În data de 26 martie 2024, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la dreptul la muncă al străinilor în România.

Procedura angajării străinilor de către angajatori, persoane fizice sau juridice din România, necesită parcurgerea următoarelor etape: a) obținerea avizului de angajare; b)obținerea unei vize de lungă ședere; c)obținerea dreptului de ședere prin eliberarea unui permis de ședere în scop de muncă / în scop de detașare.

În România, angajarea cetățenilor străini se realizează în baza avizului de angajare, solicitat de angajator și eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale.

Totodată, legislația în domeniu stabilește anumite reguli cu caracter general:

–    cererea pentru obținerea avizului de angajare se depune de către angajator, acesta demonstrează faptul că activitatea desfășurată este compatibilă cu postul pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului;

–  angajatorul are achitate obligațiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru, anterior depunerii cererii;

–  nu a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune prevăzută de Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare ori pentru o infracțiune contra persoanei săvârșită cu intenție, prevăzută de Codul penal;

Inspectoratul General pentru Imigrări verifică și dacă angajatorul nu a fost sancționat pentru săvârșirea anumitor contravenții (cum ar fi cea de primire la muncă a unor persoane fără forme legale), precum și că străinul îndeplinește condițiile de viză pe teritoriul României.

–  să nu se fi epuizat contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă.

–  acte judiciare şi extrajudiciare, încasarea de taxe consulare pentru serviciile prestate.

În acest context, s-au formulat demersuri la inspectoratele teritoriale de muncă, agențiile județene de ocupare a forței de muncă, Inspecția Muncii, serviciile județene pentru imigrări, Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră prin care am solicitat să ne comunice informații/date din perioada 2021-martie 2024 referitor la respectarea dreptului la muncă a străinilor în România.

1. Din răspunsurile primite de la autoritățile sesizate au reieșit în principal, următoarele:
2. Inspecția Muncii

Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic se completează de către angajatori în ordinea încheierii, modificării sau încetării raporturilor de muncă încheiate doar pe baza contractelor individuale de muncă și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în termenele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, corectitudinea completării registrului și a transmiterii datelor informatice fiind în sarcina exclusivă a angajatorilor.

Totodată, în scopul informării cetățenilor străini care sunt în căutarea unui loc de muncă sau care lucrează deja în România, Inspecția Muncii desfășoară campanii naționale de informare și pune la dispoziția acestora, prin intermediul site-ului instituției, informații importante și utile despre condițiile de accedere pe piața muncii din România, se prezintă drepturile și obligațiile ce le revin conform legislației în vigoare. 

Accesul pe piața muncii din România a lucrătorilor străini, respectiv angajarea și detașarea acestora, se poate efectua în condițiile în care angajatorul din România obține de la Inspectoratul General pentru Imigrări avizul de angajare/detașare pentru fiecare cetățean străin în parte.

Între Inspecția Muncii și a Inspectoratul General pentru Imigrări  este încheiat un Plan de cooperare operativă pentru depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor; în baza acestui plan se desfășoară la nivel național și teritorial Campanii de informare a angajatorilor care au străini angajați și a străinilor care doresc să desfășoare activități lucrative în România, cât si Campanii de informare a străinilor aflați la studii pe teritoriul României, constând în întâlniri cu străinii aflați la studii, în scopul informării acestora cu privire la condițiile în care pot presta activități lucrative pe teritoriul național precum și la drepturile și obligațiile ce le revin în calitate de viitori angajați.

2. Din informațiile prezentate rezultă că inspectoratele teritoriale de muncă au efectuat controale la angajatorii care au angajați străini având ca obiectiv atât verificarea modului în care au fost respectate dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare cât și dispozițiile Codului muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

 Unele dintre controale au fost efectuate împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări în baza Planului de cooperare operativă, încheiat anual. În cadrul acestor controale au fost verificate aspecte referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă precum și transmiterea acestora în REVISAL; nerespectarea prevederilor legale privind timpul de muncă și odihnă, acordarea drepturilor salariale și a concediului de odihnă, etc.

De asemenea, sunt încheiate Protocoale de colaborare cu direcțiile generale antifraudă fiscală referitoare la munca nedeclarată.

1. Obiectul sesizărilor formulate de cetățenii străini s-a referit în general la:

• timpul de muncă; neplata salariilor; muncă fără forme legale; clauzele cuprinse în contractul individual de muncă; eliberarea documentelor la încetarea contractelor individuale de muncă; neacordarea de către angajatorul român al salariului; angajatorul (pentru care străinul are aviz de muncă) nu îl lasă să părăsească locul de cazare al acestuia pentru a putea presta activitate și la un alt angajator în baza altui contract de muncă cu timp parțial; angajatorul nu respectă obligațiile cu privire la cazare și masă; nemulțumirile salariale cu privire la nerespectarea unor clauze din contract, fapt pentru care salariații doresc să plece de la angajator; primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilit în contractul individual de muncă; neverificarea de către angajator a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție; neacordarea de către angajatorul român al salariului promis de firma de plasare din țara de origine a salariatului;

În urma verificărilor efectuate în funcție de cele constatate, inspectorii de muncă au dispus măsuri sau au aplicat amenzi.

Unele inspectorate teritoriale de muncă au precizat că nu au fost înregistrate sesizări din partea lucrătorilor străini, sau nu dețin statistici distincte în ceea ce privește petițiile depuse de către cetățenii străini, deoarece aceștia beneficiază de același prevederi legale aplicabile cetățenilor români care lucrează pe teritoriul României, la angajatori români.

1. În domeniul controalelor pe linie de securitate și sănătate în muncă, la angajatorii români, s-a verificat respectarea legislației naționale în vigoare și mediul în care sunt eliminate (diminuate) riscurile de accidentare pentru toți salariații indiferent de naționalitate, fără să se țină evidența lucrătorilor străini;

Domeniile în care au fost înregistrate accidentele de muncă: activitatea de construcții, alimentație publică, activități recreative și distractive, fabricare piese și accesorii pentru autovehicule, transporturi rutiere de mărfuri; comerț; construcții; operațiuni de mecanică general; producția de băuturi răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate; depozitari; manipulări; activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal; fabricare mobile.

1. În domeniul relațiilor de muncă, în timpul controalelor, au fost dispuse măsuri în vederea remedierii deficiențelor constatate printre care: primirea la muncă a unei persoane, lucrător străin, fără a avea încheiat contract individual de muncă; nerespectarea prevederilor legale referitoare la evidența timpului de muncă și supunerea controlului inspectorilor de muncă a acestei evidențe; negarantarea în plată a salariului minim brut pe țară; netransmiterea în termenul legal a elementelor contractului individual de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității; neînmânarea unui exemplar al contractului individual de muncă; completarea cu date eronate a registrului general de evidență a salariaților referitor la cetățenia lucrătorului străin; neachitarea drepturilor salariale;

 În urma controalelor, au fost dispuse sancțiuni.

1. Cu ocazia controalelor efectuate, principalele deficiențe constatate și sancționate se referă la: primirea la muncă a salariatului fără încheierea unui contract individual de muncă; transmiterea cu încălcarea termenului legal, a datelor în Revisal, transmiterea de date eronate în Revisal; nu se păstrează la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă, precum și evidența orelor de muncă prestate de către salariați; nu s-a eliberat salariatului la încetarea activității adeverința și extrasul Revisal; lipsa permisului de ședere al cetățeanului străin; încheierea contractului individual de muncă fără obținerea avizului de angajare.
2. Implicarea/suportul pe care îl oferă cetățenilor străini care vin să se angajeze în România: organizarea de acțiuni de informare a angajatorilor precum și a lucrătorilor străini, inclusiv acțiuni cu Serviciului pentru imigrări; ghiduri și materiale informative disponibile atât în limba română cât și în engleză.

Din corespondența cu inspectoratele teritoriale de muncă, aceste structuri ne-au adus la cunoștință impedimente pe care le întâmpină inspectorii de muncă în realizarea atribuțiilor, în controalele efectuate la angajatorii, care au angajați cetățeni străinii:

-„lucrătorii cetățeni străini nu cunosc prevederile ce decurg din raporturile de muncă (salarizare, timp de muncă);

– nu este reglementată obligația angajatorului de a încheia contractul individual de muncă, pentru cetățenii străini, bilingv în limba statului de proveniență sau într-o limbă de largă circulație;

– bariera lingvistică, comunicarea cu lucrătorii străini poate fi dificilă și poate afecta obținerea de informații relevante sau clarificarea aspectelor legate de condițiile de muncă;

– reticența cetățenilor străini de a oferi informații relevante pentru efectuarea controlului și identificării neconformităților având în vedere dependența acestora față de angajatorul care i-a adus în România;

– sănătatea în muncă a lucrătorilor au pair, în prestarea activităților casnice ușoare și îngrijirea copiilor este greu de monitorizat, având în vedere faptul că nu sunt declarate de persoanele fizice, care beneficiază de aceste prestații (lipsa datelor sau informațiilor, cu privire la lucrătorii străini, se obțin cu greutate când se fac schimbări pe parcursul desfășurării activităților);

– există o nemulțumire a angajatorilor și lucrătorilor cu privire la aplicarea normelor legislative în sensul că sistemul de avizare este mult prea restrictiv și greu de parcurs, cu perioade mari de finalizare a documentelor necesare avizelor;

– în ceea ce privește lucrătorii străini, dificultățile inerente de adaptare la o nouă civilizație și cultură organizațională, dar și la legislația muncii din țara noastră, majoritatea străinilor care se angajează în România întâmpină dificultăți în obținerea dovezilor încetării contractului individual de muncă, imediat după ce acesta s-a produs.

