității evreiești derulate în spațiul public din Capitală; exprimarea dezacordului în raport cu proiecte legislative destinate prevenirii și combaterii antisemitismului etc. . În ultimii ani, entitățile radical-naționaliste autohtone au organizat evenimente, în spațiul public, în vederea atragerii de noi membri și adepți, în special tineri, inclusiv prin organizarea unor tabere de pregătire cu caracter paramilitar, prin intermediul cărora au fost promovate concepte doctrinare sub pretextul elogierii luptătorilor din rezistența anticomunistă și/sau a foștilor membri ai „Mișcării Legionare”.
Organizațiile extremiste vizează atragerea tinerilor, în special din rândul galeriilor sportive și asociațiilor religioase, prin prezentarea într-un mod tendențios și distorsionat adevărului istoric și a unor noțiuni religioase, invocând astfel motive de ură la adresa unor minorități.
Drept urmare, este necesară continuarea demersurilor de evaluare a nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile.
Pentru a putea răspunde acestor amenințări, este necesară continuarea demersurilor de consolidare a capacităților instituționale în sensul identificării și raportării infracțiunilor motivate de ură, inclusiv prin creșterea pregătirii organelor de aplicare a normelor de drept cu privire la trăsăturile specifice ale prejudecăților antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracțiunilor motivate de ură. Se impune, totodată, creșterea rezilienței instituțiilor publice și a societății față de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură prin măsuri ce vizează deopotrivă personalul administrației publice centrale și locale și societatea în ansamblu.
De asemenea, este imperativ să fie continuat angajamentul guvernamental pentru păstrarea memoriei naționale și a adevărului istoric, inclusiv în condițiile în care în următorii ani nu vor mai exista supraviețuitori ai Holocaustului. Este necesar, în egală măsură, un efort susținut pentru contracararea tentativelor de reabilitare a unor criminali de război.
Nu în ultimul rând, măsurile adoptate în plan național trebuie dublate de acțiuni desfășurate la nivel internațional, sens în care vor fi continuate demersurile de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură în plan multilateral și bilateral.
Obiective și programe/direcții de acțiune
Prezenta Strategie își propune să promoveze următoarele obiective generale:– Obiectiv General nr. 1: Prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură
Acest obiectiv va fi atins atât prin continuarea demersurilor destinate identificării și evaluării riscurilor și amenințărilor în domeniu, având în vedere importanța acestui proces pentru fundamentarea politicilor de răspuns, cât și prin intervenții care vizează consolidarea capacității instituționale de colectare a datelor, identificare și raportare a infracțiunilor motivate de ură. De asemenea, se va urmări evaluarea modului de aplicare a legislației în domeniu, în condițiile în care o aplicare uniformă a legislației este esențială pentru succesul oricăror demersuri de prevenire și combatere a infracțiunilor.
Prin intermediul acestui obiectiv general se urmărește, totodată, dezvoltarea unei culturi instituționale sensibile la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, rasism, radicalizare și discurs instigator la ură și necesitatea combaterii acestora, precum și educarea societății, inclusiv la nivelul discursului public și al mass media, cu privire la aceste fenomene și diferitele forme pe care le pot îmbrăca.
În egală măsură, acest obiectiv general orientează intervențiile astfel încât să contribuie la raportarea incidentelor rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură către autorități, la facilitarea accesului victimelor la sprijin de specialitate, dar și la informarea victimelor, a persoanelor aflate în situații vulnerabile, și a publicului larg cu privire la legislația relevantă în materie, recunoașterea discursului și a comportamentelor rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură.– Obiectiv General nr. 2: Promovarea educației pentru incluziune
Obiectivul General nr. 2 urmărește promovarea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a istoriei, a necesității asumării acesteia, precum și a importanței protejării și onorării memoriei Holocaustului, inclusiv ca răspuns la decalajele între cunoștințele de specialitate despre Holocaust și cunoașterea comună. Acestea din urmă contribuie, în mod direct, la consolidarea unei democrații reziliente, în deplină concordanță cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pe baza principiului că fără cunoașterea trecutului nu este posibilă nici înțelegerea prezentului și nici construcția unui viitor incluziv.– Obiectiv General nr. 3: Sprijinirea cunoașterii culturii evreiești
Prin intermediul acestui obiectiv general se urmărește stimularea cunoașterii vieții evreiești, a tradițiilor și a contribuției lor substanțiale la cultură, știință și artă și, în general, la dezvoltarea societății românești, inclusiv ca modalitate de prevenire și combatere a antisemitismului.– Obiectiv General nr. 4: Susținerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură la nivel internațional
Prin obiectivul general nr. 4 se urmărește continuarea implicării României în eforturile de cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, dar și a negării și distorsionării Holocaustului. Totodată, acest obiectiv vizează continuarea cooperării bi- și multilaterale în domeniul cercetării, educației și memoriei Holocaustului.
*
Obiectivele specifice și direcțiile de acțiune care vor sprijini atingerea obiectivelor generale ale Strategiei și implementarea acesteia sunt prevăzute în Planul de Acțiune aferent. Implementarea Strategiei se va realiza inclusiv cu sprijinul programelor dezvoltate în baza Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și Planului de Acțiune aferent.
ImplementareI. Rezultate așteptate
Scopul prezentei Strategii este de a promova măsuri cu un grad de concretețe mai ridicat, plecând de la rezultatele ciclului anterior de programare strategică, care să producă schimbări pozitive la nivelul societății.
Este de așteptat ca Strategia să contribuie la o mai bună conștientizare a personalului administrației publice, din învățământ, mass-media și sport cu privire la impactul advers al incidentelor și infracțiunilor antisemite, xenofobe, rasiste, radicalizate și instigatoare la ură asupra victimelor și asupra societății în sens general, inclusiv din perspectiva necesității combaterii acestor fenomene și a nevoilor de securitate ale comunității evreiești.
Implementarea prezentului document contribuie la dezvoltarea unei culturi sociale în care cetățenii recunosc că antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt probleme care reprezintă o amenințare reală la adresa securității și stabilității societății. De aceea, astfel de manifestări trebuie combătute în mod consecvent, printr- un efort conjugat al autorităților, societății civile și al cetățenilor.
Totodată, Strategia vizează mai buna apreciere, de către societate în sens general, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, bazată pe înțelegerea că antisemitismul, xenofobia, rasismul, radicalizarea și discursul instigator la ură subminează sau încalcă principiile fundamentale ale drepturilor omului.
Un alt rezultat preconizat se referă la o cunoaștere mai bună, de către public, a contribuției istorice a comunității evreiești la dezvoltarea societății românești.
De asemenea, este de așteptat ca Strategia să contribuie la o mai bună protejare a victimelor, inclusiv din perspectiva facilitării accesului la sprijin de specialitate.II. Indicatori
Indicatorii pe baza cărora se va măsura gradul de implementare a Strategiei vor urmări atât aspecte calitative, cât și cantitative. Printre principalii indicatori generali folosiți se află următorii:
■ Rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru înființate în baza prezentei Strategii.
■ Metodologia unitară de identificare a infracțiunilor motivate de ură, precum și de colectare sistematică a datelor statistice privind aceste infracțiuni.
■ Rapoartele statistice cu privire la infracționalitatea motivată de ură.
■ Rapoartele pe baza unor anchete sociologice sau pe baza unor metodologii validate.
■ Rapoartele de evaluare cu privire la programe educaționale, universitare, postuniversitare și de formare profesională.
■ Rapoartele de progres privind promovarea demersuri efectuate pe plan internațional.
■ Numărul de proiecte și/sau programe educaționale și culturale implementate.
■ Numărul de participanți sau vizitatori la diversele programe educaționale și/sau culturale.
■ Chestionarele de evaluare completate de participanți la programe educaționale/acțiuni culturale.
■ Numărul de programe de pregătire/formare profesională implementate pentru personalul din administrația publică locală, polițiști, jandarmi, procurori și judecători, cadre didactice, personalul angajat în domeniul sportiv; numărul de beneficiari ai programelor de pregătire/formare profesională.
■ Numărul de sesiuni de informare a personalului din instituțiile culturale și numărul de beneficiari ai acestora.
■ Numărul de module de pregătire pentru jurnaliști dezvoltate și implementate și numărul de beneficiari ai acestora.
■ Chestionarele de evaluare completate de beneficiarii programelor/modulelor de pregătire/formare profesională și a sesiunilor de informare.
■ Numărul de campanii educaționale și/sau de conștientizare/informare derulate; vizibilitatea campaniilor și, după caz, numărul de beneficiari.
■ Numărul de universități care au adoptat/integrat coduri de conduită.
■ Gradul de digitalizare a arhivelor și a mărturiilor supraviețuitorilor Holocaustului.
■ Dezvoltarea și operaționalizarea platformei digitale.
■ Dezvoltarea și operaționalizarea platformei destinată promovării proiectelor culturale evreiești.
■ Numărul de materiale și studii publicate privind viața evreiască.III. Proceduri de monitorizare și evaluare
Prin Decizia Prim-Ministrului nr. 317/ 2023nr. 701/31 iulie 2023, a fost înființat Comitetul interministerial pentru elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, și a Planului de acțiune, care a avut ca obiectiv principal elaborarea prezentei Strategii naționale și a Planului de Acțiune aferent. În termen de maximum o lună de la intrarea sa în vigoare, Strategia va fi publicată pe paginile proprii de internet ale membrilor acestui Comitet și va fi diseminată la nivelul administrației publice centrale și locale, inclusiv în rândul serviciilor publice deconcentrate relevante pentru domeniul de reglementare.
În termen de maximum șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii, emitentul va asigura traducerea acesteia în cel puțin o limbă străină de circulație internațională.
În scopul coordonării, monitorizării și evaluării gradului de implementare a prezentei Strategii și a Planului de Acțiune aferent, la intrarea în vigoare a acestora se va înființa un Comitet interministerial de monitorizare, organism consultativ, fără personalitate juridică, condus de un coordonator național cu rang de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Comitetul va fi compus din ministerele, instituțiile/organizațiile participante la elaborarea Strategiei și a Planului de acțiune. După caz, se poate avea în vedere invitarea altor ministere/instituții/organizații publice și/sau private, a căror implicare este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor și acțiunilor prevăzute în Strategie și în Planul de Acțiune.
Comitetul interministerial de monitorizare îndeplinește următoarele atribuții:
■ monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în implementarea Strategiei;
■ identificarea deficiențelor de implementare a Strategiei, cu accent pe cauzele și factorii care reduc sau împiedică realizarea acțiunilor prevăzute de Strategie și formularea de recomandări pentru remedierea deficiențelor;
■ promovarea măsurilor prevăzute de Strategie în spațiul public;
■ sprijinirea implementării Strategiei de către autoritățile și instituțiile publice;
■ centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării Strategiei, în baza rapoartelor de progres;
■ realizarea rapoartelor anuale de monitorizare;
■ realizarea raportului final de evaluare a implementării Strategiei și a Planului de Acțiune.
Instrumente generale de monitorizare și evaluare:
Indicatorii pe baza cărora se va măsura gradul de implementare a Strategiei vor urmări atât aspecte calitative, cât și cantitative. Indicatorii generali sunt detaliați la Capitolul III. Implementare, punctul 2 „Indicatori”, iar indicatorii specifici se regăsesc la fiecare acțiune principală în parte, la nivelul Planului de Acțiune.
Comitetul interministerial de monitorizare se va reuni în ședințe de lucru lunare sau ori de câte ori este necesar. După caz, în funcție de necesități și de tematicile abordate, Comitetul poate constitui grupuri de lucru.
Ministerele și instituțiile membre participante la elaborarea Strategiei și a Planului de Acțiune vor urmări implementarea măsurilor prevăzute în Plan, inclusiv din perspectiva finanțării acestora. După caz, vor face propuneri pentru adaptarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât și cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcție de stadiul de realizare a respectivelor măsuri.
În funcție de nevoi, ministerele, instituțiile/organizațiile participante la elaborarea Strategiei și a Planului de Acțiune pot prezenta Comitetului interministerial de monitorizare propuneri de modificări legislative necesare implementării Strategiei în domeniul respectiv.
Ministerele și instituțiile care au atribuții de implementare și statut de coordonator al unei acțiuni principale vor realiza și transmite coordonatorului Strategiei, în colaborare cu celelalte instituții cu responsabilități în implementarea acțiunilor principale, rapoarte de progres care prezintă stadiul implementării tuturor măsurilor din aria de responsabilitate. Rapoartele de progres vor conține informații privind, dar nu limitat la:– acțiunea principală la care se face referire;– descrierea demersurilor realizate pentru îndeplinirea acțiunii la care se face referire;– problemele/obstacolele întâmpinate și cum au fost rezolvate/depășite;– aprecieri privind stadiul acțiunii – finalizată, parțial finalizată, nefinalizată-, și traiectorie-pozitivă, negativă.– informații privind evaluările derulate – descrierea metodelor folosite; rezultatele/concluziile evaluării;– date statistice și interpretarea acestor date, după caz;– recomandări vizând implementarea acțiunii principale la care se face referire, după caz.
Rapoartele de progres vor fi însoțite de copii ale documentelor care reflectă rezultatele acțiunii principale la care se face referire, precum, spre exemplu, rapoarte elaborate, metodologii adoptate, set de indicatori, regulament cadru, planuri de campanii publice.
Evaluarea impactului programelor de formare profesională/sesiunilor de informare/modulelor de pregătire se va realiza în baza indicatorilor cantitativi și calitativi specifici fiecărei acțiuni în parte și va fi realizată de fiecare instituție responsabilă cu organizarea și implementarea acestor programe. Procesul de evaluare va urmări:– aspecte de ordin cantitativ: data și locul de desfășurare, cine a furnizat programul, perioada în care acesta a fost implementat, numărul de beneficiari, categoria profesională în care se încadrează beneficiarii etc.– aspecte legate de proces, pentru a stabili dacă implementarea programelor a fost posibilă așa cum se avusese în vedere și, după caz, dacă sunt necesare investiții suplimentare: resurse financiare, infrastructură, resursă umană implicată, problemele practice întâmpinate și cum au fost acestea rezolvate etc.– aspecte de ordin calitativ: în ce măsură și cât de bine s-au atins obiectivele programelor de formare. În acest sens, după fiecare program implementat se vor aplica chestionare beneficiarilor sau se vor aplica alte metode similare de evaluare. În același scop, se poate avea în vedere organizarea periodică a unor focus grupuri cu beneficiarii cursurilor de formare profesională, acest tip de activitate urmând a înlocui metoda chestionarelor.
() Indiferent de metoda aleasă – focus grup, chestionar, sau ambele-, evaluarea se va realiza cu luarea în considerare a indicatorilor calitativi specifici fiecărei acțiuni principale; după caz și în funcție de necesități, fiecare instituție organizatoare poate dezvolta noi indicatori calitativi.
() Evaluarea va oferi beneficiarilor posibilitatea de a aprecia valoarea sau meritul programului, de a comunica ce aspecte au generat cele mai mari beneficii, de a furniza sugestii de îmbunătățire și de a comunica în ce măsură consideră că le este utilă aprofundarea unor teme/subiecte abordate în cadrul programului și/sau a unor teme conexe.
() Beneficiarii programelor vor fi informați cu privire la scopul evaluării la care vor lua parte, cum vor fi culese informațiile și de către cine vor fi analizate, cum sunt folosite și diseminate informațiile, regulile aplicabile obiecțiilor și contestațiilor.
Evaluarea proiectelor educaționale/culturale se va realiza în baza indicatorilor cantitativi și calitativi specifici fiecărei acțiuni în parte și va fi realizată de fiecare instituție/instituțiile responsabilă/e cu organizarea și implementarea acestora, în colaborare cu entitățile partenere.
Evaluarea campaniilor de conștientizare se va realiza în baza indicatorilor cantitativi și calitativi specifici fiecărei acțiuni în parte și va fi realizată de fiecare instituție coordonatoare, în colaborare cu cele partenere. Evaluarea nu va măsura doar numărul campaniilor organizate, ci și costurile aferente acestora, procesul de desfășurare a unor astfel de campanii, vizibilitatea etc.
În baza rapoartelor de progres, coordonatorul va elabora raportul anual general de monitorizare. Coordonatorul Comitetului poate solicita ministerelor și instituțiilor care se ocupă de implementarea Strategiei și a Planului de Acțiune transmiterea de informații suplimentare relevante din perspectiva monitorizării.
Rapoartele de monitorizare vor conține, în principal, informații despre progresul și stadiul activităților din Planul de acțiune. După caz, acestea se vor completa cu concluziile rapoartelor emise de mecanismele internaționale de monitorizare la care România este parte. Rapoartele de monitorizare pot conține recomandări vizând eficientizarea gradului de implementare a Strategiei și a Planului de Acțiune.
Rapoartele de monitorizare sunt transmise spre consultare în Comitetul interministerial de monitorizare și prezentate, spre aprobare, prim-ministrului României. După aprobare, acestea vor fi publicate pe pagina oficială de internet a Guvernului.