 – activitatea de intermediere a forței de muncă din țări terțe, în vederea angajării lucrătorilor străini la agenții economici constituiți pe teritoriul României, nu este reglementată (din practică control efectuate de inspectorii de muncă, această activitate este desfășurată de societăți de consultanță/birouri de avocatură, agenți de plasare a forței de muncă sau, în unele cazuri, de către furnizori de forță de muncă pe piața internă, acreditați de către A.N.O.F.M. în condițiile H.G. nr. 277/2002 privind aprobarea criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă. Aceștia oferă servicii de recrutare și plasare de lucrători străini din țări terțe, prin efectuarea demersurilor necesare angajării și obținerea avizului de muncă de la Inspectoratul General pentru Imigrări);

– potrivit O.G. nr.25/2014, avizul de angajare se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă a unui străin cu contract individual de muncă, însă în practică se întâmplă contrariul, astfel că pentru eliberarea avizului de angajare, angajatorului i se solicită de autorități, contractul individual de muncă încheiat cu străinul în cauză, aspect care, pe de o parte, sfidează logica și contravine legii în sensul descris mai sus, iar pe de altă parte generează dificultăți cu privire la derularea raportului de muncă (respectiv stabilirea cu exactitate a datei începerii activității, transmiterea corectă a elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților etc.).

– în vederea obținerii avizului de angajare pentru cetățenii străini ar fi necesară modificarea legislației astfel încât angajatorii să fie obligați să prezinte calificările pe care le au aceștia pentru a putea fi încadrați în muncă pe teritoriul României;

– legislația privind selecția cetățenilor străini nu este reglementată, orice societate poate intermedia fără a putea inspectorul de muncă să dispună măsuri de corectare în ceea ce privește selecția cetățenilor străini”.

3. Din informațiile primite de la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, au reieșit următoarele:

1. Domeniile de activitate deficitare la nivelul țării (în care nu sunt ocupate locurile de muncă deși sunt declarate în mod repetat de către angajator ca fiind vacante) sunt:

• lucrări de construcții, domeniul agricol și al creșterii animalelor, HOreCA; servicii de pază; fabricarea de articole de îmbrăcăminte; transporturi rutiere de mărfuri operațiuni de mecanică generală, comerț cu amănuntul, exploatare forestieră, întreținerea și repararea autovehiculelor, fabricarea de mobilă, confecționeri, agenți de pază și securitate, industria alimentară, director general societate comercială, director vânzări, director tehnic, economist-șef, șef șantier, inginer mecanic/producție/electrician/construcții civile, industriale și agricol, expert în securitate și sănătate în muncă, decorator servicii funerare, arboricultor,
• numărul angajatorilor care declară locurile vacante este în creștere comparativ cu anii anteriori, și implicit și numărul locurilor de muncă vacante.
• motivele pentru care locurile de muncă nu sunt ocupate de cetățenii romani sunt, în principal:
• migrația forței de muncă autohtonă, calificate și înalt calificate, în țări din spațiul UE în ultimii ani; necompetitivitatea forței de muncă, respectiv, ponderea mare a șomerilor care nu dețin o profesie sau care s-au deprofesionalizat (aceasta reprezintă o problemă majoră pe piața muncii, deoarece agenții economici solicită preponderent persoane cu nivel de calificare înalt și experiență profesională); deprofesionalizarea unei mari părți a populației active civile, datorată unor perioade îndelungate de inactivitate, perioada în care majoritatea au devenit beneficiari de venit minim garantat, ceea ce generează un nivel de ocupabilitate redus a solicitanților de loc de muncă;
• declinul demografic și îmbătrânirea populației, cu implicații majore în diminuarea resurselor de munca; condiții navetă: neasigurarea transportului; lipsa, pe piața muncii, de personal calificat: grad scăzut de calificare a forței de muncă disponibile, în special pentru persoanele care nu dețin studiile necesare pentru a accesa un program de formare profesională într-o meserie solicitată pe piața forței de muncă , nivelul studiilor persoanelor aflate în evidență nu corespunde cu cerințele din oferta cu locuri de muncă, gradul de disponibilitate se înregistrează în mediul urban, nivelul de salarizare scăzut care de cele mai multe ori nu permite și susținerea cheltuielilor de transport;
• lipsa de interes față de locul de muncă a lucrătorilor români și uneori lipsa de calificări, iar persoanele în căutarea unui loc de muncă, reclamă salariile mici, din care nu își pot acoperi necesitățile de bază;
• dezvoltarea economică a județelor, astfel încât o mare parte dintre angajatori nu își găsesc forța de muncă calificată necesară care să corespundă profilului postului;
• deficitul de forță de muncă tinde să crească și să fie amplificat de scăderea populației active din cauza participării scăzute pe piața muncii a emigrării, a declinului demografic precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională;
• nevoia de forță de muncă din ultimii ani a determinat agenții economici să-și caute tot mai mult și prin mai multe mijloace, necesarul de personal; această nevoie dublată de facilitarea transmiterii ofertelor de locuri de muncă prin intermediul unei platforme informatice, cu acoperire la nivel național, a făcut ca numărul angajatorilor care apelează la acest serviciu public să fie din ce în ce mai mare.

1. Ocupațiile pentru care au fost eliberate adeverințe:

• curier, vânzător la domiciliul clientului pe bază de comandă, mecanic auto, tinichigiu auto, inginer nave, muncitor necalificat în construcții, lucrător bucătărie, guvernantă, lucrător pensiuni turistice, curier, sudor, lucrător comercial, operator la fabricarea mezelurilor, confecționer, electrician de întreținere și reparații, lăcătuș mecanic, fierar-betonist, zugrav, zidar, ambalator manual, sudor, dulgher, femeie de serviciu, bucătar, ospătar, tâmplar universal, designer grafică, programator producție, grădinar, Horeca, lucrător comercial, bonă, menajeră, spălător vehicule, electrician, operator calculator, curieri, administrator societate comercială, ajutor șef brigadă în construcții, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet; muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții; fierar betonist; zidar roșar-tencuitor; dulgher (exclusiv restaurator); zugrav; curier; muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje; muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor; vânzător la domiciliul clientului pe bază de comandă; manipulant mărfuri; sudor; lăcătuș construcții metalice și navale; ajutor bucătar; patiser; lucrător bucătărie (spălător vase mari); bucătar; ambalator manual; îngrijitor animale; muncitor manipulare și pregătire furaje; faianțar; lucrător pentru salubrizare căi publice; îngrijitor spații hoteliere; sudor cu arc electric acoperit sub strat de flux; curățitor-sablator; ospătar (chelner); vopsitor industrial; ajutor ospătar; tubulator naval; maistru construcții civile, industriale și agricole; parchetar; asamblator-montator profile aluminiu și geam termopan; polizator; lăcătuș mecanic; femeie de serviciu; cameristă hotel; muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide; lucrător comercial, construcții, necalificați și calificați, HoReCa, necalificați și calificați și activități de curierat.

1. În ceea ce privește serviciile specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, necesare reintegrării lor în piața muncii, la nivelul majorității agențiilor județene de ocupare a forței de muncă, ca urmare a încetării contractelor individuale de muncă, au fost înregistrați în evidențele acestora, cetățeni străini care au beneficiat de servicii de informare, consiliere și mediere, pentru stimularea ocupării forței de muncă.

Agenția de Ocupare a Forței de Muncă a Municipiului București a menționat domeniile de activitate deficitare, precum și motivele pentru care nu sunt ocupate aceste locuri de muncă de cetățenii români:

• construcții;
• servicii (activități poștale și de curierat; o manipulare mărfuri; o activități de ambalare, depozitări)
• transporturi rutiere de mărfuri;
• activități de curățenie;
• colectare deșeuri nepericuloase;
• HORECA (restaurante; hoteluri și alte facilități de cazare similare)

„În termeni absoluți, în 2022 sectoarele cu cele mai mari deficite de forță de muncă au fost industria prelucrătoare, transporturi, TIC”.

Deficitul de forță de muncă tinde să crească și să fie amplificat de scăderea populației active, din cauza participării scăzute pe piața muncii, a emigrării, a declinului demografic, precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională.

Numărul angajatorilor care declară locurile de muncă vacante:

Meseriile/ ocupațiile pentru care sunt declarate locuri de muncă vacante

Numărul adeverințelor eliberate în perioada de referință în ceea ce privește forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant și care au fost ocupațiile pentru care au fost eliberate:

Numărul de străini aflați pe teritoriul României, cu ședere legală, al căror contract individual de muncă a încetat, care au beneficiat de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, necesare reintegrării lor în piața muncii, precum și rezultatul serviciilor oferite:

• Numărul de străini care au beneficiat de indemnizația de șomaj:

4. Inspectoratul General pentru Imigrări:

Inspectoratul General pentru Imigrări, în baza atribuțiilor conferite de lege, gestionează la nivel național problematica în domeniul migrației, desfășurând activitățile prevăzute de lege în ceea ce privește admisia, reglementarea șederii/rezidenței, combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a străinilor, precum și returnarea acelora care nu mai îndeplinesc condițiile de ședere pe teritoriul României.

În exercitarea atribuțiilor legale, polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări sunt abilitați să organizeze şi să efectueze, în condițiile legii, controale în mediile şi în locurile frecventate de străini, în instituțiile publice sau particulare, precum şi în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deținător, atunci când există date ori indicii cu privire la existența în aceste locuri sau medii a unor străini  care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România. Aceste activități au ca obiectiv controlul legalității șederii străinilor și respectarea reglementărilor referitoare la angajarea în muncă a străinilor.