Evaluarea finală a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea obiectivelor și eficiența intervențiilor. Rapoartele anuale de monitorizare a implementării prezentei Strategii, rapoartele Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile și după caz, concluziile rapoartelor periodice emise de mecanismele internaționale de monitorizare la care România este parte vor fi utilizate pentru a stabili în ce măsură Strategia a determinat schimbări pozitive la nivel macro în toate ariile strategice vizate, la finalul perioadei de implementare a Strategiei, respectiv în anul 2027.
La finalul perioadei de implementare va fi adoptată o nouă Strategie, pe o perioadă de 5 ani, care să încorporeze lecțiile învățate în implementarea prezentului cadru strategic.IV. Instituții responsabile
Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2024-2027, este format din următoarele instituții, cu rol în coordonarea și implementarea obiectivelor generale, obiectivelor specifice și acțiunilor principale, în conformitate cu atribuțiile lor legale:
● Cancelaria Prim-Ministrului (CPM);
● Secretariatul General al Guvernului (SGG) – prin Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică (ICI);
● Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC);
● Ministerul Afacerilor Externe (MAE);
● Ministerul Afacerilor Interne (MAI);
● Ministerul Justiției (MJ);
● Ministerul Educației (MEd);
● Ministerul Culturii (MC);
● Ministerul Apărării Naționale (MApN);
● Agenția Națională pentru Sport (ANS);
● Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW);
● Agenția Națională pentru Romi (ANR).
Mai mult, Comitetul interministerial beneficiază de prezența următorilor invitați permanenți:
● Reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei;
● Administrația Prezidențială (AP);
● Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (MP- PÎÎCJ);
● Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS);
● Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES);
● Consiliul Superior al Magistraturii (CSM);
● Institutul Național al Magistraturii (INM);
● Serviciul Român de Informații (SRI);
● Instituția Avocatului Poporului (AvP);
● Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD);
● Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS);
● Institutul Național de Administrație (INA);
● Institutul Cultural Român (ICR);
● Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR);
● Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM);
● Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR);
● Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (FCER-CM);
● Forumul B’nai B’rith „Dr. Moses Rosen” România (B’nai B’rith);
● Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA România).
În implementarea acțiunilor principale, instituțiile guvernamentale beneficiază de sprijin, pe bază voluntară, din partea unor instituții independente și organizații neguvernamentale cu expertiză în domeniu.V. Implicații bugetare si surse de finanțare
Implementarea Strategiei se bazează, în principal, pe următoarele resurse financiare: fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister și fiecărei instituții cu competențe în implementare, programate multianual, fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene, fonduri externe nerambursabile puse la dispoziție de finanțatori europeni sau internaționali, donații și sponsorizări oferite/acceptate în condițiile legii. Planul de Acțiune aferent prezentei Strategii include și informații referitoare la sursele de finanțare.VI. Implicații asupra cadrului juridic
În funcție de rezultatele diverselor exerciții de evaluare a situației din România, incluse în prezenta Strategie, există posibilitatea ca anumite inițiative legislative să fie elaborate în vederea completării sau sporirii eficienței cadrului juridic menționat la punctul III. Prioritățile, politicile si cadrul legal existente.
ANEXĂ
la Strategie
PLAN DE ACȚIUNE
pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea
și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării
și a discursului instigator la ură
2024 – 2027
OBIECTIV GENERAL A: Prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură
OBIECTIV SPECIFIC NR. A.1. Consolidarea unor mecanisme eficiente de colectare a datelor
Acțiunea nr. A.1.1. Continuarea activității Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare reprezentat de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile.
Descrierea acțiunii specifice: Va continua activitatea Grupului de lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile (GLA), reuniunile urmând a fi organizate trimestrial/ori de câte ori va fi nevoie. Grupul de lucru va întocmi, anual, o evaluare privind nivelul de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile, care va fi înaintată coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Ori de câte ori este necesar, se vor organiza întâlniri de lucru dedicate în scopul evaluării posibilităților de implementare a propunerilor/recomandărilor formulate. În activitatea sa, Grupul de lucru va ține cont și de evaluări și alte documente relevante pentru domeniul acoperit de Strategie, precum cele produse de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței etc., pe care le va pune la dispoziția membrilor GLA. Totodată, la nivelul GLA se va încerca identificarea unor instrumente de măsurare automată a gradului de promovare/distribuire (viralizare) a unor mesaje instigatoare la ură, în special pe platformele de socializare, și ulterior, diseminarea acestora către membrii grupului, pentru implementare.
Coordonatorul grupului de lucru: MAI
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Reuniuni – trimestrial/ori de câte ori va fi nevoie; raport de evaluare – anual; diseminare documente relevante – ori de câte ori este necesar.
Indicatori:
Calitativi
Nivelul de percepție al publicului privind manifestările discriminatorii față de anumite grupuri vulnerabile, inclusiv prin mobilizarea autorităților publice locale în scopul întreprinderii demersurilor necesare efectuării de sondaje; nivelul de percepție al amenințării generate de antisemitism, xenofobie, discurs instigator la ură în rândul grupurilor vulnerabile sau în rândul victimelor unor astfel de fapte, incidente, infracțiuni; gradul de promovare/ distribuire (viralizare) a unor mesaje de instigare la ură, în special pe platformele de socializare.
Cantitativi
Situația statistică a datelor transmise de membrii grupului de lucru; numărul de reuniuni; numărul de documente diseminate; numărul de incidente antisemite, xenofobe, motivate de ură față de persoanele din grupurile vulnerabile înregistrate, cercetate, sancționate; numărul de cazuri de discurs instigator la ură semnalate, înregistrate, sancționate; date statistice privind promovarea/distribuirea (viralizarea) unor mesaje de instigare la ură, în special pe platformele de socializare; numărul de evenimente -proteste, incidente-, materializate ca urmare a unor intenții -mesaje de amenințare/instigare atât fizice, cât și prin intermediul rețelelor de socializare.
Ținte: 1 reuniune/trimestru; 1 raport de evaluare/an.
Acțiunea nr. A.1.2. Dezvoltarea, la nivelul MP, CSM si MAI, a unei metodologii unitare de identificare si raportare a infracțiunilor motivate de ură, precum si de colectare sistematică a datelor, în cadrul unui sistem integrat.
Descrierea acțiunii specifice: MP-PÎCCJ, CSM și MAI vor dezvolta o metodologie unitară de identificare și raportare a infracțiunilor motivate de ură. Elaborarea metodologiei urmărește agrearea unor definiții de lucru comune ale criteriilor protejate, abordarea uniformă a fenomenului din punct de vedere teoretic și evidențierea sa statistică, precum și crearea premiselor pentru producerea unor date statistice corelate la nivelul sistemului judiciar și al celui de ordine publică. După aprobare, metodologia va fi transmisă, în copie, coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Coordonator: MP-PÎCCJ
Membri: CSM, MAI
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Semestrul II 2025
Indicatori:
Calitativi
Îmbunătățirea gradului de evidențiere statistică și colectare a datelor privind infracțiunile motivate de ură.
Cantitativi
Metodologie elaborată; baze de date create.
Ținte: Date statistice disponibile în format integrat.
Acțiunea nr. A.1.3. Realizarea unui studiu despre aspectele culturale ale agresivității si rolul culturii civice în combaterea violenței în spațiul public
Descrierea acțiunii specifice: În cadrul acestei acțiuni, INCFC va coordona realizarea unui studiu de identificare și raportare a comportamentului motivat de ură asociat cu spații publice culturale, care se va referi și la vandalizarea patrimoniului construit sau asociat evenimentelor cu caracter cultural și social și va include un sistem integrat de colectare a datelor pentru interpretare sociologică și culturală și posibile măsuri de prevenție. Studiul, care se va desfășura în perioada 2024-2025, va include, în prima etapă, definirea conceptelor, activități de documentare și colectare a datelor, iar în a doua etapă, analiza datelor și realizarea raportului de cercetare. Nevoia studiilor pe aceste teme a fost identificată în cadrul unei cercetări exploratorii realizate de INCFC, care a evidențiat necesitarea unei colectări sistematice și periodice despre comportamentul și limbajul agresiv în spațiul public și în mass-media -vandalizarea unor monumente evreiești de patrimoniu. Scopul cercetării este să identifice amploarea fenomenului de agresivitate și violență, să identifice grupurile de risc, mecanismele de intervenție și soluții de prevenire și combatere a actelor de violență asupra patrimoniului construit.
Coordonator: MC/INCFC
Membri: CNCD, MAI/IGPR, ANR; cu sprijinul FCER-CM, MCA
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC/INCFC, respectiv a fiecărei instituții implicate.
Termen: Finalizare studiu – 2027
Indicatori:
Calitativi:
Îmbunătățirea gradului de evidențiere statistică și colectare a datelor privind comportamentul motivat de ură asociat cu spații publice culturale.
Cantitativi:
1 studiu elaborat; baze de date create; raport de cercetare.
Ținte:
Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare a datelor pentru interpretare sociologică și culturală; identificarea unor posibile măsuri de prevenție.
Acțiunea nr. A.1.4. Realizarea unui inventar anual al activităților educative desfășurate la nivel național cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului cu scopul încurajării colaborării între unitățile de învățământ pentru realizarea unui program comun al activităților.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va centraliza la finalul fiecărui an școlar, activitățile educative desfășurate la nivel național cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în scopul încurajării colaborării între unitățile de învățământ pentru realizarea unui program comun al activităților. Tipurile de informații pe care MEd le va solicita unităților de învățământ, prin intermediul Inspectoratelor Școlare Județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru centralizare și analiză, se referă la tipul de activitate desfășurată -simpozioane, mese rotunde, expoziții, vizionări de filme, întâlniri cu supraviețuitori, vizite: Templul Coral/Sinagoga Mare/Muzeul Comunității Evreiești etc.-, număr de elevi participanți, clasa recomandată, locația, cadru didactic responsabil, unitatea de învățământ, localitate, județ, observații -bune practici, deficiențe-. Prin intermediul acestui inventar, unitățile de învățământ vor avea un acces mai facil la activitățile organizate la nivel național și la entitățile organizatoare, creându-se astfel premisele stimulării schimburilor de bune practici. În egală măsură, o astfel de cartografiere va permite o mai bună monitorizare, de către Ministerul Educației, a activităților educaționale organizate și a impactului acestora. În acest sens, Ministerul Educației, cu sprijinul inspectoratelor școlare, va evalua periodic utilitatea situației centralizatoare pentru unitățile de învățământ.
Situațiile centralizatoare vor fi diseminate către unitățile de învățământ prin intermediul inspectoratelor școlare. De asemenea, o copie a acestora va fi transmisă coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și fonduri externe; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen:
Situație centralizatoare – la sfârșitul fiecărui an școlar; aplicarea de chestionare – 2025 și 2027.
Indicatori:
Calitativi
Evaluarea unităților de învățământ privind utilitatea instrumentului, inclusiv în ceea ce privește consolidarea cooperării între acestea.
Cantitativi
Numărul de activități prezente în situația centralizatoare elaborată și diseminată; numărul de chestionare aplicate unităților de învățământ.
Ținte:
Realizarea unui program comun al activităților educative desfășurate la nivel național cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului; creșterea gradului de colaborare între unitățile de învățământ.
OBIECTIV SPECIFIC A.2. Evaluarea modului de aplicare a legislației în domeniu
Acțiunea nr. A.2.1. Monitorizarea aplicării cadrului legal în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările si completările ulterioare si a infracțiunilor ce cad sub incidența O.U.G nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității si de crime de război, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.
Descrierea acțiunii specifice: Monitorizarea va permite identificarea unor eventuale probleme de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale relevante din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare și legile speciale și va constitui o bază de pornire pentru elaborarea unui set de propuneri în vederea unei eventuale amendări a legislației și unificării practicii judiciare.
Coordonator: MP-PÎCCJ
Membri: MJ, MAI/IGPR, INSHR-EW, ANR, SGG/DRI, AvP, CNCD
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Semestrul II/2025
Indicatori:
Calitativi:
Uniformizarea interpretării și aplicării legii; creșterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; formularea de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului normativ.
Cantitativi
Analiză efectuată.
Ținte: Uniformizarea interpretării și aplicării legislației specifice; elaborarea unui set de propuneri în vederea amendării legislației, unificării practicii judiciare.
Acțiunea nr. A.2.2. Elaborarea și punerea la dispoziția organelor de aplicare a legii a unui îndrumar care să faciliteze identificarea prejudecăților antisemite, rasiste sau xenofobe.
Descrierea acțiunii specifice: În scopul implementării acestei acțiuni, MP-PÎCCJ va constitui un grup de lucru format din reprezentanții instituției coordonatoare și ai instituțiilor partenere. Grupul de lucru va realiza următoarele activități: stabilirea obiectivelor demersului, a unui calendar de activități si a termenilor de referință ai viitorului document de lucru; identificarea legislației incidente; identificarea si analizarea procedurilor similare utilizate în alte state membre UE. Elaborarea viitorului îndrumar se va realiza inclusiv pe baza rezultatelor/concluziilor monitorizării efectuate în cadrul acțiunii specifice A.2.1, având în vedere relevanța acesteia pentru implementarea prezentei acțiuni.
Coordonator: MP-PÎCCJ
Membri: SGG/DRI, INSHR-EW, ANR, MAI, MC, AvP, CNCD; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv al fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: 30 de luni de la aprobarea Strategiei
Indicatori:
Calitativi
Definirea prejudecăților antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracțiunilor motivate de ură si a modurilor de manifestare a acestora
Cantitativi
Document de lucru elaborat; număr de întâlniri ale grupului de lucru; evoluția numărului de cauze în care se aplică articolul 77, lit. h din Codul Penal.
Ținte: Consolidarea componentei de prevenire si combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură prin facilitarea identificării prejudecăților antisemite, rasiste sau xenofobe care stau la baza infracțiunilor motivate de ură.
Acțiunea nr. A.2.3. Sprijinirea demersurilor de revizuire a denumirii străzilor, instituțiilor publice, organizațiilor si monumentelor care poartă numele persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid contra umanității si crime de război, în vederea soluționării situațiilor care contravin prevederilor legale în vigoare; identificarea si diseminarea de bune practici.
Descrierea acțiunii specifice: Vor fi continuate demersurile pe lângă autoritățile publice responsabile, în vederea soluționării situațiilor care contravin prevederilor legale în vigoare, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv sub aspectul prevenirii tentativelor de reabilitare a criminalilor de război. De asemenea, vor fi efectuate demersuri în scopul identificării bunelor practici, care vor fi diseminate autorităților publice prin intermediul ghidului de bune practici dezvoltat la acțiunea nr. C.1.4.
Coordonator: INSHR-EW
Membri: MAI, MEd, MC
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Permanent; semestrial, instituțiile responsabile vor prezenta coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei strategii un raport de activitate.
Indicatori
Calitativi
Gradul de soluționare a solicitărilor.
Cantitativi
Numărul de solicitări transmise; numărul de solicitări soluționate favorabil; numărul de solicitări nesoluționate; numărul de bune practici identificate și diseminate; numărul de situații noi identificate.
Ținte: Eliminarea denumirilor de străzi, instituții publice, organizații etc., care poartă numele unor persoane responsabile de infracțiuni de genocid sau crime de război.
OBIECTIV SPECIFIC A.3. Creșterea rezilienței instituțiilor publice si a societății față de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură
Acțiunea nr. A.3.1. Continuarea activităților de formare profesională inițială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură pentru ofițeri si agenți de poliție, ofițeri si subofițeri din MAI, precum si pentru ofițeri si agenți de poliție penitenciară.
Descrierea acțiunii specifice: În funcție de dinamica legislativă, MAI va menține/actualiza conținuturile privind educația civică și cetățenească, respectarea drepturilor omului și, respectiv, circumscrise combaterii discriminării, în tematica pentru admiterea la unitățile de învățământ postliceal proprii. De asemenea, MAI va urmări dezvoltarea, prin curriculum, a unor teme relevante pentru formarea atitudinilor și a comportamentelor nediscriminatorii – prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură.
În egală măsură, în centrele de profil ale Jandarmeriei Române vor fi organizate activități de formare profesională inițială și continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură pentru ofițeri și subofițeri.
MAI va continua, totodată, activitățile de implementare a proiectului Acțiune integrată pentru combaterea infracțiunilor cu mobil discriminatoriu, în special cele îndreptate împotriva comunităților roma, si asigurarea unui standard înalt de calitate al serviciului polițienesc – PDP3″, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.
MJ/ANP va include, în cadrul activităților de pregătire profesională inițială și continuă a polițiștilor de penitenciare, o temă din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și va realiza sesiuni de instruire, inclusiv în colaborare cu partenerii instituționali. MJ/ANP fi sprijinită de partenerii instituționali avizați pentru elaborarea tematicii din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Coordonatori: MAI, MJ/ANP
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Proiect PDP3.
Termen: Revizuirea conținuturilor de către MAI – anual; activități de formare la nivelul Jandarmeriei Române derulate de MAI – 31.12.2025; proiect PDP3 la nivelul MAI – Aprilie 2024; includerea de teme din domeniul acoperit de Strategie în pregătirea profesională inițială și continuă a polițiștilor de penitenciare de către MJ/ANP – anual. Sesiunile de instruire se vor derula, de principiu, anual, în funcție de disponibilitatea partenerilor instituționali.
Indicatori:
Calitativi
MAI – relevanța tematicii și a bibliografiei în raport cu obiectivele de învățare specifice domeniului; consolidarea cunoștințelor privind legislația națională în domeniu și măsurile de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură; măsura în care beneficiarii înțeleg conceptele specifice, dar și prejudecățile, inclusiv cele proprii, contextul și atributele specifice ale incidentelor/infracțiunilor și le integrează în activitatea specifică; gradul de sensibilizare a beneficiarilor cu privire la importanța combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, ca urmare a participării la programele de formare.
MJ/ANP – creșterea gradului de cunoaștere în rândul polițiștilor de penitenciare a aspectelor prevăzute de legislația națională în domeniu și a măsurilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură; gradul de sensibilizare a polițiștilor de penitenciare cu privire la importanța semnalării situațiilor de manifestare în mediul penitenciar a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, ca urmare a participării la sesiunile de instruire.
Cantitativi
MAI – numărul reperelor bibliografice actualizate în raport cu dinamica actelor normative incidente domeniului; numărul de polițiști instruiți prin proiect PDP3; numărul de jandarmi beneficiari ai activităților de formare profesională inițială și continuă; numărul de activități de formare profesională inițială și continuă realizate; numărul de ore de formare profesională alocate; numărul de activități de formare profesională inițială și continuă pentru polițiștii de penitenciare; număr de beneficiari ai activităților de formare profesională inițială și continuă pentru polițiștii de penitenciare.
MJ/ANP – o temă din domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură inclusă în activitățile de pregătire profesională inițială și continuă a polițiștilor de penitenciare anual; numărul de polițiști de penitenciare instruiți în domeniul vizat.
Ținte: MAI – 200 de polițiști instruiți prin proiect PDP3; curriculum de nivel postliceal actualizat și teme cu incidență în domeniu adăugate; MJ/ANP – 50 polițiști de penitenciare instruiți.
Acțiunea nr. A.3.2. Promovarea de programe de pregătire în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si a discursului instigator la ură în cadrul instituțiilor militare de învățământ.
Descrierea acțiunii: În scopul conștientizării și consolidării cunoașterii în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură în cadrul instituțiilor militare de învățământ, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va continua să abordeze, în fiecare an universitar, în programele de studii universitare de licență, de master și postuniversitare, teme/discipline specifice domeniilor acoperite de Strategie, care vizează, printre altele, dezvoltarea competențelor necesare recunoașterii și demontării discursurilor radicale, instigatoare la ură, antisemite și xenofobe, dezvoltarea competențelor necesare în analizarea istoriei Holocaustului în Europa și România, sau dezvoltarea abilităților de identificare a problemelor și vulnerabilităților specifice domeniului securității naționale din perspectiva antisemitismului, rasismului și discursului instigator la ură. Programele se vor adresa studenților și cursanților ANIMV și vor fi livrate atât pe linia formării inițiale, cât și continue. Pentru a evalua impactul programelor proprii, se vor aplica chestionare de evaluare (feedback) studenților/cursanților.
În ceea ce privește instituțiile de învățământ militar ale MApN, sunt avute în vedere următoarele activități:
Nivel liceal: Elevii colegiilor naționale militare vor participa, în anul școlar 2023-2024, la diverse activități, atât pe plan național, cât și local: concursuri, simpozioane, mese rotunde, sesiuni de referate și comunicări, expoziții – fotografie, desen-, întâlniri cu supraviețuitorii sau urmașii acestora – victime colaterale, prezentări de carte, vizionări de filme, excursii tematice.
Nivel postliceal: La școlile postliceale militare vor fi introduse teme în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului, în cadrul disciplinelor deja existente în planurile de învățământ. De asemenea, în săptămâna Școala Altfel, elevii acestor școli militare vor participa online la diverse activități având ca obiectiv studierea istoriei evreilor.
Instituțiile de învățământ superior militar: Realizarea de întâlniri, dezbateri, simpozioane etc., cu istorici specialiști în studiul epocii moderne și contemporane, reprezentanți ai Academiei Române sau ai Institutelor de Cercetări din țară arondate acesteia, a muzeelor din România; prezentarea de filme documentare referitoare atât la cel de-al Doilea Război Mondial, cât și la problematica Holocaustului și a urmărilor acestuia; alocarea unui număr de ore în cadrul disciplinei „Istorie militară” din instituțiile militare de învățământ superior; vizitarea muzeelor dedicate Holocaustului sau care abordează problematica urmărilor celor două conflagrații mondiale la care România a fost parte atât din țară, cât și din străinătate; acțiuni de îngrijire a monumentelor și a cimitirelor eroilor aflate în țară și rememorarea evenimentelor petrecute în acele zone prin prelegeri ale istoricilor sau a specialiștilor din muzeele din România; realizarea de expoziții documentare sau foto-documentare cu ocazia diverselor zile festive – Ziua Veteranilor de Război – 29 aprilie, a Veteranilor din teatrele de operații – 11 noiembrie și de Ziua Eroilor – Înălțarea Domnului -, de către muzeele sau sălile de tradiții din instituțiile de învățământ superior militar în care să fie abordată problematica celor două conflagrații mondiale și urmările acestora.
Coordonatori: MApN, SRI/ANIMV
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituții implicate; venituri proprii.
Termen : Permanent, pe durata implementării Strategiei.
Indicatori:
Calitativi
Consolidarea cunoașterii și înțelegerii, de către tânăra generație, a istoriei Holocaustului și a consecințelor sale; contracararea prejudecăților existente și stimularea unei atitudini deschise și toleranțe față de culturi diferite; sensibilizarea tinerei generații cu privire la importanța combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; stimularea capacității de interpretare a elementelor semnificative din istoria Holocaustului și a modului în care studiul acestui fenomen ar putea contribui la înțelegerea încălcărilor și pericolelor la adresa democrației din societatea de astăzi; dezvoltarea și consolidarea capacității de recunoaștere și demontării discursurilor radicale, instigatoare la ură, antisemite și xenofobe; documentarea laborioasă în susținerea și prezentarea informațiilor, unicitatea și autenticitatea surselor; implicarea profesorilor în predarea temelor.
Cantitativi
Numărul de activități organizate -întâlniri, dezbateri, simpozioane, mese rotunde, expoziții etc.- și numărul de participanți la acestea; numărul de vizite și de acțiuni cu caracter comemorativ și numărul de participanți la acestea;; număr de lucrări de absolvire pe teme subsumate disciplinelor relevante din perspectiva Strategiei.
Ținte: Menținerea numărului actual de discipline relevante din perspectiva Strategiei la nivelul ANIMV; 2-3 ședințe în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului introduse în școlile postliceale militare ale MApN.
Acțiunea nr. A.3.3. Implementarea de programe de formare profesională inițială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură pentru procurori si judecători.
Descrierea acțiunii specifice: Activitățile de formare au în vedere îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților profesionale ale membrilor sistemului judiciar necesare creșterii capacității de combatere a infracțiunilor asociate, inclusiv prin aprofundarea cadrului legal și a practicii judiciare în materie. În acest sens, MP-PÎCCJ va implementa o serie de programe de formare, finanțate prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, iar INM va include astfel de activități în Programul de Formare continuă și în Programul de formare profesională inițială.
Coordonatori: MP-PÎCCJ, INM
Surse de finanțare: Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 pentru programele MPPÎCCJ; fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INM; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Programe de formare implementate de MP-PÎCCJ – pe perioada implementării Strategiei; programe de formare inițială și continuă implementate de INM – anual.
Indicatori:
Calitativi
MP-PÎCCJ – uniformizarea interpretării și aplicării legii; creșterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite.
INM – evaluarea (feedback-ul) participanților la sesiunile de formare, inclusiv din perspectiva utilității cunoștințelor acumulate în materia combaterii antisemitismului, radicalizării, rasismului și discriminării.
Cantitativi
MP-PÎCCJ – numărul de programe de formare implementate; numărul de beneficiari.
INM – numărul de programe de formare profesională inițială; numărul de programe de formare profesională continuă; număr de beneficiari.
Ținte:
15 procurori instruiți ca formatori, în prima etapă și, în a doua etapă, 80 de persoane formate, dintre care 36 de procurori și 44 de persoane din alte categorii de personal cu atribuții în domeniul protecției victimelor infracțiunilor motivate de ură (judecători, polițiști, ONG-uri, DGASPC-uri, psihologi). Alături de cei 15 procurori, ca formatori vor fi instruiți și ofițeri de poliție.
1 program de formare profesională inițială și 1 program de formare profesională continuă/an organizat de INM.
Acțiunea nr. A.3.4. Realizarea informării personalului din instituțiile culturale de la nivel central si local, inclusiv prin intermediul unor sesiuni dedicate, pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Culturii, în colaborare cu Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, va realiza anual o sesiune de informare destinată personalului din instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii și autorităților administrației publice locale, având drept obiectiv prevenirea și evitarea promovării accidentale a unor simboluri antisemite și a unor personalități culturale legionare și fasciste, de către personalul acestor instituții. În egală măsură, având în vedere rolul crucial al instituțiilor de cultură în determinarea publicului să ia atitudine în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, sesiunile de informare vor aborda cele mai bune modalități prin care instituțiile de cultură își pot folosi atributele specifice pentru combaterea acestor fenomene și crearea unui impact de durată, la nivel social. Institutul Cultural Român va sprijini prezența/participarea unor vorbitori din străinătate la aceste sesiuni, deciși în consultare cu M. Culturii. Sesiunile de informare vor conține un segment de evaluare (feedback), dedicat participanților.
Coordonator: MC/INCFC, cu sprijinul DJC
Membri: ICR
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al Ministerului Culturii; buget ICR; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Pe durata implementării prezentei Strategii.
Indicatori:
Calitativi
Evaluarea (feedback-ul) participanților la sesiunile de informare, inclusiv din perspectiva utilității cunoștințelor acumulate.
Cantitativi
Numărul de sesiuni de informare organizate; numărul de vorbitori din străinătate participanți/țări participante; numărul de beneficiari/sesiune de formare; numărul de informări transmise; număr de chestionare.
Ținte: 1 sesiune de informare/an.
Acțiunea nr. A.3.5. Includerea, în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcționarilor publici, a domeniilor vizate de prevederile prezentei Strategii.
Descrierea acțiunii specifice: În vederea creșterii rezilienței instituțiilor publice față de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, INA va include în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcționarilor publici, dar și altor categorii de personal din administrația publică, domeniile vizate de prevederile prezentei strategii, acolo unde tematica respectivă are relevanță pentru grupul țintă și programul de formare. Temele ce vor fi incluse în cadrul programelor de formare profesională vor fi stabilite în colaborare cu instituțiile implicate în realizarea acestei acțiuni. Acestea vor fi centralizate și aprobate la nivelul INA și, ulterior, incluse în Oferta anuală a Institutului.
Oferta programelor de formare profesională va fi promovată de către INA, prin instrumente specifice. Impactul programelor va fi evaluat în baza mecanismelor existente – conform standardelor de calitate aprobate la nivelul INA, la finalul fiecărui program de formare, participanții completează chestionarul de evaluare (feedback) privind întregul proces de formare – organizare, formatori, gradul de relevanță a tematicilor incluse în programele de formare.
Pe lângă programele din Ofertă, vor fi organizate webminarii de promovare, cu titlu gratuit, în rândul personalului din administrația publică, a prezentei Strategii.
Scopul acestor demersuri îl reprezintă pregătirea funcționarilor publici și a personalului angajat în instituții publice să gestioneze situațiile care au potențial de discriminare, consolidarea valorilor democratice și, totodată, responsabilizarea celor care își desfășoară activitatea în instituții publice în vederea prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Coordonator: INA
Membri: INSHR-EW, ANR, CNCD
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Aprobare teme formare profesională – trimestrul I, anual, pe durata implementării Strategiei; derulare programe formare – anual, pe durata implementării Strategiei; organizare webminarii promovare Strategie – anual, pe durata implementării Strategiei.
Indicatori:
Calitativi
Capacitatea beneficiarilor programelor de formare profesională și a reprezentanților instituțiilor publice de a gestiona posibilele derapaje antisemite.
Cantitativi
Numărul de programe cu tematică specifică inclusă; numărul de participanți la programele cu tematică specifică inclusă; numărul de chestionare aplicate participanților; numărul de webminarii organizate; numărul de participanți la webminarii.
Ținte: Includerea domeniilor vizate de prevederile Strategiei în cel puțin unul dintre programele de formare profesională organizate de INA; 1 webminar de promovare/an.
Acțiunea nr. A.3.6. Crearea de module de pregătire pentru jurnaliști, editori și prezentatori, inclusiv cu sprijinul societății civile, pentru a facilita recunoașterea diferitelor forme de antisemitism, rasism, xenofobie și discurs instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Scopul principal al formării se referă la consolidarea cunoștințelor jurnaliștilor în ceea ce privește standardele naționale și internaționale în domeniul drepturilor omului, cu accent pe libertatea de exprimare, nediscriminare și discurs instigator la ură și, totodată, recunoașterea diferitelor forme de rasism, xenofobie și antisemitism. Se urmărește, de asemenea, dotarea jurnaliștilor cu competențe cheie care să le permită aplicarea în cel mai profesionist mod posibil a instrumentelor de prevenire a intoleranței în mass-media audiovizuală, concomitent cu reflectarea adecvată, la nivelul actului jurnalistic, a diferitelor segmente care compun societatea românească. Unul dintre obiectivele modulelor de pregătire este de a preveni perpetuarea stereotipurilor negative în mass-media audiovizuală. Pentru a măsura impactul modulelor de pregătire, beneficiarii vor fi invitați să completeze un chestionar dedicat.
DRI va întocmi un raport al activității în termen de o lună de la finalizarea fiecărui modul de pregătire, care va fi prezentat coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei.
Coordonator: SGG/DRI
Membri: INSHR-EW, ANR, CNCD, AvP
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al DRI, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Trimestrul IV al fiecărui an.
Indicatori
Calitativi
Gradul de familiarizare cu standardele naționale si internaționale în domeniul drepturilor omului; dobândirea de abilități practice în aplicarea instrumentelor de prevenire a intoleranței în mass-media audiovizuală; capacitatea de a recunoaște diferitele forme de antisemitism, rasism, xenofobie și discurs instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de module de pregătire dezvoltate și implementate; numărul de jurnaliști, editori și prezentatori, participanți; numărul de formatori implicați; număr de chestionare aplicate beneficiarilor în urma participării la modulele de pregătire.
Ținte: 2 module de pregătire/an; 15 jurnaliști, editori, prezentatori participanți la fiecare modulul de pregătire.
Acțiunea nr. A.3.7. Realizarea unor campanii de creștere a gradului de conștientizare si informare a publicului cu privire la impactul negativ al discursului antisemit, xenofob, radicalizat si instigator la ură, inclusiv cu implicarea unor personalități publice reprezentative -spre ex: formatori de opinie/influenceri, artiști, reprezentanți media, sportivi.
Descrierea acțiunii specifice: DRI, împreună cu instituțiile partenere în implementarea acestei acțiuni, vor dezvolta campanii de conștientizare comune, care se vor derula sub forma unei „săptămâni împotriva antisemitismului, xenofobei, radicalizării și discursului instigator la ură”, inclusiv cu implicarea unor persoane publice reprezentative. Campaniile sunt menite să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului larg cu privire la impactul negativ al discursului antisemit, xenofob, radicalizat și instigator la ură, în scopul adoptării unei conduite preventive, care să permită evitarea acestui tip de discurs și pro-active, care să permită respingerea și semnalarea situațiilor către autoritățile competente. Materialele promoționale elaborate în cadrul acestor campanii vor fi diseminate, în principal, pe paginile de internet și pe paginile de socializare ale instituțiilor implicate în realizarea acestei acțiuni și, după caz, pe canalele de comunicare utilizate de partenerii angrenați în derularea lor, precum și prin intermediul mass-media. De asemenea, promovarea campaniilor se va realiza și în cadrul unor manifestări culturale sau sportive consacrate.
Coordonator: SGG/DRI
Membri: ANS, ANCOM, MAI, INSHR-EW, ANR, ICR, CNCD; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; buget ICR; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Anual, pe durata implementării Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Impactul campaniilor de conștientizare la nivelul publicului larg (prin reacțiile la conținutul diseminat în cadrul fiecărei campanii); angajamentul online; prezența în mass-media.
Cantitativi
Număr de persoane care accesează informațiile comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de persoane care au interacționat cu conținutul comunicat în cadrul fiecărei campanii; număr de mesaje/ postări/sloganuri comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de parteneri atrași; număr de manifestări culturale sau sportive în cadrul cărora au fost promovate campaniile.
Ținte:
1 campanie națională/an; 20.000 de vizualizări la finalul fiecărei campanii diseminate în mediul online/platforme de socializare; cel puțin 1 manifestare culturală sau sportivă pe an în care a fost promovată campania.
OBIECTIV SPECIFIC A.4. Prevenirea si combaterea formelor online de antisemitism, xenofobie, radicalizare si discurs instigator la ură
Acțiunea nr. A.4.1. întărirea cooperării cu industria si cu companiile IT, inclusiv din domeniul jocurilor electronice, precum si cu operatorii de servicii online (OSP), pentru a preveni propagarea mesajelor antisemite, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură, precum si expunerea si vânzarea ilegală, în mediul online, a simbolurilor, a obiectelor de colecție si a literaturii naziste, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură; încurajarea integrării acestor elemente în strategiile de responsabilitate socială corporatistă, care să vizeze industria în domeniu.