În situația în care sunt depistați angajatori care încalcă reglementările în vigoare în ceea ce privește încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României sau sunt depistați străini care încalcă reglementările în vigoare în ceea ce privește încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României sau reglementările în vigoare în ceea ce privește șederea în România, sunt dispuse măsuri de sancționare contravențională atât a străinilor cât și a angajatorilor și, totodată, aplicate măsuri administrative împotriva străinilor, precum: revocarea/ anularea vizelor/ permiselor de ședere, emiterea deciziilor de returnare cu/ fără acordarea unui termen de plecare voluntară, aplicarea interdicțiilor de intrare etc.

Referitor la măsurile ce necesită să fie implementate pentru prevenirea unor fapte contrare domeniului social în ceea ce privește încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României, opinăm că efectuarea în continuare de verificări/controale în acest sens reprezintă un instrument menit a descuraja practicile nelegale.

La nivelul instituției, periodic, în regim propriu sau în cooperare cu alte instituții se derulează campanii de informare/conștientizare a obligațiilor și drepturilor angajatorilor/străinilor pe teritoriul României.

În ceea ce privește documentele necesare activității de lucru cu publicul, existente la nivelul formațiunilor teritoriale pentru imigrări, în funcție de adresabilitatea lor, acestea se regăsesc inclusiv în forme traduse (ex. limba engleză).

Formularul de cerere de obținere a avizului de angajare este documentul care se adresează de către un angajator din România, sens în care că acesta nu necesită o traducere într-o altă limbă.

Potrivit art. 143 din O.U.G nr. 194/2002, privind regimul străinilor în România, polițiștii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări sunt abilitați să organizeze şi să efectueze, în condițiile legii, controale în mediile și locurile frecventate de străini, în instituțiile publice sau particulare, precum şi în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deținător, atunci când există date sau indicii cu privire la existența în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România precum și să organizeze şi să efectueze, în condițiile legii, controale în instituțiile publice sau particulare, precum şi în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deținător, în vederea constatării îndeplinirii de către angajatori sau beneficiarii prestării de servicii a condițiilor de încadrare în muncă ori detașare a străinilor pe teritoriul României.

La întrebarea adresată structurilor teritoriale ale IGI, sesizate cu privire la impedimentele în exercitarea atribuțiilor ce le revin referitor la respectarea dreptului la muncă al lucrătorilor străini pe care aceștia le întâmpină,  Inspectoratul General pentru Imigrări a menționat faptul că nu au fost asemenea situații.

5. Ministerul Afacerilor Externe

În intervalul 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2024, în favoarea cetățenilor statelor terțe, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României (MD/OC) au fost eliberate aproximativ 122.348 de vize de lungă ședere pentru angajare în muncă (tip D/AM), precum și aproximativ 751 de vize de lungă ședere pentru detașare (tip D/DT), fiind anulate și revocate, 8993 de vize tip D/AM, precum și nouă vize de lungă ședere tip DDT.

Motivele care au stat la baza dispunerii măsurilor de anulare și revocare sunt, fără excepție, cele stabilite la art.33 alin.(2) și alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Informațiile referitoare la politica de vize a României, la condițiile de obținere a vizelor Schengen și naționale (inclusiv cu detalii punctuale legate de fiecare tip de viză), cu privire la documentația necesară, precum și orice alte detalii relevante pe subiect pot fi consultate de orice persoană interesată, în regim 24/7, acestea fiind actualizate oricând este necesar și fiind disponibile, în mod permanent, în portalul național externe Viza https://eviza.mae.ro/, pe pagina web oficială a Ministerului Afacerilor Externe https://www.mae.ro/ și pe paginile web oficiale ale ND/OC.

Totodată, persoanelor care se adresează MAE și ND/OC, cu solicitarea de informații referitoare la politica națională de vize, le sunt comunicate detalii fie telefonic, fie în scris, după caz. La nivelul MAE sunt dispuse măsuri adecvate pentru a furniza persoanelor interesate informații într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă.

Din evidențele disponibile în SNIV, statele terțe ai căror cetățeni solicită cel mai ridicat număr de vize române tip D/AM, sunt: India, Sri Lanka, Pakistan, Turcia și Egipt.

6. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Măsura de nepermitere a intrării în țară este dispusă de către Poliția de Frontieră Română, în baza motivelor legale prevăzute de Codul Frontierelor Schengen. Astfel, în anul 2023 nu s-a permis intrarea în țară a 7.215 persoane, înregistrându-se o scădere cu aproximativ 20% față de anul 2022. De asemenea, în semestrul 1 al anului 2024 se constată creșterea semnificativă a numărului de persoane pentru care a fost luată măsura de nepermitere a intrării în România, ca urmare a modificărilor legislative (Decizia UE 210/2024) apărute în ceea ce privește calcularea perioadei de ședere pe teritoriul statelor Schengen

La nivelul Poliției de Frontieră Române nu se stochează date privind situația persoanelor care dețin vize de lungă durată în scop de angajare în muncă și căror nu li s-a permis intrarea în țară;

Majoritatea persoanelor care se prezintă la intrarea în țară și dețin viză de lungă durată în scop de angajare în muncă, primesc măsura de nepermitere a intrării în România pe motivul E (Conform Regulamentului Schengen: nu posedă documentația necesară pentru a justifica scopul și condițiile de ședere). Astfel, la controlul de frontieră, sunt efectuate verificări suplimentare, inclusiv verificarea situației juridice a cetățeanului terț cu societatea / firma angajatoare și în multe cazuri, firma fie nu poate fi contactată, fie transmite faptul că a reziliat contractul de muncă al persoanei în cauză.

Având în vedere cele prezentate de autoritățile sesizate punem concluziona următoarele:

– instituțiile/autoritățile desfășoară controale la angajatori  în vederea respectării drepturilor prevăzute de legislație aplicabile străinilor în conformitate cu atribuții stabilite în domeniu lor;

– sunt desfășurate campanii de informare/conștientizare a obligațiilor și drepturilor angajatorilor/străinilor pe teritoriul României;

– între Inspecția Muncii și a Inspectoratul General pentru Imigrări  este încheiat un plan de cooperare operativă pentru depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor, prin care se desfășoară la nivel național și teritorial campanii de informare a angajatorilor care au străini angajați și a străinilor care doresc să desfășoare activități lucrative în România;

– sunt încheiate protocoale de colaborare cu direcțiile generale antifraudă fiscală referitor la munca nedeclarată.

– cu ocazia controalelor efectuate, în situația în care s-au constatat deficiențe sunt aplicate sancțiuni contravenționale și dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate;

– instituțiile /autoritățile cu atribuții în domeniu organizează acțiuni de informare a angajatorilor precum și ale lucrătorilor străini, inclusiv acțiuni cu Serviciu pentru imigrări; ghiduri și materiale informative disponibile atât în limba română cât și în engleză.

– angajatorii români depun toate diligențele necesare pentru ca locurile de muncă vacante să fie ocupate de către cetățenii români;

– principalele motivele pentru care locurile de muncă pe care sunt angajați străini nu sunt ocupate de cetățenii români sunt, în principal migrația forței de muncă autohtonă, calificate și înalt calificate, în țări din spațiul UE în ultimii ani; declinul demografic și îmbătrânirea populației, cu implicații majore în diminuarea resurselor de muncă; lipsa de interes față de locul de muncă a lucrătorilor români și uneori lipsa de calificări, iar persoanele în căutarea unui loc de muncă, reclamă salariile mici, din care nu își pot acoperi necesitățile de bază; deficitul de forță de muncă tinde să crească și să fie amplificat de scăderea populației active din cauza participării scăzute pe piața muncii a emigrării, a declinului demografic precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională. 

Potrivit Ordonanței de urgență Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri Ro e-transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ori din cadrul Autorităţii Vamale Române, respectiv la solicitarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei Române, documentele care însoţesc transportul de bunuri care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport împreună cu codul UIT pus la dispoziţie.
În prezenta speță, am apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 41 din Constituție, privind muncă și protecția socială a muncii.
În urma demersului întreprins, Agenția Națională de Administrare Fiscală ne-a comunicat următoarele informații:
a) care sunt motivele pentru care nu poate fi accesat sistemul RO e-Transport, precum și măsurile dispuse pentru remedierea situației:
– în perioada 19 – 22 februarie 2024, sistemele informatice ale ANAF au funcționat la parametrii tehnici ce au generat anumite nemulțumiri utilizatorilor;
– contrar informațiilor apărute în mass-media, numărul mediu zilnic al codurilor UIT emise prin Sistemul RO e-Transport nu au cunoscut variații negative în raport cu perioadele anterioare similare;
– au fost postate pe pagina oficială a ANAF comunicate de presă cu privire la funcționalitatea Sistemului Național RO e-Transport;
b) care sunt motivele pentru care nu poate fi accesat sistemul RO e-Transport, precum și măsurile dispuse pentru remedierea situației:
– situația semnalată a fost remediată concomitent cu întreprinderea unor măsuri de natură administrativă cu rol de a nu afecta conducătorii vehiculelor de transport sau utilizatorii Sistemului RO e-Transport.
c) în lipsa funcționării corespunzătoare a sistemului RO e-Transport, se are în vedere o altă modalitate accesare a codurilor UIT, astfel, încât conducătorii vehiculelor de transport să poate autentifica marfa la trecerea de frontieră.
– situația în care Sistemul RO e-Transport nu este funcțional este reglementată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022, cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care, la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România, la locul de import, la punerea în mişcare a vehiculului de transport încărcat cu bunuri cu risc fiscal ridicat sau pe parcursul desfășurării transportului, Sistemul RO e-Transport nu este funcţional, obligaţia de declarare, respectiv de actualizare, se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Pentru situaţiile menționate mai sus, obligaţiile se îndeplinesc până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare repunerii în funcţiune a sistemului, inclusiv pentru transporturile încheiate.
Perioadele de nefuncționare a Sistemului RO e-Transport vor fi publicate pe paginile de internet ale Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală şi Ministerului Finanțelor.