Descrierea acțiunii specifice: Prin intermediul acestei acțiuni se urmărește consolidarea dialogului și a cooperării cu industria și cu companiile IT, inclusiv din domeniul jocurilor electronice, precum și cu OSP, în vederea dezvoltării unor noi modalități inovatoare de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură în mediul online și digital, precum și conștientizarea acestora cu privire la impactul negativ al acestui tip de discursuri asupra persoanelor și a grupurilor pe care le vizează, dar și asupra drepturilor și a libertăților fundamentale, precum libertatea de exprimare. Având în vedere caracterul antreprenorial și internațional al industriei, acest deziderat va fi realizat în special prin discuții purtate între reprezentanții industriei, experți în combaterea acestor fenomene și reprezentanții autorităților naționale de aplicare a legii, în baza reglementărilor naționale și europene în domeniu. Dialogul va urmări și necesitatea prevenirii expunerii și vânzării ilegale a simbolurilor, obiectelor de colecție și a literaturii naziste, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, în mediul online. Se va avea în vedere, de asemenea, dezvoltarea și diseminarea unor materiale informative și de sensibilizare pentru industria și companiile IT și OSP-uri, precum și organizarea de workshop-uri și training-uri cu reprezentanții OSP-urilor.
Coordonator: SGG/ICI
Membri: MAI, ADR, ANCOM
Surse de finanțare: Fonduri europene; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Pe perioada implementării Strategiei
Indicatori
Calitativi
Gradul de conștientizare și determinare, în urma întâlnirilor organizate, a reprezentanților platformelor de socializare pentru alocarea de resurse umane pentru moderarea conținutului online; gradul de implicare al reprezentanților companiilor care dețin platforme de socializare în desfășurarea de acțiuni în ceea ce privește eliminarea conținutului cu caracter radicalizat, xenofob sau incitator la ură, din proprie inițiativă sau la solicitarea autorităților de aplicare a legii.
Cantitativi
Numărul de întâlniri și discuții organizate cu reprezentanții industriei și ai companiilor IT; numărul de materiale educaționale și de sensibilizare elaborate și distribuite; numărul de politici și proceduri interne ale companiilor IT dezvoltate sau îmbunătățite; numărul de workshop-uri comune cu reprezentanții OSP; numărul de training-uri organizate de OSP cu reprezentanții structurilor de aplicare a legii; numărul de mesaje cu caracter antisemit, radicalizat, extremist, incitator la ură, identificate și eliminate.
Ținte:
10 întâlniri cu industria; 10 materiale educaționale distribuite în industria IT; 20 de companii care au adoptat politici interne referitoare la discursul urii.
Acțiunea nr. A.4.2. Organizarea unei conferințe naționale pe tema provocărilor combaterii formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură cu participarea instituțiilor publice și a entităților private; identificarea de bune practici.
Descrierea acțiunii specifice: INSHR-EW, împreună cu instituțiile partenere în implementarea acestei acțiuni, va organiza o conferință pe tema provocărilor combaterii formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură, având drept obiectiv principal stimularea dialogului și a schimbului de bune practici între autorități, societatea civilă și reprezentanți ai mediului privat -industria de IT- pentru eficientizarea efortului de combatere a acestor fenomene, adaptat evoluțiilor și tendințelor înregistrate. În urma evenimentului, INSHR-EW va elabora un raport de activitate care va conține o secțiune de recomandări și informații privind modelele de bune practici identificate și va evalua necesitatea organizării periodice a unui astfel de eveniment. Raportul va fi transmis, spre informare, coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Coordonator: INSHR-EW
Membri: SGG/DRI, CNCD, ANR, MP-PÎCCJ, AvP, ADR, ANCOM, MJ
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INSHR-EW, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: 2025
Indicatori
Calitativi
Gradul de interes față de eveniment; preluarea subiectului în alte foruri de dezbatere; bunele practici identificate pentru eficientizarea efortului de combatere a formelor online de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură, concomitent cu protejarea libertății de exprimare.
Cantitativi
Numărul de participanți la eveniment; numărul de bune practici identificate și diseminate.
Ținte:
1 conferință națională; 1 raport de evaluare; diseminarea recomandărilor și urmărirea implementării acestora; diseminarea modelelor de bune practici identificate.
OBIECTIV SPECIFIC A.5. Promovarea de programe pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării si discursului instigator la ură în domeniul sportiv
Pentru implementarea obiectivului specific nr. A.5., ANS va crea un grup de lucru interinstituțional, compus din instituțiile cu responsabilități în implementarea fiecărei acțiuni specifice.
Acțiunea nr. A.5.1. Desfășurarea de programe de formare profesională inițială si continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, pentru personalul angajat în domeniul sportiv.
Descrierea acțiunii specifice: Grupul de lucru va dezvolta, din punct de vedere conceptual, programele/cursurile de formare profesională inițială și continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. În activitatea sa, îndeosebi pentru organizarea efectivă a programelor/cursurilor de formare, grupul de lucru va colabora și cu Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și federațiile sportive naționale. Pentru a măsura impactul măsurii, la finalul fiecărui program/curs va fi aplicat un chestionar participanților.
Coordonator: ANS
Membri: COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Constituirea grupului de lucru – o lună de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii; dezvoltarea de programe/cursuri de formare inițială și continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv – octombrie 2024; implementarea programelor/cursurilor de formare profesională inițială și continuă pentru personalul angajat în domeniul sportiv – 2024-2027.
Indicatori
Calitativi
Gradul de familiarizare a beneficiarilor cu standardele naționale și internaționale în domeniul drepturilor omului; dobândirea de abilități practice de aplicare a instrumentelor de prevenire a antisemitismului, xenofobiei și a discursului instigator la ură în sport; capacitatea de a recunoaște diferitele forme de xenofobie, antisemitism si discurs instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de programe/cursuri de formare dezvoltate; numărul de specialiști din domeniul sportului participanți la programe; număr de chestionare aplicate.
Ținte: Minimum 3 programe/cursuri de formare inițială și continuă pe an, pentru personalul angajat în domeniul sportiv; 5000 specialiști în domeniul sportului instruiți.
Acțiunea nr. A.5.2. Derularea de campanii educaționale si de conștientizare, precum si consolidarea dialogului cu cluburile sportive, cu structurile sportive asociative regionale si cu grupurile de suporteri, pentru a preveni propagarea de mesaje antisemite, rasiste, xenofobe, radicalizate si instigatoare la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Grupul de lucru va dezvolta campanii educaționale și de conștientizare comune, inclusiv cu implicarea unor personalități sportive, care vor fi derulate la nivel național, în scopul sensibilizării publicului cu privire la incidentele, mesajele și comportamentele antisemite, rasiste, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură în cadrul evenimentelor sportive, inclusiv în rândul spectatorilor și, respectiv, cu privire la cele mai bune modalități de prevenire a acestor manifestări. Campaniile vor avea în vedere și organizarea de activități de informarea suporterilor/participanților, de către MAI/IGJR, cu privire la obligațiile care revin și riscurile la care se pot expune prin implicarea în acțiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive.
De asemenea, grupul de lucru va dezvolta și va implementa un set de activități -grupuri de discuții/workshop-uri/cursuri etc.- dedicate cluburilor sportive, structurilor asociative regionale, grupurilor/asociațiilor de suporteri, părinților, menite să consolideze cunoștințele beneficiarilor cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură în sport, în scopul prevenirii acestor fenomene și creării unei culturi incluzive.
Coordonator: ANS
Membri: MAI, SGG/DRI, COSR, CNCD, AvP; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: 2024-2027
Indicatori
Calitativi
Impactul campaniilor de conștientizare; angajamentul online; prezența în mass-media; impactul activităților de consolidare a cunoștințelor cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură în sport.
Cantitativi
Număr de persoane care accesează informațiile comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de persoane care au interacționat cu conținutul comunicat în cadrul fiecărei campanii; număr de mesaje/postări/sloganuri comunicate în cadrul fiecărei campanii; număr de parteneri atrași; număr de participanți la activitățile de consolidare a cunoștințelor cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură în sport
Ținte: 1 campanie națională/an; 2 grupuri de discuții/workshop-uri/cursuri/an.
Acțiunea nr. A.5.3. Elaborarea și diseminarea către cluburile și asociațiile sportive a unui Cod de conduită pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului în domeniul sportiv.
Descrierea acțiunii specifice: Pentru consolidarea reglementărilor și aplicării acestora în cazul incidentelor xenofobe, rasiste, instigatoare la ură și de negare a Holocaustului în domeniul sportiv, ANS și COSR, cu sprijinul FRF și al LPF, vor elabora un cod de conduită care va fi diseminat cluburilor și asociațiilor sportive. O copie a codului de conduită va fi înaintată coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei strategii.
Coordonator: ANS
Membri: COSR; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANS; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Elaborare și aprobare cod de conduită – 2025; diseminare cod de conduită – cel târziu în al doilea an de la aprobarea Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la pericolul reprezentat de antisemitism, rasism, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și negarea Holocaustului; promovarea unui mediu incluziv din punct de vedere cultural, fără stereotipuri, intoleranță sau discriminare; descurajarea incidentelor xenofobe, rasiste, instigatoare la ură și de negare a Holocaustului în domeniul sportiv.
Cantitativi
Numărul de cluburi/asociații sportive care au adoptat codul de conduită; numărul de cluburi/asociații sportive care au integrat prevederile codului de conduită în regulamentele existente la nivelul acestora
Ținte: Minimum 30 de cluburi sportive care au adoptat codul de conduită până în anul 2027.
Acțiunea nr. A.5.4. Elaborarea unor mecanisme de monitorizare, prevenire, sesizare și sancționare a manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe în domeniul sportiv, precum și crearea unor mecanisme de protecție a victimelor.
Descrierea acțiunii specifice: Grupul de lucru, în colaborare cu federațiile sportive, va analiza mecanismele existente de monitorizare, prevenire, sesizare și sancționare a manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe în domeniul sportiv și, în baza constatărilor, va propune consolidarea acestora sau, după caz, va dezvolta noi mecanisme. În scopul de a îmbunătăți înregistrarea incidentelor și, totodată, de a facilita depunerea de plângeri individuale și de a proteja victimele, va fi promovată platforma dezvoltată la acțiunea nr. A.6.1. În activitatea sa, grupul de lucru va căuta să identifice exemple de bune practici la nivel național și internațional, inclusiv pe palier legislativ.
Coordonator: ANS
Membri: MAI, MP-PÎCCJ, INM, COSR, CNCD, AvP, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Analiza mecanismelor existente și elaborarea raportului de evaluare – trimestrul I 2026; promovarea platformei dezvoltate la acțiunea nr. A.6.1 – după lansarea acesteia.
Indicatori
Calitativi
Rezultatele analizei mecanismelor existente de monitorizare, prevenire, sesizare și sancționare a manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe în domeniul sportiv.
Cantitativi
Recomandări privind mecanismele de monitorizare, prevenire, sesizare și sancționare a manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe în domeniul sportiv; număr de mecanisme de protecție a victimelor dezvoltate; numărul de activități de promovare a platformei create în urma implementării acțiunii nr. A.6.1.
Ținte: Creșterea ratei de monitorizare, prevenire, sesizare și sancționare a manifestărilor antisemite în domeniul sportiv, precum și a ratei de raportare a incidentelor.
Acțiunea nr. A.5.5. Includerea, în programele de formare a magistraților, polițiștilor și jandarmilor, a unor activități de facilitare a înțelegerii necesității combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în context sportiv.
Descrierea acțiunii specifice: Programele de formare au în vedere îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților profesionale ale polițiștilor și a jandarmilor, precum și ale membrilor sistemului judiciar, necesare creșterii capacității de combatere a infracțiunilor asociate, inclusiv prin aprofundarea cadrului legal și, respectiv, a practicii judiciare în materie.
INM va include activități de formare profesională continuă în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, inclusiv în context sportiv, în programele de formare continuă. De asemenea, se vor face demersuri pentru continuarea programelor de schimb de experiență, pe linia pregătirii magistraților, cu instituții de resort din Germania.
Pentru formarea polițiștilor și a jandarmilor, MAI va organiza activități de facilitare a înțelegerii necesității combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în context sportiv.
Coordonator: INM
Membri: CSM, MP-PÎCCJ, ANS, COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF
Coordonator: MAI
Membri: ANS, COSR, CNCD, AvP, ANR, INSHR-EW, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Anual
Indicatori
Calitativi
Consolidarea înțelegerii necesității combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în context sportiv; evaluarea (feedback-ul) participanților la sesiunile de formare, inclusiv din perspectiva utilității cunoștințelor acumulate în materia combaterii extremismului, rasismului, discriminării și antisemitismului,
Cantitativi
Numărul de programe de formare implementate de INM și numărul de beneficiari ai acestor programe; numărul de activități organizate de MAI și numărul de participanți la acestea.
Ținte: INM: 1 seminar/an, în perioada 2024-2027; 20 de judecători și procurori participanți la programe/an
Acțiunea nr. A.5.6. Promovarea incluziunii prin intermediul evenimentelor sportive.
Descrierea acțiunii specifice: Grupul de lucru va elabora unu ghid de promovare a incluziunii în cadrul evenimentelor sportive. Ghidul va include informații despre: mijloacele și metodele de diseminare a unor mesaje care promovează incluziunea; mecanisme de informare a participanților la evenimente sportive cu privire la importanța unui mediu favorabil incluziunii, lipsit de prejudecăți și stereotipuri, bazat pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a persoanelor care aparțin minorităților naționale; modalități de motivare a organizatorilor de evenimente pentru a promova incluziunea și alte valori fundamentale prin sport, pentru creșterea eficienței demersului, precum și a gradului de recepționare și înțelegere a mesajelor; indicatori pentru atingerea obiectivelor.
Coordonator: ANS
Membri: COSR, SGG/DRI; cu sprijinul FRF, LPF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat.
Termen: Elaborare ghid – trimestrul II 2025; diseminare ghid – trimestrul III 2025.
Indicatori
Calitativi
Creșterea gradului de conștientizare a participanților la evenimente sportive cu privire la importanța unui mediu favorabil incluziunii, lipsit de prejudecăți și stereotipuri, bazat pe respectarea drepturilor omului.
Cantitativi
Număr de evenimente sportive care promovează incluziunea.
Ținte: 200 evenimente sportive care promovează incluziunea.
OBIECTIV SPECIFIC A.6. Protejarea membrilor comunității evreiești și a altor persoane aflate în situații vulnerabile
Acțiunea nr. A.6.1. Dezvoltarea unei platforme digitale de servicii integrate în beneficiul cetățenilor.
Descrierea acțiunii specifice: SGG/ICI va crea un grup de lucru interinstituțional pentru definitivarea și gestionarea conținutului platformei, compus din reprezentanți ai instituției coordonatoare și ai MAI, MP-PÎCCJ, MJ, CNCD, SGG/DRI, AvP, INSHR-EW, ANR, FCER-CM. Grupul de lucru va urmări dezvoltarea, din punct de vedere conceptual, a modalității de funcționare a platformei și a conținutului digital.
Platforma va conține o secțiune, realizată de SGG/ICI, MAI, MP-PÎCCJ, CNCD, AvP, INSHR-EW, ANR, în cooperare cu FCER-CM, unde victimele, instituțiile cu atribuții în domeniu, organizațiile neguvernamentale și cetățenii pot raporta, în condiții de confidențialitate, incidente rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură. Aceasta va oferi o modalitate simplă, cu o interfață prietenoasă, integrată și sigură de raportare a incidentelor având în vedere că, în prezent, există mai multe instituții cu atribuții pe linia investigării incidentelor de acest tip. Procedura de gestionare și soluționare a sesizării va fi stabilită de comun acord între MAI, MP-PÎCCJ, CNCD și Instituția Avocatul Poporului. Reclamanții vor fi informați cu privire la numărul de înregistrare al sesizării/petiției, instituția responsabilă de soluționarea sesizării/petiției, precum și stadiul soluționării. Platforma va încorpora măsuri de protejare a identității celor care raportează și a datelor personale furnizate. Prin intermediul acestei platforme se creează totodată premisele unei mai bune evidențe, la nivelul autorităților publice, cu privire la incidentele rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură din România.
De asemenea, MJ, MAI, SGG/DRI, FCER-CM, cu sprijinul MMSS și a MFTES vor întocmi o listă cu organizații neguvernamentale de la nivel central și local care pot sprijini victimele, având în vedere impactul advers al incidentelor și infracțiunilor asociate antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură asupra acestora. Lista va fi centralizată la nivelul MJ, care va asigura publicarea acesteia pe platformă.
Totodată, un sub-grup de lucru compus din MJ, MAI, MP-PÎCCJ, CNCD și AvP, va centraliza legislația națională relevantă în materia combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, care va fi publicată într-o secțiune distinctă în cadrul platformei. Prin intermediul acestei secțiuni se urmărește informarea cetățenilor cu privire la cadrul legal național relevant, precum și cu privire la drepturile victimelor, într-un limbaj clar, simplu și accesibil publicului larg.