Directiva Europeană (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și Consiliul Uniunii Europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană are termen de transpunere în legislația națională data de 15 noiembrie 2024;

În anul 2023, în urma unui demers al instituției Avocatul Poporului, Institutul Național de Statistică a precizat că proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România a fost definitivat și transmis în vederea analizei Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.

Conform informațiilor publicate în mediul on-line[1], Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat că în prezent se lucrează la trei formule și urmează ca în consultare cu partenerii sociali să alegem una dintre formule pentru a fi introdusă într-o lege și astfel ca directiva a fi introdusă într-o lege și astfel ca directiva să fie transpusă până la finalul acestui an.

În acest context, am formulat demersuri la Institutul Național de Statistică (INS) și la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), care ne-au comunicat următoarele:

1. Institutul Național de Statistică (adresa 2086/20.03.2024):

– a fost concepută metodologia „Coș minim de consum pentru un trai decent”, aprobată prin hotărâre a Comitetului de Avizare Metodologică; membrii Comitetului au evidențiat faptul că actul normativ nu conține cantități și valori pentru toate capitolele de cheltuieli, anumite produse sau servicii nu intră în sfera de cuprindere a Indicelui prețurilor de consum și nu pot fi calculate;

– prin Legea nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar se stabilește structura unui coș minim pentru un trai decent calculată doar pentru o familie de doi salariați adulți în vârstă de 35-45 ani și doi copii în întreținere de 12-14 ani și respectiv 8-10 ani, fiind singura structură care este prevăzută de lege; ca urmare, o valoare totală a „Coșului minim de consum pentru un trai decent” nu poate fi calculată fără amendarea O.U.G. nr. 217/2000;

– conform Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările și completările ulterioare, organele de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor, au drept de inițieze acte normative numai prin ministerele în a căror subordine sau coordonare se află; actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare se elaborează pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau Guvern.

2. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (adresa nr. 735/MCV/11.03.2024):

– la nivelul ministerului a fost constituit, un grup de lucru la nivel tehnic, care a elaborat un Tabel de concordanță privind transpunerea în legislația națională a Directivei, în care este prezentată legislația națională de transpunere, precum și un draft de proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vederea asigurării unei transpuneri corecte;

– în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență este prevăzută o reformă privind salariul minim care constă în stabilirea nivelului salariului minim, începând cu anul 2024, potrivit unui mecanism și a unei formule noi, într-un mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și în acord cu prevederile Directivei;

– pentru îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul acestei reforme, ministerul beneficiază de serviciile Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), în baza contractului semnat între cele 2 părți în luna ianuarie 2023, în cadrul Proiectului: „Studiu privind dezvoltarea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Propunere de mecanism de monitorizare si evaluare a efectelor economice si sociale”;

– între activitățile desfășurate în cadrul proiectului se numără și „Elaborarea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”;

– au fost propuse trei posibile scenarii alternative privind evoluția salariului minim brut în România, urmând ca în urma consultărilor/negocierilor tripartite, Guvernul României să opteze pentru un scenariu de ajustare a salariului minim; în luna decembrie 2023, a avut loc o primă întâlnire cu partenerii sociali în care au fost prezentate cele trei scenarii menționate:

Scenariul 1 – Salariul minim brut se ajustează cu evoluția prognozată a ratei inflației furnizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP); dacă noul raport dintre salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor se află sub pragul de 45%, se mai poate ajusta suplimentar salariul minim brut și cu [50% – 100%] din rata prognozată a PIB real, dar fără să se depășească pragul de 50% dintre salariul minim brut și salariul mediu brut.

Scenariul 2 – Salariul minim brut se ajustează cu evoluția prognozată a ratei inflației furnizată de CNSP; în plus, dacă noul raport dintre salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor se află sub pragul de 45%, se mai poate ajusta salariul minim brut suplimentar și cu [0% – 50%] din rata de creștere a productivității (PIB real/populație ocupată) prognozate, dar fără să se depășească pragul de 50% dintre salariul minim brut și salariul mediu brut.

Scenariul 3 – Se urmărește să se mențină raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut între 45% și 50%, iar rata de creștere a salariului minim să fie aceeași cu cea prognozată de către CNSP pentru câștigul salarial brut (CSB); se poate negocia însă o creștere mai mare, cu condiția ca procentul suplimentar de ajustare să nu depășească creșterea PIB-ului real prognozat de către CNSP.

– la art. 5 alin. (2) din Directivă sunt menționate criteriile care trebuie avute în vedere de către statele membre atunci când stabilesc sau actualizează salariile minime care trebuie să cuprindă; criteriile naționale trebuie să includă cel puțin următoarele elemente: (a) puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții;(b)nivelul general al salariilor și distribuția acestora; (c) rata de creștere a salariilor; (d) nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.

-consideră că aceste criterii sunt echilibrate și vor conduce la asigurarea unui grad de adecvare corespunzător al salariilor minime, în scopul atingerii unui nivel de trai decent; criteriile au avut în vedere aspectele ce țin de protecția socială, prin menționarea ca și criteriu a puterii de cumpărare și a costului vieții, dar au luat în calcul și indicatorul care asigură sustenabilitatea acestui proces, precum productivitatea muncii;

-„ în ceea ce privește folosirea de valori de referință orientative pentru ghidarea evaluării gradului de adecvare a salariilor minime, precum cele menționate la alin. (4) al art. 5, precizăm că România a fost de acord cu introducerea acestora în textul Directivei – 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național”;

– referitor la corelarea salariului minim cu coșul minim de consum pentru un trai decent, deși noțiunea de „coș minim de consum lunar” este prevăzută în legislație, valoarea coșului de consum nu este stabilită printr-un act normativ; în sistemul statistic al UE, coșul de bunuri și servicii nu este calculat și nici nu este utilizat ca indicator standardizat la nivelul statelor membre.

Concluzionând, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a menționat că seria de întâlniri demarate în luna decembrie 2023 cu partenerii sociali va continua, astfel încât, în final, Guvernul României să propună un mecanism care să răspundă cerințelor Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, respectiv atingerea unui nivel de trai decent în țările membre.

Având în vedere cele de mai sus, am propus închiderea favorabilă a sesizării din oficiu.

[1] România introduce salariul minim adecvat. Ce înseamnă și cum îi ajută pe români (euronews.ro) 

În urma demersului întreprins, Primăria comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița ne-a informat că a depus la Casa de Pensii Dâmbovița declarațiile rectificative și copii de pe ștatele de plată aferente anilor/lunilor solicitate de petentă, iar contribuțiile aferente au fost virate lunar la momentul respectiv, documentația fiind înregistrată la Casa de Pensii Dâmbovița sub nr. 2269/23.04.2024. Aceste aspecte i-au fost comunicate și petentei.

 În data de 12 ianuarie 2024, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la știrea de presă^[1] persoanele care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile și trebuie reînnoită. Dar, ce este mai halucinant este motivul pentru care, potrivit lui Năsui, CNAS nu mai emite carduri de sănătate noi: a rămas fără plastic. Năsui arată că aceste adeverințe se emit doar dacă solicitantul se prezintă personal la sediul CNAS.

În acest context, a fost sesizată Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În urma demersului întreprins, Avocatul Poporului a fost informat de către conducerea CNAS că s-a emis Ordinul CNAS nr. 335 din 27 februarie 2024 care modifică dispozițiile Ordinului președintelui CNAS nr. 98/2015, în sensul următor:

Începând cu data de 26 martie 2024, valabilitatea adeverinței de înlocuire a cardului național de sănătate (care era 60 de zile) a fost stabilită în concordanță cu data emiterii cardului duplicat, respectiv data la care cardul duplicat ajunge la titular, fie prin intermediul serviciilor poștale, fie prin casa de asigurări de sănătate.

Adeverința de înlocuire a cardului de sănătate (scanată) se poate transmite și prin poșta electronica, la adresa de email de la care s-a primit cererea.

Cel mai important este faptul că, prin noul ordin, s-a stabilit ca cererea de eliberare a cardului duplicat, împreună cu documentele aferente, să se poată transmite și prin e-mail.

Mai exact, solicitarea on-line a cardului duplicat, se face în baza următoarelor 3 documente care trebuie scanate și transmise pe adresa de e-mail/încărcate pe platforma casei teritoriale de sănătate, arondate:

• copia actului de identitate;
• chitanța cu contravaloarea cardului;
• cerere de eliberare a cardului duplicat, semnată.

[1] https://defapt.ro/tag/card-sanatate/

În acest context, am sesizat Ministerul Agriculturii, care prin răspunsul nr. 40264/90854/2024, înregistrat la instituția Avocatul Poporului cu nr. 4475 din 9 februarie 2024, ne-a informat:

„Prevedrile art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, rezolvă solicitările privind salarizarea, formulate de către personalul din subordinea Agenției de Plăți și intervenție în Agricultură”.

Mai exact, prin includerea structurilor subordonate APIA în modificările
Anexei 8/2017 Familia ocupaţională de funcţii bugetare ”administraţie”, litera e) Funcţii publice specifice de execuţie, începând cu 1 ianuarie 2024, salariile de bază corespunzătoare nivelurilor de studii prevăzute în anexă, se aplică în mod unitar atât APIA, cât și structurilor subordonate.