Având în vedere că prevenirea acestor fenomene presupune, în primul rând, cunoașterea formelor și a modalităților lor de manifestare, platforma va conține și o secțiune care oferă cetățenilor informații ce facilitează recunoașterea discursului și a comportamentelor rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură, precum și a simbolurilor interzise. Măsura vine inclusiv în sprijinul autorităților publice responsabile cu aplicarea legii, facilitând recunoașterea infracțiunilor asociate acestor fenomene, precum și a simbolurilor interzise și va fi implementată de către MJ, CNCD, AvP, SGG/DRI, FCER-CM, INSHR-EW, ANR.
În condițiile în care în ultimii ani se constată o coagulare a fenomenului radicalizării extremist-naționaliste, având spațiul online drept principal mediu de propagare a ideilor radicale, platforma va include și o secțiune de informare a cetățenilor, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, cu privire la principalele tendințe ale discursului instigator la ură înregistrate în mediul online, precum și în ceea ce privește rețelele de radicalizare din mediul online și principalele mișcări și organizații antisemite, rasiste și extremiste active la nivel internațional. În acest sens, grupul de lucru va elabora o metodologie de lucru care va include caracteristicile ce trebuie urmărite și modalitățile utilizate pentru identificarea tendințelor și a mișcărilor. Instituția responsabilă de crearea și gestionarea acestei secțiuni este SGG/ICI.
Coordonator grup de lucru: SGG/ICI
Membri: MAI, MP-PÎCCJ, MJ, CNCD, SGG/DRI, AvP, INSHR-EW, ANR; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri europene.
Termen: Semestrul II 2026
Indicatori
Calitativi
Facilitarea raportării incidentelor rasiste, xenofobe, antisemite și motivate de ură; facilitarea accesului victimelor la programe și organizații ne-guvernamentale de sprijin; creșterea gradului de informare cu privire la cadrul legal național relevant, precum și cu privire la amenințările generate de fenomenul radicalizării extremiste, antisemitism, xenofobie și discurs instigator la ură.
Cantitativi
Realizarea efectivă a platformei; număr de incidente raportate; număr de incidente soluționate.
Ținte: Creșterea gradului de raportare a incidentelor; facilitarea accesului victimelor la instrumente de raportare.
Acțiunea nr. A.6.2. Dezvoltarea, inclusiv cu sprijinul societății civile, a unor programe destinate victimei, în scopul contrabalansării efectelor negative produse de antisemitism, discurs instigator la ură, discriminare, xenofobie și extremism, în cadrul platformei menționate la acțiunea A.6.1.
Descrierea acțiunii specifice: În scopul dezvoltării programelor destinate victimelor, DRI va realiza unul sau mai multe workshop-uri, la care vor lua parte și psihologi, asistenți sociali, magistrați, polițiști, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale. Modalitatea de integrare a programelor de sprijin dezvoltate în cadrul platformei menționate la acțiunea A.6.1. va fi stabilită în colaborare cu membrii grupului de lucru interinstituțional creat pentru definitivarea conținutului acesteia.
Coordonator: SGG/DRI
Membri: MAI, ANR, SSC, cu sprijinul FCER-CM și al altor instituții relevante
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: În maximum șase luni de la lansarea platformei digitale create în urma implementării acțiunii A.6.1.
Indicatori
Calitativi
Programe de sprijin eficiente, centrate pe victimă, care să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a depăși impactul advers al actelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură.
Cantitativi
Numărul de workshop-uri; număr de participanți la workshop-uri; număr de programe dezvoltate; număr de parteneri atrași/angrenați.
Ținte: Realizarea efectivă a secțiunii specializate în cadrul platformei.
Acțiunea nr. A.6.3. Realizarea unor campanii de conștientizare și informare a persoanelor aflate în situații vulnerabile cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente.
Descrierea acțiunii specifice: În scopul informării publicului și, în special a persoanelor aflate în situații vulnerabile, cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente, vor fi dezvoltate o serie de campanii comune de creștere a gradului de conștientizare. Materialele de campanie vor face trimitere și către sursele existente de informare a victimelor cu privire la drepturile acestora, precum pagina dedicată a MP-PÎCCJ și secțiunea dedicată din cadrul platformei dezvoltate la acțiunea nr. A.6.1, după operaționalizarea acesteia. Materialele elaborate fi diseminate, în principal, pe paginile de internet și pe paginile de socializare ale instituțiilor implicate în realizarea acestei acțiuni și, după caz, cu sprijinul mass mediei audio-vizuale. De asemenea, MAI va implementa activități preventive directe cu beneficiarii, fie în mod individual, fie în cooperare cu celelalte instituții cu responsabilități în domeniu.
Ulterior implementării primei campanii, SGG/DRI va întocmi un raport de activitate care va aborda inclusiv aspecte privind frecvența cu care trebuie realizate astfel de campanii.
Raportul va fi transmis coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Coordonator: SGG/DRI
Membri: INSHR-EW, ANR, MAI; cu sprijinul MP – PÎCCJ, FCER-CM și B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Implementarea primei campanii – 2024.
Indicatori
Calitativi
Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente; încurajarea societății pentru luarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea discursului și a manifestărilor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, prin semnalarea unor astfel de cazuri către organismele competente.
Cantitativi
Numărul de persoane care accesează informațiile comunicate prin campanii; număr de mesaje postări/sloganuri comunicate în cadrul campaniei;
Ținte: 1 campanie de promovare a instrumentelor de raportare a incidentelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură.
OBIECTIV GENERAL B: Promovarea educației pentru incluziune
OBIECTIV SPECIFIC B.1. Implementarea programelor școlare, universitare și post-universitare
Acțiunea nr. B.1.1. Monitorizarea programelor universitare relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va solicita instituțiilor de învățământ superior informații privind programele de studii universitare relevante din perspectiva prezentei Strategii -inclusiv numărul de programe de licență, masterat, doctorat-, fișele disciplinelor și numărul de studenți înmatriculați la acestea, în scopul elaborării unei situații centralizatoare. În eventualitatea în care se constată, în timp, o descreștere a numărului de programe de studiu, MEd va solicita instituțiilor de învățământ superior să furnizeze detalii privind motivele care au condus la dispariția programelor de studii din ofertele de învățământ și, după caz, va organiza întrevederi cu Consiliul Național al Rectorilor în scopul identificării celor mai bune modalități de continuare a programelor relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, la nivel universitar.
Se va încerca, de asemenea, identificarea modalităților de sporire a numărului programelor universitare relevante din perspectiva prezentei Strategii.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Monitorizarea programelor de studii universitare se va realiza anual, începând cu primul an de la adoptarea Strategiei; copiile documentelor elaborate se vor transmite anual către coordonatorul Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Indicatori
Calitativi
Susținerea interesului mediului academic față de sporirea calității programelor de studii universitare.
Cantitativi
Situații centralizatoare: numărul de programe de studii universitare identificate, defalcate pe instituție de învățământ; număr de studenți înmatriculați; rata de continuare a studiilor înregistrată la sfârșitul primului an.
Ținte:
Creșterea sau cel puțin menținerea numărului de discipline și de programe de masterat relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură, rezultat în urma exercițiului anterior de monitorizare -2021-2023.
Acțiunea nr. B.1.2. încurajarea și susținerea instituțiilor de învățământ superior pentru înființarea unor programe de masterat și de doctorat în domenii relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va sprijini instituțiile de învățământ superior care doresc să înființeze programe de studii universitare de masterat și de doctorat relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și a discursului instigator la ură prin alocarea de fonduri pentru finanțarea situațiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanțare a instituțiilor de învățământ superior de stat. De asemenea, MEd va continua să promoveze recomandările și resursele educaționale ale Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și ale UNESCO în ceea ce privește educația despre Holocaust și genocid, la nivel universitar.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Anual, începând cu primul an de la adoptarea Strategiei, MEd va verifica intenția instituțiilor de învățământ superior de a înființa programe de studii universitare de masterat și de doctorat relevante, în scopul identificării situațiilor speciale care necesită sprijin financiar.
Promovarea recomandărilor și a resurselor educaționale dezvoltate de IHRA și UNESCO se va realiza în primul an de la adoptarea Strategiei și, ulterior, în funcție de apariția unor noi recomandări/resurse educaționale.
Copiile documentelor elaborate se vor transmite anual către coordonatorul Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Indicatori
Calitativi
Promovarea unei orientări pozitive a comunității academice cu privire la educația despre prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de programe de studii universitare de masterat și de doctorat nou înființate.
Ținte: Oferirea unui sprijin real instituțiilor de învățământ superior care doresc să înființeze programe de studii universitare de masterat și doctorat relevante din perspectiva prezentei Strategii.
Acțiunea nr. B.1.3. Analizarea tuturor reglementărilor subsecvente adoptate pentru implementarea noilor legi ale educației, din punctul de vedere al combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației, prin Direcția Generală Învățământ Universitar și prin Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, va centraliza în câte un raport toate reglementările subsecvente adoptate pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învățământului superior, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, care sunt relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură, pe care le va prezenta Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, în scopul identificării unor eventuale nevoi de completare a acestora.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Elaborarea raportului și prezentarea sa în Comitet – un an și jumătate de la aprobarea Strategiei.
Revizuirea raportului și prezentarea acestuia în Comitet – în ultimul an de implementare a Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Rezultatele discuțiilor de la nivelul Comitetului de monitorizare pe marginea reglementărilor adoptate pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învățământului superior, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.
Cantitativi
Numărul de rapoarte elaborate; numărul de informări realizate în Comitet; numărul de propuneri de revizuire a reglementărilor subsecvente adoptate, care au legătură cu Strategia, pentru implementarea Legii nr. 199/2023 a învățământului superior, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare; numărul de reglementări revizuite/completate.
Ținte: Asigurarea calității predării disciplinelor relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură.
Acțiunea nr. B.1.4. Crearea de resurse educaționale deschise pentru activități didactice din domeniile acoperite de strategie, axate pe programa disciplinei școlare Istoria Evreilor. Holocaustul.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va sprijini crearea de resurse educaționale deschise (RED-uri) pentru activități didactice din domeniile acoperite de strategie, axate pe programa disciplinei școlare Istoria Evreilor. Holocaustul, cu respectarea competențelor și a conținuturilor programei școlare. În acest scop, MEd va realiza o analiză de nevoi la nivelul corpului profesoral. De asemenea, pentru realizarea RED-urilor se vor lua în considerare și ghidurile, recomandările sau resursele educaționale dezvoltate la nivelul unor organizații/instituții internaționale, precum IHRA, UNESCO sau Yad Vashem.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Realizarea analizei de nevoi – în primul an școlar de la aprobarea Strategiei.
Realizarea a cel puțin 3 RED-uri/an.
Indicatori
Calitativi
Creșterea calității predării și a atractivității disciplinei școlare Istoria Evreilor. Holocaustul; elaborarea de RED-uri care să poată fi utilizate la nivel național.
Cantitativi
Numărul de unități de învățământ și numărul de cadre didactice participante la analiza de nevoi; numărul de RED-uri realizate.
Ținte: Cel puțin 10 RED-uri realizate.
Acțiunea nr. B.1.5. Extinderea și în alte județe a proiectului „Să ne cunoaștem eroii”.
Descrierea acțiunii specifice: Proiectul „Să ne cunoaștem eroii” presupune participarea unor grupuri de elevi ieșeni la ceremoniile militare de comemorare a eroilor militari români care se află înmormântați în Parcela eroilor evrei căzuți la datorie în Războiul pentru întregirea României din Cimitirul Evreiesc din Iași. Aceste ceremonii militare se organizează, de regulă, de două ori pe an, cu prilejul Zilei Eroilor și a Zilei Armatei Române. Cu prilejul prezenței lor la ceremonii, elevii vizitează, pe lângă parcela eroilor, parcela victimelor Pogromului de la Iași, parcela victimelor din groapa comună Popricani I, precum și două morminte ale unor personalități din istoria României care se află înmormântate în Cimitirul Evreiesc de la Iași. La fiecare obiectiv vizitat, un elev face o prezentare a uneia dintre persoanele care se află înhumate acolo -un soldat erou, o victimă a Pogromului de la Iași etc.-. Activitățile sunt încheiate prin chestionare de evaluare completate de către participanții la program.
În vederea facilitării implementării proiectului „Să ne cunoaștem eroii” în alte județe, MEd, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Iași, va organiza activități de diseminare/schimb de experiență și bune practici vizând aspecte teoretice și practice ale implementării ediției ieșene a proiectului. Totodată, MEd va face demersuri, cu ajutorul instituțiilor/asociațiilor/organizațiilor relevante, pentru identificarea soldaților căzuți în Războiul pentru întregirea patriei care fac parte din rândul minorității evreiești antebelice și a locurilor în care aceștia sunt înhumați. Listele elaborate ca urmare a acestui demers vor fi puse la dispoziția inspectoratelor școlare județene, alături de alte resurse relevante din perspectiva implementării proiectului în alte județe din România.
Ulterior, MEd va solicita inspectoratelor școlare județene să transmită propuneri de activități care ar putea fi organizate cu prilejul derulării proiectului în județul de referință. Activitățile selectate vor fi aprobate la nivelul MEd și vor fi diseminate la nivelul fiecărui inspectorat școlar.
Coordonator: MEd, cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe.
Termen: Organizarea de activități de diseminare/schimb de experiență și bune practici – cel puțin 1/an, începând cu primul an de implementare a Strategiei.
Identificarea soldaților evrei căzuți în Războiul pentru întregirea patriei și a locurilor în care aceștia sunt înhumați și diseminarea listelor către inspectoratele școlare județene – trimestrul II 2025.
Centralizarea propunerilor ISJ de activități în cadrul proiectului „Să ne cunoaștem eroii” și aprobarea activităților la nivelul MEd – trimestrul III 2025.
Implementarea proiectelor „Să ne cunoaștem eroii” în alte județe din România – începând cu trimestrul III 2025.
Indicatori
Calitativi
Utilitatea și eficiența activităților de diseminare/schimb de experiență și bune practici pentru beneficiari, precum și a materialelor de sprijin elaborate și diseminate; sensibilizarea beneficiarilor și creșterea nivelului acestora de înțelegere a contribuției comunității evreiești la apărarea și dezvoltarea României; consolidarea cunoștințelor; stimularea interesului beneficiarilor față de viața socială și a comunității.
Cantitativi
Numărul de activități de diseminare/schimb de experiență și bune practici organizate; numărul de inspectori școlari, de unități de învățământ și de cadre didactice participante; numărul de proiecte de tipul „Să ne cunoaștem eroii” dezvoltate și implementate în alte județe din România; numărul de elevi participanți la proiecte; numărul de chestionare de evaluare aplicate.
Ținte: Cel puțin 2 proiecte de tipul „Să ne cunoaștem eroii” dezvoltate și implementate în alte județe din România.
Acțiunea nr. B.1.6. Implementarea proiectului școlar „Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen”.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației, în colaborare cu ANR, va solicita inspectoratelor școlare să transmită unităților de învățământ să marcheze Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, instituită prin Legea nr. 124/2020 privind instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, prin acțiuni și evenimente menite să facă cunoscut elevilor din România acest episod tragic din istoria romilor din România. Proiectul va include, în mod obligatoriu, susținerea de către elevi a unor prezentări legate de Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen. MEd, cu sprijinul ANR, va furniza inspectoratelor școlare atât surse bibliografice specifice „Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen”, cât și informații vizând aspecte practice ale implementării proiectului-pilot din anul 2023.
Coordonator: MEd
Membri: ANR
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe.
Termen: Anual, începând cu anul școlar 2024-2025.
Indicatori
Calitativi
Sensibilizarea beneficiarilor și creșterea nivelului acestora de înțelegere a dimensiunii Holocaustului împotriva romilor; consolidarea cunoștințelor; stimularea interesului beneficiarilor față de viața socială și a comunității.
Cantitativi
Numărul de acțiuni de marcare a Zilei de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen; numărul de unități de învățământ și de cadre didactice participante; numărul de elevi participanți la proiecte; numărul de chestionare de evaluare aplicate.
Ținte: Marcarea Zilei de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen în unități de învățământ din cel puțin 5 județe.
Acțiunea nr. B.1.7. Continuarea promovării „Codului de conduită în universitățile din România pentru prevenția și sancționarea incidentelor antisemite”.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va continua demersurile de diseminare și promovare în universitățile din România a „Codului de conduită pentru prevenția și sancționarea incidentelor antisemite”, elaborat de Uniunea Europeană a Studenților Evrei, și va elabora o situație cu numărul instituțiilor de învățământ superior care au adoptat acest Cod prin Hotărâre de Senat sau Consiliu de Administrație. Anual, MEd va transmite coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, un centralizator privind demersurile întreprinse și numărul de instituții de învățământ superior care au adoptat Codul.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: În cel puțin un an de la aprobarea Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Rezultatele activității de diseminare și promovare a Codului în instituțiile de învățământ superior.
Cantitativi
Numărul de instituții de învățământ superior care au adoptat Codul prin HS/CA.
Ținte: Cel puțin 20 de universități de stat civile care au adoptat Codul.