Ministerul Educației ne-a comunicat că, potrivit prevederilor art. I alin. (3) și alin. (4) din O.U.G. nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului din învățământ se majorează în anul 2024 cu 20%, în medie, în 2 tranșe, respectiv: prima tranșă începând cu data de 1.01.2024 și a doua tranșă începând cu data de 1.06.2024. De asemenea, am fost informați că au avut loc discuții cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ și urmează a se întocmi Proiectul de Ordonanță de urgență prin care se stabilesc salariile de bază pentru personalul din sistemul național de învățământ de stat.

Astfel, instituția Avocatul Poporului a solicitat un punct de vedere Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și Federației Națională Sindicală Alma Mater.

Acestea ne-au comunicat că în urma discuțiilor purtate în luna decembrie 2023, cu reprezentanții Ministerului Educației, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare bugetare, iar în anexa ordonanței sunt prevăzute salariile de bază începând cu luna ianuarie 2024, respectiv luna iunie 2024 pentru funcțiile din învățământ: didactice de predare, didactice auxiliare, de conducere (inclusiv funcțiile didactice auxiliare de conducere), de îndrumare și control.

În plus, Federația Națională Sindicală ALMA MATER a precizat că, prin publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 s-a creat cadrul legal pentru creșterile salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în învățământ, motiv pentru care, în acest moment, nu se pune problema declanșării unui conflict de muncă.

 Conform articolului, Potrivit ITM Gorj, bărbatul făcea reparații la un utilaj, când a fost rănit de o grinda care nu a fost asigurată corespunzător.

În vederea clarificării situației, au fost efectuate demersuri la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Gorj și Inspectoratul Județean de Poliție Gorj.

Având în vedere că din informațiile primite, a reieșit, printre altele, că evenimentul urma să fie cercetat de o comisie formată din reprezentanți ai angajatorului, în vederea clarificării contextului în care s-a petrecut evenimentul, precum și în vederea obținerii informațiilor privind rezultatul cercetărilor efectuate, a fost aprobată continuarea demersurilor la Complexul Energetic Oltenia.

Complexul Energetic Oltenia, ne-a transmis, printre altele, că imediat după producerea evenimentului, victimei i-a fost acordat primul ajutor la fața locului de către colegi, iar, în scurt timp i-a fost acordat și prim-ajutor calificat de către echipajul ambulanței, victima fiind transportată, conform protocolului la prima unitate de primiri urgențe, respectiv Spitalul Orășenesc Rovinari, după care a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, unde a fost internată la secția Ortopedie.

De asemenea, s-a precizat că, fiind vorba de incapacitate temporară de muncă a fost constituită comisia de cercetare care, după finalizarea dosarului l-a înaintat Inspectoratului Teritorial de Muncă cu propunerea de încadrare ca accident de muncă cu incapacitate temporară de muncă.

În continuare, au fost făcute precizări privind securitate în muncă, subliniindu-se că pentru toți angajații, Complexul Energetic Oltenia SA a întreprins toate acțiunile prevăzute de legislația din domeniul securității și sănătății în muncă, precum și cele prevăzute de legislația care reglementează supravegherea sănătății lucrătorilor. Iar, prin contractul colectiv de muncă al Societății Complexul Energetic Oltenia SA, respectiv Regulamentul pentru acordarea ajutoarelor sociale pentru boli grave și incurabile, se asigură și sprijin material, din fonduri proprii, pentru recuperarea capacității de muncă a lucrătorilor care au suferit accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale fiind acordată suma de 3000 lei pentru fiecare victimă, suma putând fi chiar mai mare în cazul unor accidente cu consecințe mai grave. Totodată se asigură consilierea victimelor accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, fiind oferite și informații cu privire la drepturile și facilitățile pe care le au în calitate de asigurați și sprijin la întocmirea documentelor aferente.

Ținând cont de aceste aspecte, în vederea obținerii informațiilor cu privire la încadrarea evenimentului ca accident de muncă, ne-am adresat, din nou, Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, care ne-a comunicat că evenimentul a fost cercetat de către comisia angajatorului și avizat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj ca accident de muncă. 

Mai mult, de aceste prevederi beneficiau în mod corespunzător și copilul celui decedat, în situația în care părintele său, deși ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentei ordonanțe.

Însă, prin art. II din Legea nr. 154/2021 s-a stabilit că prin derogare de la prevederile art. 5 din O.G. nr. 105/1999 că aceste drepturi se acordă și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Constatând că din cauza unor derogări și prorogări succesive drepturile conferite prin Legea nr. 154 din 4 iunie 2021 nu au fost încă acordate și nu au fost încă plătite, mai mult că există riscul ca data acordării acestora să fie iarăși prorogată, instituția Avocatul Poporului,   s-a sesizat din oficiu și în data de 15 noiembrie 2023, a efectuat demersuri la Secretariatul General al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului ne-a informat că sesizarea a fost transmisă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Finanțelor, care, după analizarea solicitării, ne vor comunica măsurile legale corespunzătoare, cu informarea Secretariatului General al Guvernului.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ne-a informat că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 154/2021 fac parte din categoria prestațiilor sociale necontributive cu caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, fiind suportate de bugetul de stat, în limitele disponibilităților financiare existente.

De asemenea, am fost informați că drepturile stabilite pentru copiii persoanelor persecutate vor fi plătite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Astfel, drepturile conferite prin Legea nr. 154 din 4 iunie 2021 nu vor fi acordate nici în anul 2024, pentru al treilea an consecutiv. 

 În demersurile efectuate la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Hunedoara (din cadrul Instituției Prefectului Județul Hunedoara) am învederat faptul că prin condiționarea emiterii titlului de proprietate solicitat de plata cotei de 20% din redevența rămasă de achitat până la data încetării contractului de comodat respectiv, sunt încălcate dispozițiile Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu reiterarea faptului că dispozițiile exprese ale art. 27 alin. (2³) din Legea nr 18/1991 incidente (ce au fost introduse prin Legea nr. 231/2018 și apoi modificate prin Legea nr. 87/2020 și Legea nr. 263/2022), nu existau la data semnării contractului de concesiune în cauză.

Urmare acestor demersuri Instituția Prefectului Județul Hunedoara ne-a informat faptul că a fost emis titlul de proprietate pe numele petentei, înaintându-ne o copie de pe acesta. 

Urmare demersului efectuat, Primăria Orașului Bocșa, județul Caraș-Severin, ne-a informat că în data de 15 mai 2023, propunerea de ieșire din indiviziune a celor 4 proprietari ai apartamentelor, din care 3 sunt proprietari privați, iar unul este proprietatea privată a Orașului Bocșa, a fost respinsă de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Caraș-Severin și că va efectua demersuri în vederea lămuririi acestei situații.

Ulterior, Primăria Orașului Bocșa, județul Caraș-Severin, prin adresa înregistrată sub nr. 410 din data de 8 ianuarie 2024, ne-a informat că în data de 21 decembrie 2023, s-a încheiat în fața notarului public actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare prin intermediul căruia i s-a atribuit în proprietate cu titlu gratuit suprafața de teren aferentă apartamentului deținut în proprietate.

În acest context, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și am formulat un demers la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin care am solicitat să ne comunice: a)  dacă la nivelul Casei Naționale de Asigurării de Sănătate era cunoscută lipsa sumelor necesare decontării concediilor medicale și indemnizațiilor pentru maternitate; în caz afirmativ care au fost măsurile întreprinse de către CNAS în vederea remedierii situației; b) dacă au fost transferate sumele  necesare către casele județene de asigurări de sănătate în vederea decontării concediilor medicale şi indemnizațiilor pentru maternitate; în caz afirmativ, acestea sunt suficiente pentru achitarea la zi a concediilor medicale şi indemnizațiilor pentru maternitate; c) în cazul în care nu sunt fonduri necesare pentru decontarea concediilor medicale și indemnizațiilor pentru maternitate, se are în vedere ca la rectificarea bugetului să fie solicitate sumele necesare achitării  indemnizațiilor de concediu medical la zi și până la sfârșitul anului.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne-a transmis, printre altele:

A. Referitor la fondurile pentru asigurarea acordării si decontării concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate:

• pentru anul 2023, fondurile pentru asigurarea acordării si decontării concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 368/2022 la titlul IX „Asistență socială”, sunt în suma de 3,7 miliarde lei, cu 50,3% mai puțin față de propunerea CNAS din proiectul de buget pentru anul 2023 și cu 37,3% mai puțin fată de prevederile aprobate în anul 2022;
• în prezent, fondurile aprobate pentru anul 2023 sunt utilizate în proporție de 92%, prevederea rămasă disponibilă asigură plata parțială a concediilor și indemnizaților de asigurări sociale de sănătate în luna octombrie;
• valoarea obligațiilor de plată reprezentând concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, înregistrate la nivelul caselor de asigurări de sănătate la data de 08.2023 este în sumă de 2,4 miliarde lei;
• pentru asigurarea fondurilor necesare până la finele anului 2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a precizat că a înaintat instituțiilor abilitate, propuneri de suplimentare a bugetului FNUASS la rectificarea bugetară.

B. În ceea ce privește petițiile, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne-a comunicat următoarele:

• A.S. Sibiu a precizat că plata indemnizației a fost efectuată în data de 04.07.2023;
• AS. Arad a menționat că a fost virată indemnizația aferentă concediului medical eliberat pentru lună mai în data de 03.07.2023, iar indemnizația aferentă concediului medical eliberat pentru lună iunie a fost achitată în data de 10.07.2023;
• CAS Suceava a menționat că plata indemnizațiile de concedii medicale au fost efectuate în data de 22.05.2023, 05.07.2023 și 28.07.2023.

În final, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a menționat că „se întreprind toate acțiunile necesare pentru a asigura că plățile pentru concediile medicale vor continua fără întreruperi și suntem, de asemenea, disponibili pentru întrebări sau solicitări suplimentare”. 

În vederea clarificării acestei situații, a fost aprobată efectuarea unei anchete la Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 în data de 5 octombrie 2023.

Din discuții a reieșit că, cuantumul indemnizațiilor pentru categoria urmași și răniți este plafonat încă din anul 2010 iar pentru celelalte categorii de beneficiari din decembrie 2014; se are în vedere promovarea unei ordonanțe de urgență în vederea măririi cuantumului indemnizațiilor pentru categoriile urmași și răniți, fiind stabilit ca la următoarea întâlnire să participe și ministrul Finanțelor Publice.

Urmare anchetei efectuate, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, prin adresa nr. 32271 din data de 21 noiembrie 2023, ne-a informat că, în ciuda discuțiilor purtate cu ministrul Finanțelor și a nenumăratelor demersuri efectuate, Ministerul Finanțelor nu a oferit un răspuns concret.

Față de această situație, în data de 24 noiembrie 2023, am sesizat Ministerul Finanțelor, de la care nu am primit încă răspuns.

În data de 15 decembrie 2023, a fost publicată în Monitorul oficial al României Partea I nr. 1139, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

Potrivit art. XI alin. (1) din actul normativ susmenționat

„Începând cu anul 2024 se majorează cu 13,8% nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023:

a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare”

Mai exact, este vorba de Decizia nr. 4/2CN/2023, privind aprobarea competenţelor medicului stomatolog, respectiv ale medicului stomatolog specialist (absolvent al unui rezidenţiat într-o specialitate stomatologică) şi Decizia nr. 5/2CN/2023, privind aprobarea competenţelor medicului specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară.

Având în vedere aspectele prezentate, am sesizat Colegiul medicilor Stomatologi din România.

Prin răspunsul nr. 2207 din 6 octombrie 2023, înregistrat la instituția Avocatul Poporului cu nr. 27473 din 6 octombrie 2023, am fost informați:

„Forma în care au fost publicate în Monitorul Oficial cele două decizii a fost exclusiv rodul unei regretabile omisiuni de transcriere, neexistând niciun moment intenția de restrângere a competențelor medicului stomatolog (dentist), iar pentru remedierea imediată a situației Biroul executiv național al CMSR a propus Consiliului național abrogarea acestor decizii”.

CMSR, a mai susținut că omisiunea de transcriere a vizat „profilaxia cariei dentare”, procedură/competență pe care nu ar fi urmărit să o elimine din lista competențelor medicului stomatolog (dentist), în condițiile în care, în cadrul numeroaselor demersuri și întâlniri cu reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a solicitat și a și obținut includerea serviciilor specifice acestei proceduri în Pachetul de bază pentru Medicina dentară, cu mențiunea că „pot fi efectuate de oricare dintre medicii dentiști/medicii stomatologi” (Anexa nr. 14 la Normele metodologice de aplicare a H.G. nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, din 30.05.2023) și în condițiile în care CMSR a întocmit și a solicitat introducerea în cadrul Programului național de evaluare și promovare a sănătății și educației pentru sănătate a următoarelor două propuneri de proiecte/programe:

1.Program național de prevenție a cariei dentare la copiii cu vârste între 6 și 9 ani;

2.Program național de educație pentru sănătate orală în școli.

De asemenea, CMSR a precizat faptul că deciziile de care se face vorbire au fost adoptate cu respectarea aceleiași proceduri care timp de 15 ani nu a fost contestată.

Pe scurt situația se prezintă în felul următor:

În data de 30 mai 2023 serviciilor specifice „profilaxiei cariei dentare”  au fost introduse în Pachetul de bază pentru Medicina dentară (Anexa nr. 14 la Normele metodologice de aplicare a H.G. nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate).

În data de 21 iunie 2023, au fost publicate în Monitorul Oficial al României cele două decizii ale CMSR: Deciziei nr. 4/2CN/2023 privind aprobarea competențelor medicului stomatolog (dentist), respectiv ale medicului stomatolog specialist în specialitatea Stomatologie generală și a Deciziei nr. 5/2CN/2023 privind aprobarea competențelor medicului stomatolog specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară.

În data de 12 iulie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia de abrogare nr. 9/2CN/2023, urmată de Ordinului ministrului sănătății nr. 2341/2023 privind aprobarea competențelor medicului stomatolog, inclusiv ale medicului stomatolog specialist sau primar în specialitatea stomatologie generală, revenindu-se de fapt la situația anterioară, reglementată prin Decizia Consiliului național al CMDR nr. 49/2012.

Concluzia este că, singurele reglementări ce se regăsesc în aceste două decizii sunt tocmai acelea care sunt invocate a fi erori de transcriere.

 Totodată, a precizat că la evenimentul organizat în cadrul poligonului de tragere Chișoda, în data de 21 iunie 2023, în timpul sesiunii de tragere a avut loc un incident în urma căruia era să rămână fără ochiul stâng, deoarece la tragerea respectivă nu a existat asistent medical pentru a-i acorda primele îngrijiri medicale, ochelari de protecție, căști pentru urechi, armele nu au fost verificate, iar în momentul trageri pur și simplu „mi-a explodat arma în mână și toată soluția încinsă din pistol i-a sărit în ochiul stâng, chiar dacă eram rănit și cu ochiul stâng nu mai vedeam aproape deloc mi s-a înmânat pistolul colegului cu un încărcător cu 3 gloanțe și mi s-a dispus să închei sesiunea de tragere iar eu avea arsuri la ochiul stâng groaznice și nu vedeam în ce trag”.

Instituția Avocatul Poporului a solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor și Centrului Educativ Buziaș, informații/date privind incidentului din data de 21 iunie 2023, precum și la faptele de hărțuire morală la locul de muncă reclamate de petent.

În urma primirii răspunsurilor de la autoritățile sesizate, prin Nota din data de 23 septembrie 2023 privind rezultatul demersurilor și propuneri de continuare a demersurilor, aprobată de Avocatul Poporului am reținut, printre altele:

• în urma incidentului din data de 21.06.2023, având în vedere faptul că au fost sesizate mai multe nereguli legate de aceeași marcă de pistol Walther, prin procesul-verbal nr. XX din 04.07.2023 comisia de cercetare a evenimentului a propus retragerea și expertizarea lotului respectiv de armament și muniției aferente, precum și instruirea personalului programat pentru executarea tragerii înaintea fiecărei sesiuni;
• petentul nu a semnalat existența unor probleme medicale care să-l împiedice să continue tragerea ulterior incidentului de tragere raportat și a continuat tragerea cu un alt pistol Walther P99, pentru cele două cartușe rămase;
• evenimentul din data de 21.06.2023 în care a fost implicat petentul a fost raportat structurii de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor-Compartimentul Securitate și Sănătate în Muncă și Protecția Mediului;

– referitor la fișa postului, prin Decizia ANP nr. 348/10.02.2023 a fost stabilit modelul de fișa postului și atribuțiile specifice fiecărei funcții de execuție din sistemul poliției penitenciare;

– legat de neplata celor 6 ore efectuate suplimentar de către petent, în urma sesizării instituției Avocatul Poporului, conducerea unității a dispus verificarea pontajului și a solicitat IT redeschiderea acestuia pentru luna iunie și refacerea acestuia, conform procedurii;

– în ceea ce privește hărțuirea morală, „aspectele invocate într-un mod general sunt simple aprecieri, atâta timp cât nu aduce nici cele mai mici probe în dovedirea acestora”; anterior lunii iunie 2023, nu a avut cunoștință de aspectele semnalate;

– la nivelul ANP, petentul a invocat până la data formulării răspunsului către instituția Avocatul Poporului, exclusiv nereguli privind modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu și nu acte de hărțuire morală sau psihologică exercitate de șefii ierarhici;

• regulamentul de ordine interioară nu conține prevederi referitoare la interzicerea și sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă.

În acest context, am solicitat celor două autorități să ne comunice, printre altele motivul de fapt și de drept pentru care nu a inclus în regulamentul de ordine interioară, dispoziții referitoare la interzicerea și sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă, având în vedere obligația instituită prin Legea nr. 167/2020, în sarcina angajatorului.

Centrul Educativ Buziaș ne-a informat că fișa postului a fost întocmită în conformitate cu prevederile legale și a fost însușită, prin semnare de către petent, fiind atașată, o copie a acesteia;

Referitor la aspectele de hărțuire morală semnalate de petent „la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost demarate demersuri de înlocuire a factorilor de conducere de la nivel de unitate, în prezent climatul organizațional fiind unul pozitiv, nefiind semnalate probleme de hărțuire morală, purtate abuzivă sau alte aspecte asemănătoare”.

În ceea ce privește cercetarea disciplinară a reclamantului, întrucât faptul că petentul a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj, cu aceeași faptă că făcea obiectul cercetării, activitatea comisiei de la nivelul unității a fost suspendat;

Centrul Educativ Buziaș a menționat, că Regulamentul de Ordine Interioară este la momentul întocmirii adresei, în lucru, ținându-se cont și de dispozițiile referitoare la interzicerea și sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă, conform Legii nr. 167/2000.