Acțiunea nr. B.1.8. Promovarea „Codului de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va promova „Codul de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, elaborat de Consiliul de Etică și Management Universitar, la nivelul instituțiilor de învățământ superior, spre adoptare. După adoptare, instituțiile de învățământ superior notifică Ministerul Educației asupra acestui fapt. Totodată, MEd va încuraja instituțiile de învățământ superior să informeze studenții și corpul profesoral cu privire la adoptarea acestui Cod.
Coordonator: MEd, cu sprijinul Consiliului de Etică și Management Universitar
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Începând cu primul an de implementare a Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Consolidarea regulilor și a principiilor care guvernează comportamentul studenților, profesorilor și personalului academic în cadrul instituțiilor de învățământ superior; asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv pentru toți cei implicați.
Cantitativi
Numărul de universități care au adoptat Codul și au informat studenții și cadrele didactice cu privire la această măsură.
Ținte: Cel puțin 20 de universități de stat civile care au adoptat Codul.
Acțiunea nr. B.1.9. Elaborarea unui „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului” pentru mediul preuniversitar.
Descrierea acțiunii specifice: MEd va elabora „Codul de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului”, având la bază Statutul elevului și Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, dar și alte acte normative. Acest cod va fi promovat în toate unitățile de învățământ preuniversitar. MEd va transmite coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii un centralizator privind demersurile întreprinse și numărul de instituții de învățământ preuniversitar care au adoptat Codul.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Elaborarea codului – decembrie 2026.
Indicatori
Calitativi
Consolidarea regulilor și a principiilor care guvernează comportamentul elevilor, cadrelor didactice și personalului instituțiilor de învățământ preuniversitar; asigurarea unui mediu de învățare sigur și incluziv pentru toți cei implicați.
Cantitativi
Numărul de unități de învățământ preuniversitar care au adoptat Codul.
Ținte: Implementarea Codului de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului în toate unitățile de învățământ preuniversitar, până în 2027.
Acțiunea nr. B.1.10. Organizarea de seminarii și workshop-uri pentru elevi și promovarea de elemente educaționale de stimulare a gândirii critice, în raport cu teme de impact social din domeniile acoperite de strategie.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației, în colaborare cu partenerii, va organiza seminarii și ateliere pe teme de etică a comunicării, care să-i ajute pe elevi să își formeze un stil de gândire critic, cu scopul de a identifica și de a nu prolifera un discurs antisemit, xenofob, discriminatoriu și instigator la ură atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul online.
Coordonator: MEd
Membri: SGG/DRI, ANR
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe.
Termen: În fiecare an școlar
Indicatori
Calitativi
Gradul de sensibilizare a elevilor față de tematica abordată; dezvoltarea și consolidarea relațiilor pozitive dintre elevi
Cantitativi
Numărul de seminarii și ateliere organizate.
Ținte: Cel puțin 1 seminar și 1 atelier organizat/an școlar.
Acțiunea nr. B.1.11. Susținerea unei teme pentru elevii din cadrul Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare „Constantin Brâncoveanu” Târgu Ocna privind problematica antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Acțiunea vizează includerea, în planul de învățământ al Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare „Constantin Brâncoveanu” Târgu Ocna, a unei teme privind problematica antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, care să-i ajute pe elevi să identifice și să nu prolifereze elementele discursului instigator la ură.
Coordonator: MJ/ANP
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ANP; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: În cel puțin un an de la intrarea în vigoare a Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Consolidarea regulilor și a principiilor care guvernează comportamentul elevilor din cadrul instituției de învățământ; asigurarea unui mediu de învățare sigur și inclusiv pentru toți cei implicați; creșterea gradului de cunoaștere în rândul viitorilor polițiști de penitenciare a aspectelor prevăzute de legislația națională în domeniu; gradul de sensibilizare a viitorilor polițiști de penitenciare cu privire la importanța semnalării situațiilor de manifestare în mediul penitenciar a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de elevi instruiți.
Ținte: Cel puțin 50 de elevi școlarizați în cadrul Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare „Constantin Brâncoveanu” Târgu Ocna, instruiți.
OBIECTIV SPECIFIC NR. B.2. Formarea cadrelor didactice
Acțiunea nr. B.2.1. Implementarea de programe și elaborarea de materiale și ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul.
Descrierea acțiunii specifice: MEd, în colaborare cu INSHR-EW și FCER-CM, va implementa programe de formare și va elabora materiale și ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei școlare „Istoria evreilor. Holocaustul”. În acest scop, se vor identifica și analiza documente și surse relevante pentru o mai bună înțelegere a istoriei, culturii, tradițiilor comunității evreiești, a contextului, dar și a vulnerabilităților. De asemenea, se va avea în vedere identificarea de bune practici în ceea ce privește predarea unei astfel de discipline. La finalul fiecărui program de pregătire, vor fi aplicate chestionare cadrelor didactice, inclusiv în scopul identificării unor noi necesități de formare.
Coordonator: MEd
Membri: INSHR-EW; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe
Termen: Sfârșitul anului 2026.
Indicatori
Calitativi
Impactul implementării de programe, elaborarea de materiale și ghiduri destinate formării cadrelor didactice pentru predarea disciplinei școlare „Istoria evreilor. Holocaustul.”
Cantitativi
Numărul de programe de formare implementate; numărul de materiale dezvoltate și diseminate; numărul de cadre didactice instruite; numărul de formatori implicați.
Ținte: Implementarea a două programe de formare/an.
Acțiunea nr. B.2.2. Continuarea programelor actuale de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: Vor fi continuate programele actuale de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, inclusiv prin pregătirea profesională a profesorilor diriginți și a consilierilor școlari, cu scopul de a-i sprijini în activitățile de predare a oricăror teme ce țin de incluziune și diversitate, dar și în combaterea teoriilor conspirației, a antisemitismul, xenofobiei și a discriminării în sălile de clasă.
Coordonator: MEd
Membri: INSHR-EW
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe
Termen: Anual
Indicatori
Calitativi
Actualizarea și dezvoltarea competențelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competențe relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Cantitativi
Numărul programelor de formare implementate; număr de cadre didactice instruite.
Ținte: Formarea a 50 de cadre didactice în fiecare an.
Acțiunea nr. B.2.3. Intensificarea schimburilor de bune practici și experiență în domeniile care fac obiectul strategiei, cu FCER-CM și cu instituții educaționale internaționale, inclusiv cu Centrul Yad Vashem, cu Memorialul Holocaustului din Berlin, Memorialul de la Shoah din Paris, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Muzeul Romilor din Tarnow și Muzeul Holocaustului de la Heidelberg.
Descrierea acțiunii specifice: MEd, în baza unui protocol de colaborare, va intensifica schimburile de bune practici și experiență în domeniile care fac obiectul strategiei, cu FCER- CM și cu instituții educaționale internaționale, inclusiv cu Centrul Yad Vashem, cu
Memorialul Holocaustului din Berlin, Memorialul de la Shoah din Paris, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Muzeul Romilor din Tarnow și Muzeul Holocaustului de la Heidelberg.
Coordonator: MEd
Membri: ANR; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
Creșterea numărului de documente de colaborare încheiate; creșterea numărului de activități.
Cantitativi
Numărul de acțiuni derulate; numărul de documente de colaborare încheiate.
Ținte: Progresele înregistrate în cooperarea cu acești actori vor fi evaluate anual.
Acțiunea nr. B.2.4. Organizarea unor acțiuni de prezentare a strategiilor de predare și educație despre Holocaust, elaborate de partenerii internaționali (IHRA, UNESCO, OSCE/ODHIR), în rândul cadrelor didactice.
Descrierea acțiunii specifice: În scopul îmbunătățirii strategiilor de predare și educație despre Holocaust la nivel național, Ministerul Educației va organiza acțiuni de prezentare, în rândul cadrelor didactice, a materialelor elaborate în acest scop de către partenerii internaționali -IHRA, UNESCO, OSCE/ODHIR. Opiniile (feedback-ul) participanților va fi colectat în vederea evaluării programelor școlare, ca demers complementar acțiunii nr. B.1.3.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe
Termen: Acțiuni de prezentare – anual, începând cu primul an de implementare a Strategiei; colectarea opiniilor (feedback-ului) participanților și integrarea acestuia în demersul de evaluare a programelor școlare – în acord cu termenele prevăzute la acțiunea nr. B.1.3.
Indicatori
Calitativi
Susținerea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, bazată pe cercetare.
Cantitativi
Numărul de prezentări/acțiuni desfășurate; numărul de cadre didactice participante.
Ținte: 5 acțiuni/an și un număr de 25 de cadre didactice/acțiune.
Acțiunea nr. B.2.5. Dezvoltarea și implementarea unor module de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale, în scopul consolidării educației interculturale prin artă în activitatea didactică.
Descrierea acțiunii specifice: Având în vedere rolul artei în educarea tinerelor generații în spiritul valorilor drepturilor omului, și al promovării diversității, MEd în colaborare cu SGG/DRI, FCER-CM, ANR va dezvolta și implementa module de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale, în scopul consolidării educației interculturale prin artă, precum și pentru a sprijini elevii în procesul de informare cu privire la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare și discurs instigator la ură și impactul acestor fenomene.
Coordonator: MEd
Membri: SGG/DRI, ANR; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri externe
Termen: În cel puțin un an de la intrarea în vigoare a Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Creșterea numărului de cadre didactice care predau arte vizuale și beneficiază de pregătire profesională în conformitate cu obiectivele acțiunilor strategiei privind antisemitismul; utilitatea și impactul modulelor de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale.
Cantitativi
Numărul acțiunilor/modulelor de pregătire profesională pentru cadrele didactice care predau arte vizuale dezvoltate și implementate; numărul de cadre didactice beneficiare.
Ținte: 2 acțiuni/an și un număr de 25 de cadre didactice/acțiune.
OBIECTIV SPECIFIC NR. B.3. Promovarea politicilor memoriei
Acțiunea nr. B.3.1. Inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România.
Descrierea acțiunii specifice: Inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România presupune următoarele activități: (a) reproiectarea clădirii și expoziției permanente conform certificatului de urbanism emis în decembrie 2023; (b) colectarea de documente, fotografii și artefacte pentru expoziția permanentă; (c) elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lucrărilor de execuție; (d) derularea procedurii de achiziție pentru lucrările de execuție și (e) realizarea lucrărilor de execuție.
Coordonator: INSHR-EW
Membri: ANR; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Subvenție bugetară; PNRR; fonduri private provenite din donații.
Termen: (a) septembrie 2024; (b) ianuarie-decembrie 2024; (c) octombrie 2024; (d) ianuarie 2025 și (e) 2025-2027.
Indicatori
Calitativi
Prezentarea și promovarea istoriei, culturii și tradițiilor comunităților evreiești în contextul proceselor de modernizare a României.
Cantitativi
Recepția lucrărilor de execuție; obținerea autorizației de construcție.
Ținte: Inaugurarea Muzeului și a expoziției permanente.
Acțiunea nr. B.3.2. Înființarea Muzeului Istoriei și Culturii Romilor.
Descrierea acțiunii specifice: Se vor accelera demersurile vizând înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, inclusiv în ceea ce privește identificarea unui imobil pentru amenajarea acestuia/a unui teren pentru construcția Muzeului.
Coordonator: ANR
Membru: MC
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat.
Termen: Inaugurarea Muzeului până în semestrul II 2027.
Indicatori
Calitativi
Prezentarea și promovarea istoriei, culturii și tradițiilor romilor în contextul proceselor de modernizare a României.
Cantitativi
Număr de exponate donate sau achiziționate din alte surse.
Ținte: Inaugurarea Muzeului și a expoziției permanente.
Acțiunea nr. B.3.3. Digitalizarea arhivelor privind istoria evreilor și a romilor și a mărturiilor supraviețuitorilor Holocaustului, inclusiv pentru a facilita accesul publicului la acestea.
Descrierea acțiunii specifice: În scopul implementării acestei acțiuni, MAI va constitui un grup de lucru care va urmări: stabilirea criteriilor care stau la baza demersului de digitalizare, inclusiv sub aspect cantitativ, cu luarea în considerare a specificului fiecărei instituții; identificarea fondurilor arhivistice care nu sunt date în cercetare; identificarea deținătorilor de fonduri arhivistice privind istoria evreilor și a romilor sau de colecții de mărturii care nu sunt în administrarea/subordinea responsabililor pentru această acțiune; stabilirea unor coordonate tehnice care să facă posibilă digitalizarea; identificarea, pentru fiecare instituție implicată, a modalității de facilitare a accesului publicului la documentele digitalizate.
Coordonator grup de lucru: MAI
Membri: MApN, MAE, MC/INP, CNSAS, INSHR-EW, ANR; cu sprijinul FCER-CM, CSIER-WF
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Grupul de lucru va fi constituit în maximum două luni de la intrarea în vigoare a prezentei Strategii; stabilirea coordonatelor tehnice și de fond aferente procesului de digitalizare – trimestrul I 2025; derularea procesului de digitalizare – trimestrul II 2025-2027.
Indicatori
Calitativi
Salvgardarea istoriei evreilor și a romilor din România, precum și a istoriei Holocaustului; facilitarea accesului cercetătorilor și publicului la documente referitoare la istoria evreilor și a romilor, precum și la Holocaust.
Cantitativi
Numărul de documente disponibile în format digital.
Ținte: Documentele digitalizate referitoare la istoria evreilor și a romilor din România și la Holocaust sunt disponibile pentru cercetători și publicul larg.
Acțiunea nr. B.3.4. Organizarea de vizite la un obiectiv istoric, memorial sau muzeu relevant pentru obiectul strategiei, în timpul perioadei de școlarizare a elevilor.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației, în colaborare cu FCER-CM și B’NAI B’RITH, va elabora o broșură referitoare la obiectivele istorice, memorialele sau muzeele relevante pentru obiectul strategiei care pot fi vizitate la nivel național și, respectiv, privind activitățile practice ce pot fi organizate cu prilejul acestor vizite. Broșura va fi diseminată către instituțiile de învățământ preuniversitar prin intermediul Inspectoratelor Școlare
Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București. De asemenea, MEd, în colaborare cu FCER-CM și B’NAI B’RITH, dar și alți parteneri relevanți, va acorda sprijin unităților de învățământ pentru organizarea vizitelor. Totodată, unitățile de învățământ preuniversitar vor fi încurajate să stimuleze elevii care au participat la excursie să împărtășească cunoștințele dobândite celorlalți colegi, fie în cadrul orelor de istorie/dirigenție, fie prin intermediul unor activități specifice subsecvente excursiilor (follow-up). Ulterior fiecărei vizite se va aplica un chestionar elevilor și un chestionar cadrelor didactice participante.
Coordonator: MED, cu sprijinul FCER-CM, B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MED; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Fonduri
externe.
Termen: Realizarea broșurii – decembrie 2024; excursiile de studiu vor debuta pe parcursul celui de al doilea an al implementării Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Consolidarea cunoștințelor liceenilor, relevante pentru obiectul Strategiei, prin intermediul unor activități educative non-formale.
Cantitativi
Numărul de instituții de învățământ preuniversitar care au organizat excursii/vizite de studiu; numărul de elevi/cadre didactice participante; numărul obiectivelor vizitate/excursie.
Ținte: Implicarea unui număr considerabil de elevi și cadre didactice în organizarea de vizite la un obiectiv istoric, memorial sau muzeu relevant pentru obiectul strategiei.
Acțiunea nr. B.3.5. Instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru premierea contribuției unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile, din România sau străinătate, pentru contribuția lor la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului.
Descrierea acțiunii specifice: Regulamentul de acordare a premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu” va fi aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe imediat după publicarea în Monitorul Oficial a decretului de promulgare a legii. Acest premiu va fi acordat anual, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, unei personalități române sau străine, pentru contribuția sa la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. O copie a documentației respective va fi transmisă Coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii imediat după ce va fi aprobată de ministrul afacerilor externe.
Coordonator: MAE
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Anual.
Indicatori
Calitativi
Impactul acordării premiului generat în mediile diplomatice, academice și ale societății civile relevante pentru domeniile acoperite de Strategie.
Cantitativi
Numărul de premii acordate.
Ținte: Instituirea și acordarea premiului în fiecare dintre anii de implementare a Strategiei.
Acțiunea nr. B.3.6. Instituirea premiului „Constantin Karadja”, conform Legii nr. 276/2021.
Descrierea acțiunii specifice: Premiul „Constantin Karadja” se acordă cetățenilor români și străini, instituțiilor, asociațiilor, fundațiilor și altor organizații neguvernamentale din țară și din străinătate, cu ocazia zilei de 9 octombrie, pentru merite deosebite în prezentarea și promovarea istoriei, culturii și tradițiilor comunităților evreiești din România, cunoașterea în plan intern și internațional a contribuției acestei minorități naționale la evoluția și modernizarea societății românești de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului, dezvoltarea programelor educaționale și de cercetare privind Holocaustul din România, precum și promovarea combaterii antisemitismului. Instituirea premiului se va realiza imediat după inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
Coordonator și membri: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România -după inaugurare-, INSHR-EW; cu sprijinul FCER-CM
Surse de finanțare: Decizia privind finanțarea premiului aparține consiliului de administrație al MNIEHR
Termen: Anual, după înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
Indicatori
Calitativi
Impactul acordării premiului generat în plan național și internațional.
Cantitativi
Număr de premii acordate.
Ținte: Instituirea și acordarea premiului.