Autoritatea Națională a Penitenciarelor, ne-a informat că dispoziția de retragere a pistolului a fost transmisă de către ANP prin intermediul Direcției Siguranță Deținerii și Regim Penitenciar către toate unitățile din subordinarea administrației;

Cu privire la rezultatul cercetării evenimentului din data de 21 iunie 2023, Compartimentul Securitate și Sănătate în Muncă și Protecția Mediului a propus:

1. efectuarea unei reevaluări de risc în domeniul securității și sănătății în muncă a locului de muncă „poligon tragere Chișoda” ;
2. actualizarea Planului de prevenire și protecție a Centrului Educativ Buziaș cu măsurile rezultate a reevaluării de risc SSM a locului de poligon tragere Chișoda”;
3. prelucrarea cauzei și împrejurării evenimentului produs în data de 21.06.2023, în care a fost implicat petentul cu tot personalul Centrului Educativ Buziaș.
4. a solicitat conducerii Centrului Educativ Buziaș luarea în evidență a evenimentului din data de 21.06.2023 „în care a fost implicat petentul, în Registrul unic de evidență a accidentelor ușoare, conform art. 141, alin. (1), lit. c) din H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006”.

În final, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că la nivelul administrației cât și la nivelul și la nivelul unităților subordonate, urmează să fie dispuse măsuri care să vizeze prevenirea și combaterea oricăror forme și acte de hărțuire și vor fi modificate regulamentele de ordine interioară prin introducerea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările si completările ulterioare. 

Instituția Avocatul Poporului a solicitat Primăriei Municipiului Târgu-Jiu să ia măsurile legale ce se impun pentru soluționarea situației sesizate și, totodată, să dispună informarea instituției Avocatul Poporului cu privire la măsurile dispuse și rezultatul acestora. Întrucât, Primăria nu ne-a comunicat niciun răspuns, în data de 23 august 2023 am revenit la această autoritate cu rugămintea de a ne transmite răspunsul la adresa instituției Avocatul Poporului cu nr. 15053/22.06.2023.

Având în vedere că până la data de 27 septembrie 2023, nu am primit niciun răspuns,  prin Nota aprobată de Avocatul Poporului, s-a propus efectuarea unei anchete de către Biroul Teritorial Craiova.

În urma discuțiilor purtate în cadrul anchetei au reieșit următoarele:

– Primăria Municipiului Târgu-Jiu a redirecționat adresa instituției Avocatul Poporului, spre competentă soluționare, către Edilitara Public S.A., societate subordonată Consiliului Local al Municipiului Târgu Jiu.

În data de 11 octombrie 2023, Primăria Municipiului Târgu-Jiu ne-a informat că în data de 09.10.2023 a pus în aplicare prevederile Dispozițiile Primarului nr. 733/09.02.2021 privind desființarea platformei betonate situate pe strada calea București (DN 67, km 85+650), iar în perioada următoare se va proceda la refacerea rigolei dalate pentru preluarea apelor pluviale.

Având în vedere că cele de mai sus, dosarul a fost închis favorabil.

În urma analizării legislației în domeniu, am propus că printre altele, completarea/modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, precum și actualizarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale şi familiei si ministrului sănătății publice nr. 450/825/2006, nu au fost actualizate în raport cu ultimele modificări legislative ale Legii nr. 346/2002.

În data de 7 aprilie 2023, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la actualizarea normelor de aplicare a Legii nr. 346/2002, cu modificările și completările ulterioare, fiind întreprinse demersuri la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și la Ministerul Sănătății.

Prin adresa nr. 8243 din 16 mai 2023, Ministerul Sănătății consideră că se impune actualizarea cu celeritate a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin adresa nr. 9616/RG/2189/DIB/547/DAS din 22 mai 2023, ne-a comunicat faptul că analizează oportunitatea modificării cadrului legislativ din domeniu, respectiv a Legii nr. 346/2002 cu modificările și completările ulterioare, mai ales pentru a veni în sprijinul victimelor accidentelor de muncă /bolilor profesionale urmând ca, ulterior să fie actualizate și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, aprobate prin Ordinul nr. 450/825/2006.

1. În urma demersurilor întreprinse, Penitenciarul Giurgiu ne-a comunicat că în cadrul ședinței Consiliului de Conducere din data de 04.11.2022 s-a hotărât respingerea cererii petentului de acordare a dreptului la concediu de studii motivând că au fost aprobate doar solicitările polițiștilor de penitenciare care frecventează o formă de învățământ superior ce asigură specializarea personalului potrivit nevoilor unității.

În data de 18.11.2022, fost readusă în atenția membrilor Consiliului, solicitarea petentului, însă directorul unității „a precizat faptul că nu consideră necesar reanalizarea solicitării de acordare a concediului de studii, întrucât aceasta a fost analizată și s-a concluzionat că forma de învățământ parcursă, Managementul Informațiilor – curs master în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, pe care ofițerul o frecventează conform adeverinței depuse, nu reprezintă o formă de învățământ superior care asigură pregătirea acestuia potrivit nevoilor unității, solicitantul desfășurându-și activitatea în calitate de șef serviciu (regim penitenciar). Facem precizarea că rolul consiliului de conducere este unul consultativ, decizia aparținând directorului Penitenciarului Giurgiu”.

De asemenea, a precizat că din punct de vedere legislativ, nu sunt prevăzute criterii pentru stabilirea studiilor care asigură specializarea polițiștilor de penitenciare, potrivit nevoilor unității.

2. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) ne-a transmis răspunsul la adresa redirecționată de către Ministerul Justiției. Astfel, ANP a precizat printre altele, că „decizia luată de către directorul unității a fost obiectivă si transparentă, fiind consultat personalul participant la consiliu”. (…) opinăm că refuzul directorului unității de aprobare a concediului de studii, conform art. 17 alin (4) din Hotărârea de Guvern nr.604/2021, privind solicitarea petentului nu i-a îngrădit accesul la studiile de masterat la care acesta este înscris”.

Referitor la asigurarea unui tratament egal în ceea ce privește dreptul la concediu de studii pentru formele de învățământ superior pe care angajații penitenciarelor le pot urma, raportat la nevoile unității, ANP consideră că „în prezent este asigurat un tratament egal, transparent și obiectiv pentru toți polițiștii de penitenciare, întrucât cererile tuturor sunt analizate în același mod în cadrul consiliului de conducere al unității penitenciare din care acesta face parte”.

În ceea ce privește criteriile de îndeplinit cu privire la formele de învățământ superior pe care angajații penitenciarelor le pot urma, Administrația Națională a Penitenciarelor a menționat că acestea sunt reprezentate de concordanța dintre atribuțiile stabilite prin fișa postului polițistului de penitenciare și programul de studii pe care acesta dorește să îl parcurgă.

3. Ministerul Justiției ne-a comunicat următoarele:

Condițiile în baza cărora polițistul de penitenciare are dreptul la concediu de studii sunt reglementate de dispozițiile art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 604/2021 pentru aprobarea condițiilor în care polițiștii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată și bilete de odihnă.

În opinia Ministerului Justiției, sintagma „asigură specializarea/pregătirea polițistului de penitenciare potrivit nevoilor unității” nu are în vedere doar ”nevoile unității” – aceste nevoi, ce decurg din rolul, atribuțiile instituționale și modul de organizare a penitenciarelor sunt unele variabile, depinzând de resursele de personal existente în unitate/specializarea angajaților -, ci și relevanța studiilor pentru funcția exercitată în concret de persoana care solicită concediul de studii, perfecționarea profesională a angajatului trebuind să răspundă unor nevoi reale ale unității; tocmai de aceea norma în discuție nu are în vedere doar „asigurarea nevoilor unității”, ci faptul că studiile urmate „asigură specializarea/pregătirea polițistului de penitenciare” potrivit acestor nevoi.

Așadar, aplicarea normei se face în raport de o persoană determinată, care ocupă o funcție anume în statul de funcții al unității și căreia îi revin o serie de atribuții clar stabilite prin fișa postului.

Aplicarea normei nu poate fi disociată de atribuțiile funcției ocupate de cel care solicită concediul de studii, atribuții prevăzute în fișa postului; altfel, se poate ajunge la o interpretare și aplicare alogică a normei, contrară conținutului și sensului normei.

Din cele arătate mai sus rezultă și faptul că actul normativ nu ar putea să prevadă, în mod exhaustiv, „criterii clare și precise cu privire la formele de învățământ superior pe care angajații penitenciarelor le pot urma, raportat la nevoile unității”, dispozițiile art. 17 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 604/2021 stabilind însă, în termeni generali, repere necesare pentru a evita subiectivismul și aplicarea discreționară a normei de către conducerea unităților penitenciare; utilizarea unor formulări generale, iar nu stabilirea exhaustivă a unor domenii de studii pe care angajații penitenciarelor le pot urma, raportat la nevoile unității, este uzuală, legiuitorul fiind obligat ca la momentul redactării normei să acopere o cât mai largă sferă de situații practice.

De asemenea, potrivit dispozițiilor alin. (4) al art. 17 din același act normativ, refuzul șefului unității de a aproba concediul de studii, pentru fiecare ciclu de studii în parte, se motivează în scris, astfel că, un refuz nejustificat, ca și motivarea contrară realității sau nemotivarea refuzului pot fi cenzurate de instanța judecătorească, pe cale unei acțiuni în justiție a celui prejudiciat.