Acțiunea nr. B.3.7. Implementarea proiectului „Marșul Vieții”.
Descrierea acțiunii specifice: MEd, în calitate de coordonator, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Iași, va elabora o Agendă-program a acțiunii, plecând de la rezultatele proiectului-pilot implementat în anul 2023. Principalele momente alte programului vor include deplasarea elevilor între șoseaua și cimitirul Evreiesc cu același nume – Păcurari -aproximativ 1,5 km-, și participarea acestora la ceremoniile de depuneri de coroane, la prelegeri și la momentele de reculegere în memoria victimelor Holocaustului. Alte elemente de program destinate elevilor vor fi stabilite în colaborare cu CNR, FCER- CM, MCA – România și reprezentantul României la March of the Living/MOTL. La finalul Marșului vor fi aplicate chestionare de evaluare elevilor și cadrelor didactice, inclusiv în scopul identificării unor propuneri de dezvoltare a Agendei-program a proiectului.
Coordonator: MEd, cu sprijinul CNR, FCER-CM, MCA – România și reprezentantul României la MOTL
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare.
Termen: Elaborare și diseminare Agendă-program – până la începutul anului școlar 2024-2025; implementare proiect – anual, începând cu anul școlar 2024-2025.
Indicatori
Calitativi
Creșterea gradului de conștientizare a societății, în general, și al elevilor, în special, cu privire la importanța cinstirii memoriei victimelor Holocaustului.
Cantitativi
Număr de instituții de învățământ participante; numărul cadrelor didactice și al elevilor implicați; numărul acțiunilor derulate cu prilejul fiecărui Marș.
Ținte: Implicarea a 5 unități de învățământ diferite/an; participarea a minimum 50 de elevi/an.
Acțiunea nr. B.3.8. Realizarea unei campanii online de conștientizare și informare cu privire la semnificația Zilei naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din România.
Descrierea acțiunii specifice: Campania constă în crearea și distribuirea în mediul online -prin intermediul rețelelor de socializare ale instituțiilor implicate în realizarea acțiunii-, a unor clipuri video de scurtă durată vizând promovarea semnificației zilei de 9 octombrie. De asemenea, clipurile vor conține și informații esențiale despre Holocaustul din România și o trimitere către site-ul www.roholocaust.com. Mesajul clipurilor va fi elaborat de către INSHR-EW, în colaborare cu instituțiile partenere; pentru o abordare coerentă, INSHR-EW poate propune un mesaj, eventual personalizat pentru fiecare instituție.
Producția de clipuri se va realiza prin colaborarea dintre instituțiile implicate în realizarea acțiunii. Astfel, activitățile care urmează a fi realizate se referă la: elaborarea conceptului și a mesajului; elaborarea scenariului; filmarea materialelor; editare și montaj; stabilirea unei strategii de comunicare și promovare; desfășurarea campaniei.
Coordonator: INSHR-EW
Membri: MAE, MAI, MApN, MC, MEd, SGG/DRI, ANR
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al INSHR-EW, respectiv al fiecărei instituții implicate în această acțiune; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Iunie 2024 – prezentarea principalelor caracteristici ale campaniei online; octombrie 2025 – lansarea campaniei.
Calitativi
Creșterea nivelului de cunoaștere cu privire la existența și semnificația Zilei naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din România. Creșterea nivelului de cunoaștere cu privire la Holocaustul din România.
Cantitativi
Număr de clipuri realizate; numărul de vizualizări; tipurile de interacțiuni (engagement) produse de clipuri; numărul de accesări ale site-ului www.roholocaust.com.
Ținte: 1 campanie națională.
OBIECTIV GENERAL C: Sprijinirea cunoașterii culturii evreiești
OBIECTIV SPECIFIC C.1. Stimularea cooperării și dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă, administrațiile locale, FCER-Cultul Mozaic, organizații care au ca obiect de activitate combaterea antisemitismului, a negării Holocaustului, precum și păstrarea și promovarea culturii și istoriei evreilor
Acțiunea nr. C.1.1. Continuarea și dezvoltarea de noi programe culturale menite să încurajeze spiritul civic și interesul față de contribuția evreilor la cultură.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Culturii va iniția programul Mihail Sebastian. Identitate evreiască, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură prin cultură, care vizează realizarea de proiecte cu tematică referitoare la istoria, viața socială și culturală a evreilor din România în colaborare cu FCER-CM, CSIER-WF, B’NAI B’RITH sau alte organizații neguvernamentale, în baza cererilor de finanțare nerambursabilă, potrivit legii. Obiectivele programului Mihail Sebastian. Identitate evreiască și combaterea antisemitismului sunt: stimularea cooperării și dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă, autoritățile locale, FCER-CM, organizații care au ca obiect de activitate combaterea antisemitismului, a negării Holocaustului, precum și păstrarea și promovarea culturii și istoriei evreilor; sprijinirea cunoașterii tradițiilor și a culturii evreiești din România, protejarea patrimoniului cultural ce aparține minorităților naționale, ca factor determinant al identității culturale a României și ca resursă neregenerabilă; promovarea de noi cercetări în domeniul istoriei și a culturii evreilor; încurajarea dialogului interetnic și interdisciplinar în vederea combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. De asemenea, va fi continuat proiectul „Festivalul dedicat Zilei limbii și teatrului Idiș”, realizat de FCER-CM, ce promovează limba și teatrul Idiș, precum și reafirmarea identității spirituale iudaice și dialogul intercultural. Programul Mihail Sebastian. Identitate evreiască și combaterea antisemitismului va fi finanțat de Ministerul Culturii prin fondurile pentru proiectele prioritare și de nevoi culturale de urgență.
ICR va organiza și/sau susține organizarea unor evenimente care evidențiază contribuția evreilor la cultură, de către reprezentanțele ICR în străinătate, în special pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie) sau Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România (9 octombrie). Evenimentele avute în vedere vizează lansări de carte, proiecții de film, spectacole de teatru – inclusiv susținerea participării la turnee-, expoziții de fotografie sau documentare ale autorilor evrei sau pe tema vieții evreiești.
DRI va realiza o serie de activități/proiecte care vor promova specificul unic al culturii idiș, prin prezentarea acesteia în contextul cultural actual, realizate în scopul de a spori interesul pentru păstrarea tradiției culturale evreiești în România și transmiterea patrimoniului cultural evreiesc, prin mijloace artistice, în întreaga lume.
Evaluarea impactului acestor măsuri se va realiza prin aplicarea de chestionare de evaluare participanților la evenimentele organizate și prin intermediul unor rapoarte de evaluare.
Coordonatori: MC, ICR, SGG/DRI; cu sprijinul FCER-CM și B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărei instituții implicate în această acțiune și, respectiv, al reprezentanțelor ICR în străinătate.
Termen: Anual; lansarea programului Mihail Sebastian. Identitate evreiască și combaterea antisemitismului – semestrul II 2024 și implementarea anuală a acestuia.
Indicatori
Calitativi
Rezultatele chestionarelor de evaluare distribuite participanților la evenimente de către organizatorii proiectelor culturale cu tematică privind identitatea evreiască, combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură prin cultură; viața și cultura comunității evreiești.
Cantitativi
Numărul de evenimente/proiecte organizate/susținute; numărul de chestionare de evaluare completate de participanți; numărul de rapoarte de evaluare realizate; număr de întâlniri de lucru cu partenerii; numărul de participanți/vizitatori; numărul de invitați (vorbitori) la evenimentele organizate/sprijinite de ICR; numărul de parteneri atrași; numărul de întâlniri de lucru cu partenerii.
Ținte: Sprijinirea cunoașterii tradițiilor, istoriei și a culturii evreiești din România; susținerea și promovarea literaturii și teatrului Idiș; încurajarea dialogului interetnic și interdisciplinar în vederea combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; promovarea de noi cercetări în domeniul istoriei și a culturii evreilor- MC.
Consolidarea componentei de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură prin realizarea de activități culturale care încurajează spiritul civic și interesul față de cultura idiș: cel puțin 1 proiect/an cu costuri financiare și cel puțin 1 activitate/an fără costuri financiare – DRI.
Organizarea sau susținerea a minim 12 manifestări/an la nivelul rețelei; includerea în Strategia EUNIC România 2024-2029 a unor obiective privind contribuția comunităților evreiești la cultura europeană – ICR.
Acțiunea nr. C.1.2. Crearea, pe site-ul Ministerului Culturii, a secțiunii Societate și cultură evreiască cu scopul de a recupera și transmite memoria comunităților evreiești din România
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Culturii va crea și va administra, pe site-ul propriu, o secțiune intitulată Societate și cultură evreiască, cu scopul de a recupera și transmite memoria comunităților evreiești din România, precum și pentru informarea instituțiilor culturale și a societății românești, în general. Conținutul secțiunii, care se bazează pe cercetările/materialele/studiile/articolele/prelegerile științifice realizate de FCER-CM și CSIER-WF în cadrul proiectelor culturale întreprinse cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, precum și pe alte materiale cu conținut cultural, va fi elaborat și transmis MC de către FCER-CM și CSIER-WF. În cadrul secțiunii se va prezenta și raportul de evaluare a programelor culturale proprii ale Ministerului Culturii și a celor derulate în parteneriat cu alte instituții publice sau private, menite să încurajeze spiritul civic, toleranța și interesul față de alte culturi, realizat de INCFC.
Coordonator: MC, cu sprijinul FCER-CM și B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Realizare secțiune – trimestrul IV 2024.
Indicatori
Calitativi
Susținerea demersurilor de promovare a proiectelor culturale evreiești la nivel central și local; impactul creării secțiunii Societate și cultură evreiască asupra consumatorului cultural.
Cantitativi
Numărul de accesări ale secțiunii online; numărul de materiale, articole, studii, publicate în cadrul secțiunii online.
Ținte: Realizarea secțiunii Societate și cultură evreiască pe site-ul MC.
Acțiunea nr. C.1.3. Continuarea evaluării actualelor programe culturale menite să încurajeze spiritul civic și interesul față de alte culturi
Descrierea acțiunii specifice: MC, în calitate de coordonator, în parteneriat cu INCFC, va continua demersul de evaluare atât a programelor proprii, cât și a celor derulate în parteneriat cu alte instituții publice sau private, menite să încurajeze spiritul civic, toleranța și interesul față de alte culturi. Concluziile acestei evaluări vor fi utilizate, în funcție de conținut, inclusiv pentru elaborarea de propuneri menite să crească eficiența programelor supuse evaluării și, respectiv, pentru completarea acestora. Raportul aprobat va fi transmis, în copie, coordonatorului Comitetului interministerial de monitorizare a implementării prezentei Strategii.
Coordonator: MC/INCFC
Sursa de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MC; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Raportul de evaluare va fi aprobat de conducerea MC anual, la finalul fiecărui an de implementare a Strategiei.
Indicatori
Calitativi
Concluziile și propunerile raportului de evaluare.
Cantitativi
Numărul de rapoarte elaborate; numărul de propuneri de dezvoltare și completare a programelor culturale dezvoltate.
Ținte: 1 raport de evaluare/an.
Acțiunea nr. C.1.4. Dezvoltarea și transmiterea către autoritățile locale a unui ghid de bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului și mai buna înțelegere a vieții evreiești.
Descrierea acțiunii specifice: În calitate de coordonator, INA va constitui un grup de lucru pentru dezvoltarea unui ghid de bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului și mai buna înțelegere a vieții evreiești, cu participarea tuturor instituțiilor implicate în realizarea acestei acțiuni. INSHR-EW, SGG/DRI, FCER-CM și B’NAI B’RITH vor oferi expertiză pentru elaborarea ghidului. Ghidul se dorește a fi un instrument care să transmită beneficiarilor programelor de formare profesională organizate de INA și reprezentanților autorităților locale, mesajul că atitudinile și comportamentele antisemit reprezintă o amenințare pentru întreaga societate democratică și, totodată, care să contribuie la dezvoltarea și instituționalizarea unor parteneriate între autoritățile locale și reprezentanții comunității evreiești.
În dezvoltarea ghidului, se vor identifica și analiza documente relevante și ghiduri similare, astfel încât materialul livrabil să cuprindă aspecte concludente pentru mai buna înțelegere a vieții evreiești, prevenirea incidentelor și consolidarea luptei împotriva antisemitismului, la nivelul autorităților locale. În acest sens, ghidul va include atât informații despre istoria, cultura și tradițiile comunității evreiești din România, cât și despre vulnerabilitățile care fac posibile derapajele antisemite, exemple de bune practici pentru prevenirea și gestionarea unor astfel de situații de către autoritățile locale, bunele practici identificate în urma implementării acțiunii nr. A.2.3, surse de informare de încredere privind manifestările asociate antisemitismului, precum și alte informații necesare pentru înțelegerea acestui fenomen.
Diseminarea ghidului se va realiza prin intermediul unei campanii de promovare coordonate de INA, cu implicarea celorlalte instituții responsabile. Elementele centrale ale campaniei vizează organizarea unui seminar/webinar de lansare a ghidului și transmiterea documentului către instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale, inclusiv instituțiile prefectului, prin intermediul MAI. De asemenea, ghidul va fi publicat pe paginile de internet proprii ale instituțiilor implicate în elaborarea sa, fiind astfel accesibil și publicului larg.
O copie a ghidului va fi transmisă coordonatorului Comitetului de monitorizare a implementării prezentei Strategii, după finalizarea acestuia.
Coordonator grup de lucru: INA
Membri: INSHR-EW, MAI, SGG/DRI; cu sprijinul FCER-CM și B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat prin bugetul instituțiilor responsabile de activitate. Nu sunt necesare alocări bugetare suplimentare pentru
realizarea activităților specifice.
Constituire grup de lucru – în termen de maximum 2 luni de la adoptarea Strategiei; finalizare ghid – trimestrul IV 2024; demarare și implementare campanie promovare și diseminare ghid – trimestrul I 2025; aplicare chestionar de evaluare a utilității și impactului ghidului – începând cu trimestrul II 2026; analizare răspunsuri chestionare – trimestrul III 2026; prezentare raport evaluare – trimestrul I 2027.
Indicatori
Calitativi
Utilitatea și impactul ghidului pentru personalul din cadrul administrației publice locale, inclusiv instituțiile prefectului.
Cantitativi
Numărul de participanți la seminar/webimar de lansare a ghidului; numărul de instituții către care a fost diseminat ghidul; numărul de accesări ale ghidului; numărul de răspunsuri la chestionarul de evaluare a utilității și a impactului ghidului.
Ținte: 1 ghid bune practici pentru consolidarea luptei împotriva antisemitismului și mai buna înțelegere a vieții evreiești; 1 seminar/webminar de lansare a ghidului organizat; publicare ghid pe paginile de internet ale instituțiilor responsabile; 1 raport de evaluare a utilității și impactului ghidului.
OBIECTIV SPECIFIC NR. C.2. Promovarea și sprijinirea manifestărilor cultural-religioase ale FCER-Cultul Mozaic
Acțiunea nr. C.2.1. Sprijinirea proiectelor cultural – religioase ale FCER – Cultul Mozaic.
Descrierea acțiunii specifice: Evenimentele cultural – religioase joacă un rol important în combaterea antisemitismului, radicalizării și a discursului instigator la ură, oferind oportunități pentru promovarea înțelegerii, a dialogului intercultural și interreligios. Sprijinirea evenimentelor cultural – religioase este esențială pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, dar și pentru păstrarea și consolidarea unui mediu social incluziv, reducând astfel impactul fenomenelor negative precum antisemitismul, radicalizarea și discursul instigator la ură. Astfel, Secretariatul de Stat pentru Culte va continua să sprijine, inclusiv financiar, evenimentele cultural religioase desfășurate de către Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, în baza solicitărilor acestora. DRI va colabora cu Secretariatul de Stat pentru Culte și Federația Comunităților Evreiești din România-Cultul Mozaic, precum și cu alți parteneri, în vederea realizării unor activități care vor sprijini proiectele cultural – religioase ale FCER-CM. Ministerul Culturii va continua să ofere sprijin financiar pentru proiecte cu tematică privind istoria, viața socială și culturală a evreilor din România menite să încurajeze spiritul civic și interesul față de contribuția evreilor la cultură, prin programele de finanțare nerambursabilă ale Ministerului Culturii și ale Administrației Fondului Cultural Național. Totodată, MC va realiza grile de evaluare a impactului acțiunilor culturale în privința combaterii antisemitismului și a cunoașterii și promovării culturii evreiești și rolului acesteia în societatea românească.
Coordonator: SSC
Membri: MC, SGG/DRI; în cooperare cu FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al SSC și al instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Anual; 31 decembrie al fiecărui an pentru sprijinul financiar acordat de SSC între 01 ianuarie – 30 Septembrie, sau 180 de zile de la acordare, în cazul sprijinului financiar acordat între 1 octombrie – 31 decembrie.
Indicatori
Calitativi
Contracararea prejudecăților existente, consolidarea înțelegerii și stimularea unei atitudini deschise față de culturi și religii diferite; promovarea importanței comunicării interetnice; sensibilizarea publicului larg cu privire la importanța combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de solicitări; sumele alocate; numărul de întâlniri de lucru cu partenerii; raport de evaluare a activității.
Ținte: Sprijinirea financiară a solicitărilor de sprijin transmise de FCER – CM.
Acțiunea nr. C.2.2. Sprijinirea și promovarea proiectelor de consolidare, conservare, reabilitare și revitalizare a elementelor de patrimoniu material și imaterial care aparțin memoriei evreiești, inclusiv a fondului arhivistic disponibil la nivelul fiecărei instituții.
Descrierea acțiunii specifice: În România, persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă cea mai importantă resursă a diversității culturale, conservarea, dezvoltarea și punerea în valoare a patrimoniului material și imaterial al acestora având un rol determinat în cadrul demersurilor de conștientizare a apartenenței la un spațiu cultural comun și de transmitere și păstrare a memoriei colective. Ministerul Culturii, în calitate de instituție coordonatoare, cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului, alături de celelalte ministere și instituții implicate în realizarea acestei acțiuni, va sprijini solicitările Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic vizând consolidarea, conservarea, reabilitarea și revitalizarea elementelor de patrimoniu material și imaterial care aparțin memoriei evreiești, inclusiv a fondului arhivistic.
Ministerul Afacerilor Externe, deținător al unui important fond de documente diplomatice, va crea un fond de documente-mărturii ale Holocaustului, crimelor împotriva umanității, victimelor și salvatorilor Drepți între Popoare, care să permită împrumutul acestor obiecte și documente restaurate în vederea organizării unor expoziții temporare sau permanente, inclusiv pentru viitorul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. În acest scop, MAE va face demersuri pentru restaurarea documentelor referitoare la Holocaust, afectate de condițiile de păstrare și trecerea timpului.
Coordonatori: MC împreună cu SSC
Membri: MAI, MApN, MAE, SGG/DRI; cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului și FCER-CM
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al ministerelor și instituțiilor implicate; nu este necesară alocarea de fonduri
suplimentare.
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
Conservarea, dezvoltarea și punerea în valoare a patrimoniului material și imaterial a elementelor de patrimoniu material și imaterial care aparțin memoriei evreiești.
Cantitativi
Număr de solicitări sprijinite; cantitate de documente istorice de arhivă, pașapoarte, hărți, ștampile etc. conservate și restaurate – MAE.
Ținte: Sprijinirea solicitărilor Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic – MC; conservarea și restaurarea a circa 15 metri liniari de documente istorice de arhivă, pașapoarte, hărți, ștampile etc; creare fond de documente-mărturii – MAE.
OBIECTIV SPECIFIC NR. C.3. Promovarea istoriei, valorilor și tradițiilor specifice comunității evreiești, inclusiv la nivelul tinerilor
Acțiunea nr. C.3.1. Evaluarea impactului proiectelor pilot derulate în cadrul programului național „Școala altfel”, precum și elaborarea și implementarea de noi proiecte.
Descrierea acțiunii specifice: MEd va evalua impactul proiectelor pilot derulate în cadrul programului „Școala altfel” și va elabora o serie de noi proiecte cu ajutorul cărora elevii să dobândească informații despre contribuția comunităților evreiești la dezvoltarea și modernizarea țării noastre, precum și informații generale despre istoria, tradițiile și valorile specifice comunității. Proiectele-pilot pot include vizite la instituții și obiective culturale și lăcașuri de cult, completate cu prelegeri susținute de reprezentanți ai comunităților evreiești din România. La nivelul Bibliotecii Naționale a României, pornind de la lucrări de referință din arhivele Bibliotecii, elevii vor avea posibilitatea să conștientizeze puterea cuvintelor în discursul public și să își dezvolte capacitatea de a recunoaște un discurs instigator la ură și stereotipurile negative din propriul limbaj.
Pentru evaluarea proiectelor-pilor se vor folosi chestionare de evaluare completate de participanții la acestea. Dezvoltarea de noi proiecte va ține cont de rezultatul evaluărilor.
În derularea proiectelor se va avea în vedere cooptarea inspectoratelor școlare, a asociațiilor de părinți și a autorităților județene/locale.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare. Fonduri externe.
Termen: MEd va transmite informații cu privire la exemplele de bună practică prin intermediul inspectoratelor școlare către unitățile de învățământ, cel mult până în luna octombrie fiecărui an școlar, cu revenire în ianuarie, spre diseminarea în școli.
Implementarea proiectelor – permanent, în timpul perioadei alocate programului național „Școala altfel”, în fiecare județ.
Centralizarea și elaborarea raportului de evaluare – anual, în intervalul iulie-septembrie.
Indicatori
Calitativi
Gradul de sensibilizare a elevilor față de tematica abordată; creșterea ponderii activităților cu tematică specifică din total activități raportate județean pentru programul național „Școala altfel”; creșterea ponderii activităților pe tipuri de teme din totalul activităților raportate pentru programul național „Școala altfel”
Cantitativi
Numărul de proiecte pilot evaluate; numărul de proiecte nou dezvoltate; numărul de activități derulate la nivel regional, național.
Ținte: Evaluarea a 5 proiecte/an; dezvoltarea a minimum 3 noi proiecte/an.
Acțiunea nr. C.3.2. Încurajarea și sprijinirea, inclusiv din punct de vedere financiar, a publicării de materiale și studii privind viața evreiască.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Culturii va continua să sprijine din punct de vedere financiar publicații de specialitate, prin programul Finanțarea Revistelor și Publicațiilor Culturale, în baza Legii nr. 136/2015 pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. De asemenea, prin intermediul Administrației Fondului Cultural Național, se vor finanța proiecte editoriale privind viața și cultura evreiască. Oportunitățile de finanțare nerambursabilă, disponibile pentru organizațiile ne-guvernamentale, vor fi promovate prin instrumentele specifice ale ministerului și, respectiv, ale AFCN.
ICR va sprijini editarea unor lucrări ale unor autori din cadrul comunităților evreiești sau care abordează viața evreiască.
Coordonator: MC
Membri: SSC, SGG/DRI, ICR; cu sprijinul FCER-CM și B’NAI B’RITH
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate anual MC; bugetul ICR. Nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Anual
Indicatori
Calitativi
Nivelul de implicare al autorităților în susținerea publicării de materiale și studii privind viața evreiască; outreach-ul demersurilor de promovare
Cantitativi
Numărul de reviste și publicații culturale privind viața evreiască finanțate în baza Legii nr. 136/2015 pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România, cu modificările și completările ulterioare – MC; număr de proiecte editoriale și culturale privind viața evreiască sprijinite financiar prin AFCN. Număr de lucrări, de autori publicați și tirajul/lucrare publicată cu sprijinul ICR.
Ținte: 2 informări/an – paginile de internet și de socializare proprii MC, AFCN-, privind calendarul estimativ al apelurilor de finanțare; 2 informări/an -paginile de internet și de socializare proprii MC, AFCN, privind lansarea apelurilor de finanțare; 4 informări -paginile de internet și de socializare proprii MC, AFCN, de promovare a apelurilor de finanțare, pe durata perioadelor de depunere a proiectelor, în fiecare an. Editarea sau susținerea unei publicații/an de către ICR.
OBIECTIV GENERAL D: Susținerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură la nivel internațional
OBIECTIV SPECIFIC NR. D.1. Continuarea participării active în formate multilaterale și în cadrul instituțiilor la care România este parte și care abordează tematica non-discriminării, radicalizării, extremismului, discursului de instigare la ură
Acțiunea nr. D.1.1. Continuarea demersurilor întreprinse de România în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului pentru promovarea cercetării, educației și memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului
Descrierea acțiunii specifice: MAE, în calitate de coordonator al delegației României la IHRA, împreună cu reprezentanții MC, MEd, INSHR-EW, FCER-CM, B’NAI B’RITH, CNSAS, Universității București și Universității Babeș-Bolyai, care fac parte din delegația română, va continua să promoveze cercetarea și predarea Holocaustului, precum și eforturile pentru combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului. Va continua să se pună accentul pe promovarea adoptării, pe plan național, de către toate statele membre IHRA, a definiției de lucru IHRA a antisemitismului, adoptată în timpul președinției române a IHRA.
Coordonator: MAE
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
Impactul și reușita acțiunilor României în cadrul organizației; calitatea parteneriatului cu IHRA; modul în care expertiza României este percepută în cadrul IHRA.
Cantitativi
Numărul reuniunilor la care România a participat; numărul proiectelor interne și externe ale IHRA în care s-a implicat România.
Ținte: Participarea României la toate reuniunile anuale plenare ale IHRA; o evaluare anuală a impactului activității României în cadrul IHRA, a calității parteneriatului cu IHRA și a modului în care este percepută expertiza țării noastre la nivelul organizației.
Acțiunea nr. D.1.2. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unor instrumente politice și juridice internaționale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Descrierea acțiunii specifice: MAE va continua să promoveze în cadrul Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene și a unor organizații regionale precum Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa dezvoltarea unor instrumente politice și juridice internaționale care să crească eficiența combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, pe plan internațional. Se va continua promovarea adoptării definiției de lucru IHRA a antisemitismului în cadrul organizațiilor respective.
Coordonator: MAE
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
N/A
Cantitativi
N/A
Ținte: O evaluare anuală a contribuției concrete a României la elaborarea unor instrumente internaționale relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a modului în care acestea sunt receptate și a eventualelor activități subsecvente (follow-up).
OBIECTIV SPECIFIC NR. D.2. Diseminarea de bune practici prin consultări bilaterale și schimb de expertiză cu alte state
Acțiunea nr. D.2.1. Continuarea cooperării cu parteneri internaționali în domeniul cercetării și predării cunoștințelor privind Holocaustul, precum și în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului.
Descrierea acțiunii specifice: Vor fi continuate proiectele de cooperare cu Israel, SUA și Franța, în domeniul cercetării și predării Holocaustului și în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului. În cadrul cooperării cu Israelul, MAE va continua să sprijine cooperarea cu instituțiile israeliene, în special cu Yad Vashem, prin susținerea proiectelor comune de cercetare a Holocaustului și pregătire a profesorilor români care predau istoria Holocaustului, derulate în cadrul cooperării Yad Vashem cu MEd și INSHREW. Totodată, va menține contactele diplomatice cu instituțiile statului israelian în materie de combatere a antisemitismului, a negării și distorsionării Holocaustului pe plan internațional.
În cadrul cooperării cu SUA, MAE va continua colaborarea cu instituțiile partenere din SUA, în special cu Departamentul de Stat al SUA, în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului în plan internațional. Va continua să sprijine colaborarea USHMM cu MEd și INSHR-EW, în proiecte de cercetare comună și pregătire a profesorilor care predau istoria Holocaustului. Va continua să sprijine implicarea INSHR-EW în proiecte susținute de SUA în cadrul IHRA, precum Global Task Force for Holocaust Denial and Distortion. Va menține contactele diplomatice cu Departamentul de Stat al SUA, instituții americane și organizații evreiești americane în materie de combatere a antisemitismului, a negării și distorsionării Holocaustului pe plan internațional.
În cadrul cooperării cu Franța, MAE va susține colaborarea dintre INSHR-EW și MEd cu instituțiile partenere din Franța, în special cu Memorialul de la Shoah, în proiectele comune de cercetare a Holocaustului, de pregătire a profesorilor, consultarea în elaborarea/modificarea/adaptarea programelor pentru disciplinele școlare relevante din punctul de vedere al Strategiei. Totodată, va menține contactele diplomatice cu instituțiile statului francez în materie de combatere a antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului pe plan internațional.
MAE va sprijini dezvoltarea cooperării cu instituții partenere din Germania în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, în plan bilateral și multilateral.
Coordonator: MAE
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
Beneficiile concrete rezultate din cooperarea cu Israel, SUA și Franța, sub aspectul progreselor obținute în materie de combatere a antisemitismului, memoria victimelor Holocaustul, educația privind Holocaustul.
Cantitativi
N/A
Ținte: O evaluare anuală a beneficiilor concrete rezultate din cooperarea cu Israel, SUA și Franța, sub aspectul progreselor obținute în materie de combatere a antisemitismului, memoria victimelor Holocaustul, educația privind Holocaustul.
Acțiunea nr. D.2.2. Cooperarea cu statele vecine în domeniul cercetării Holocaustului și combaterii antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului.
Descrierea acțiunii specifice: Având în vedere răspunderea României pentru Holocaustul comis în teritorii care, în prezent, nu mai sunt parte din România, este necesară continuarea dezvoltării cooperării cu Republica Moldova și cu Ucraina, în mod special în domeniul combaterii negării și distorsionării Holocaustului, dar și în domeniul cercetării Holocaustului, comemorării memoriei victimelor și combaterii antisemitismului.
Coordonator: MAE
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MAE; nu este necesară alocarea de fonduri suplimentare.
Termen: Permanent
Indicatori
Calitativi
N/A
Cantitativi
N/A
Ținte: Progresele înregistrate în cooperarea cu aceste state vor fi evaluate anual, analiza urmând a ține cont de factori obiectivi, precum evoluția situației de securitate la nivel regional.
Acțiunea nr. D.2.3. încurajarea colaborării dintre universitățile din România și din Statul Israel în scopul dezvoltării unor programe de vizite academice destinate profesorilor, la și de la universități și alte obiective relevante din Statul Israel.
Descrierea acțiunii specifice: Ministerul Educației va solicita instituțiilor de învățământ și superior o situație privind acordurile de parteneriat existente și proiectele aflate în derulare sau finalizate, relevante pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură. În baza acestei situații, Ministerul va încuraja instituțiile de învățământ superior din România să încheie acorduri de parteneriat, bilaterale sau prin intermediul programului Erasmus +, și să dezvolte proiecte comune cu instituții de învățământ superior din Statul Israel. De asemenea, MEd va realiza, anual, o situație centralizată privind instituțiile de învățământ superior care au încheiat acorduri de colaborare și acțiunile realizate în cadrul acestor acorduri, pe care o va transmite coordonatorului Comitetului pentru monitorizarea implementării prezentei Strategii.
Coordonator: MEd
Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al MEd, prin alocarea de fonduri pentru finanțarea situațiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanțare a instituțiilor de învățământ superior de stat.
Termen: Elaborarea situației centralizate în cel puțin un an de la aprobarea Strategiei
Indicatori
Calitativi
Promovarea unei orientări pozitive a comunității academice cu privire la colaborarea internațională în domeniul prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și a discursului instigator la ură.
Cantitativi
Numărul de instituții de învățământ superior care au acorduri în derulare sau finalizate, precum și numărul de noi acorduri de parteneriat încheiate.
Ținte: Progresele înregistrate în încheierea de noi parteneriate, respectiv numărul de instituții de învățământ superior care au încheiat noi parteneriate ca urmare a demersurilor Ministerului Educației.
Lista abrevierilor
| ADR | Autoritatea pentru Digitalizarea României |
| AFCN | Administrația Fondului Cultural Național |
| ANIMV | Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” |
| ANCOM | Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații |
| ANR | Agenția Națională pentru Romi |
| ANP | Administrația Națională a Penitenciarelor |
| AvP | Instituția Avocatului Poporului |
| AP | Administrația Prezidențială |
| ANS | Agenția Națională pentru Sport |
| B’NAI B’RITH |
B’nai B’rith România – Forumul dr. Moses Rosen |
| CNCD | Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării |
| CNR | Consiliul Național al Rectorilor |
| CNSAS | Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității |
| CoE | Consiliul Europei |
| COSR | Comitetul Olimpic și Sportiv Român |
| CSIER-WF | Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” |
| CSM | Consiliul Superior al Magistraturii |
| DGASPC | Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului |
| DJC | Direcțiile Județene de Cultură |
| ECRI | Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței |
| E-sports | Sporturi electronice |
| FRA | Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene |
| FCER | Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic |
| FRF | Federația Română de Fotbal |
| H.G. | Hotărâre a Guvernului |
| IGI | Inspectoratul General pentru Imigrări |
| IGPR | Inspectoratul General al Poliției Române |
| IHRA | Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului |
| INA | Institutul Național de Administrație |
| ICR | Institutul Cultural Român |
| INCFC | Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală |
| INM | Institutul Național al Magistraturii |
| INP | Institutul Național al Patrimoniului |
| IT | Tehnologia informației |
| INSHR-EW | Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” |
| LPF | Liga Profesionistă de Fotbal |
| MAE | Ministerul Afacerilor Externe |
| MAI | Ministerul Afacerilor Interne |
| MC | Ministerul Culturii |
| MCA | Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului |
| MEd | Ministerul Educației |
| MFTES | Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse |
| MJ | Ministerul Justiției |
| MMSS | Ministerul Muncii și Solidarității Sociale |
| MNIEHR | Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România |
| MOTL | International March of the Living |
| MP-PÎCCJ | Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție |
| ODHIR | Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE |
| ONU | Organizația Națiunilor Unite |
| ONG | Organizații neguvernamentale |
| OSCE | Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa |
| OSP | Operatori de servicii online |
| SGG | Secretariatul General al Guvernului |
| SGG/DRI | Departamentul pentru Relații Interetnice |
| SGG/ICI | Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică |
| SSC | Secretariatul de Stat pentru Culte |
| SRI | Serviciul Român de Informații |
| UE | Uniunea Europeană |
| UNESCO | Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură |
| USHMM | Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington |
| Yad Vashem | Centrul Național pentru Comemorarea Holocaustului „Yad Vashem” |
––