Ministerul Justiției a precizat că raportat la cele expuse mai sus, pentru evitarea oricărei incertitudini sub aspectul aplicării coerente a dispozițiilor privind acordarea concediului de studii și în scopul îmbunătățirii materiei analizate, are în vedere o amendare a actului normativ analizat, după cum urmează:

– reglementarea să menționeze în termeni expliciți, ca element utilizat pentru determinarea studiilor (domeniilor de studii) care asigură specializarea polițiștilor de penitenciare, potrivit nevoilor unității, atribuțiile angajatului astfel cum sunt enumerate în fișa postului ocupat;

– reglementarea, ca ipoteză distinctă, a acordării concediului fără plată în cazurile în care studiile superioare urmate nu asigură specializarea/pregătirea polițistului de penitenciare, potrivit nevoilor unității; refuzul acordării de către angajator a concediului fără plată pentru urmarea unor studii superioare să poată fi exprimat doar în cazul în care absența acestuia ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Petentul a fost îndrumat să se adreseze instanței de judecată, iar dosarul a fost închis.

Cu ocazia discuțiilor purtate la sediile Companiei Municipale Termoenergetica București S.A., Primăriei Municipiului București și Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, din discuțiile purtate, a reieșit, printre altele, că problema o reprezintă faptul că analizarea actelor este realizată după modificarea prețului, dar și modul de întocmire necorespunzătoare a documentației necesare pentru acordarea avizelor.
O altă problemă semnalată a fost legată de multitudinea modificărilor legislative în materie, aspect de natură a conduce la o îngreunare/întârziere a acordării avizelor necesare.
Ținând cont de întreaga situație, în vederea continuării demersurilor, în data de 17 februarie 2023, a fost organizată o întâlnire, la sediul instituției Avocatul Poporului, la care au participat reprezentanții Companiei Municipale Termoenergetica București S.A., Primăriei Municipiului București, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară.
În urma discuțiilor purtate, s-a evidențiat că, pentru acoperirea pierderilor reale și pentru furnizarea corespunzătoare a agentului termic pentru apă caldă și/sau căldură în Municipiul București, este necesară emiterea unei ordonanțe de urgență pentru modificarea Legii nr. 325/2006 serviciului public de alimentare cu energie termică (cu titlu de exemplu, perioadă tranzitorie/plata eșalonată pe o perioadă de 5 ani, a datoriilor, în relația Primăria Municipiului București cu Termoenergetica; modificarea T.V.A. la 5% etc).
În vederea discutării modificărilor legislative în materie, s-a convenit organizarea unei noi întâlniri, în 17 martie 2023, la care să participe atât reprezentanții următoarele instituții: Compania Municipală Termoenergetica București S.A., Primăria Municipiului București, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, cât și reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Cu ocazia acestei întâlniri au fost prezentate modificările legislative propuse, acestea fiind înaintate reprezentantului M.D.L.P.A., din care a reieșit, în principal, faptul că întrucât există un proiect de lege pentru completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006 la Senat, cu termen de aprobare tacită: 05.04.2023, urmează să fie elaborate și stabilite amendamentele care vor fi supuse aprobării la Camera Deputaților.
Având în vedere, pe de o parte, demersurile efectuate, iar, pe de altă parte, rezultatele obținute, în sensul punerii de acord asupra propunerilor de modificări legislative, și a preluării sarcinii, de părțile prezente la întâlnirea din 17 martie 2023, de a depune eforturi comune la comisiile de specialitate ale Parlamentului în vederea preluării propunerilor de către acestea și introducerii lor în proiectul de modificare deja existent, precum și a deciziei comune, ca Termoenergetica București S.A, Asociația de Dezvoltarea Intercomunitară, respectiv Primăria Municipiului București de a merge împreună la Consiliul Concurenței în vederea modificării concretului de delegare, dosarul a fost închis favorabil.

În data de 7 noiembrie 2022, am sesizat Compania Națională de Transporturi Aeriene Române și, neprimind răspuns, în data de 19 decembrie 2022, am revenit.
Având în vedere lipsa de răspuns din partea companiei, în data de 26.01.2023, am considerat oportun să ne adresăm Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
În data de 7 februarie 2023, am primit din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, adresa nr.1760/07.02.2023, prin care ne-a fost transmis răspunsul companiei la sesizarea petentului.
Prin adresa menționată mai sus, TAROM a transmis petentului, printre altele, atât scuze cu privire la întârzierea formulării răspunsului, cât și, ca măsură de compensare, una dintre variantele: „acordarea unui bonus de 20.000 mile Flying Blue, sau acordarea sumei de 350 EUR sub formă de credit (pe care să îl folosiți ca plata parțială sau integrală unor noi bilete TAROM pe zboruri regulate operate de TAROM și valabil 1 an) sau acordarea sumei de 250 EUR cash”, cu mențiunea că așteaptă răspunsul petentului, pentru a demara formalitățile necesare.
Având în vedere aspectele prezentate, rezultatele demersurilor întreprinse, în sensul că datorită intervenției instituției Avocatul Poporului, petentul a primit atât răspunsul reclamat, cât unele măsuri de compensare, dosarul a fost închis favorabil.

Din analiza legislației în domeniu s-a reținut:
Art. 9 din Convenția din 2007 privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată de România prin Legea nr. Legea 221/2010, articol intitulat „Accesibilitate”, care prevede o serie de măsuri în favoarea persoanelor cu dizabilități, printre care: a) clădiri, drumuri, mijloace de transport şi alte facilităţi interioare sau exterioare, inclusiv şcoli, locuinţe, unităţi medicale şi locuri de muncă; Pe de altă parte, conform Legii nr. 114/1996 – Legea locuinței „accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean”.
În paralel, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevede sancțiuni pentru neadaptatea căilor de acces la clădirile publice și mijloacele de transport dar nu și la locuință.
Având în vedere că nicăieri în legislația noastră nu este prevăzută expres obligativitatea construirii rampelor de acces la blocurile de locuințe și nici sursa de finanțare pentru construirea acestora, Avocatul Poporului a sesizat atât Autoritatea Națională pentru Protecția drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, cât și Primăria Sectorului 3.
Prin răspunsul comunicat, Primăria Sectorului 3 a precizat că rampa de acces de care se face vorbire în articolul de presă nu necesită autorizație de construire și nu va fi demolată.
Mai mult, după punerea în discuție a acestei situații, în care am atras atenția în mod expres că se limitează accesul persoanelor cu astfel de deficiențe, la proprietatea privată în lipsa rampelor de acces, Primăria Sector 3 a decis să construiască gratuit rampe de acces la toate blocurile din sector, prioritate având cele care înaintează solicitări scrise.
Pe de altă parte, Autoritatea Națională pentru Protecția drepturilor Persoanelor cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne-a comunicat o opinie subiectivă față de situația de fapt, din care s-a reținut intenția elaborării unui compendiu de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, respectiv revizuirea reglementărilor tehnice privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile persoanelor cu dizabilități. Rămâne de văzut modul în care se vor concretiza aceste planuri. Ambele obiective fac parte dintr-un pilon PNRR
În concluzie, acest caz a constituit o premisă favorabilă implementării unui proiect de construire de rampe de acces pe toată raza sectorului 3, deja pus în aplicare, sigur, acolo unde este cazul.

În urma demersurilor întreprinse de către instituția Avocatul Poporului au rezultat următoarele:

1. Ministerul Sănătății, a precizat printre altele, că: – în luna martie 2022 a fost desemnat prin Ordin de ministru un grup de lucru pentru a stabili lista de echipamente/dotări și specificațiile tehnice ale acestora care fac obiectul unei achiziții centralizate. Acest demers are rolul de a nu încărca procedural medicii de familie cu activități specifice achizițiilor dar și de a obține oferte avantajoase ca urmare a volumului achiziționat pentru ca economiile să fie utilizate în finanțarea unui număr mai mare de medici de familie;

– în redactarea Ghidului beneficiarului și a condițiilor de participare s-au avut în vedere condițiile minime birocratice și tehnice care să fie în conformitate cu cadrul de implementare al PNRR astfel încât ca participarea medicilor de familie să fie facilă;

– Ministerul Sănătății a postat un model ce Cerere de finanțare precompletat astfel încât să sprijine medicii de familie care doresc să aplice;

– în data de 04 august 2022, ora 10:00 s-a deschis platforma PNRR pentru depunerea proiectelor pe apelul 111: Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistentă medical, anunțul fiind publicat pe site-ul Ministerului Sănătății;

– în cursul lunii iulie 2022, prin DSP județene a fost transmisă adresa nr. 13091/29.07.2022 care invită medicii de familie ce au scor acordat în baza Ordinului comun MS/CNAS nr. 391/187 /2015 să aplice pentru finanțare. Ulterior, acțiunea de informare a fost reluată, tot cu ajutorul DSP județene, în cursul lunii august 2022;

– în cursul zilei de 08.12.2022 s-a reluat corespondența cu DSP-uri solicitându-se baza de date actualizată a medicilor de familie cu scor acordat în baza Ordinului comun MS/CNAS nr. 391/187 /2015;

– s-a realizat o adresă de e-mail dedicată întrebărilor beneficiarilor pentru sprijinul medicilor de familie în vederea completării documentelor necesare;

– prin Instrucțiuni de modificare a Ghidului, s-a prelungit perioada de depunere a cererilor de finanțare, s-au lămurit anumite aspecte, s-a creat posibilitatea de efectua evaluarea în urma clarificărilor solicitate;

– până la data de 08 decembrie 2022 au fost depuse 1948 de cereri de rambursare, astfel: pe apelul 1.1.a 868, iar pe apelul 1.1.b 1080;

– în organigrama Ministerului Sănătății – Direcția de Implementare și Monitorizare a PNRR sunt prevăzute 43 posturi, deși s-au organizat concursuri de angajare (un concurs pentru ocuparea a 17 posturi fiind în derulare), posturile scoase la concurs au fost parțial ocupate, la acest moment fiind doar 12 persoane angajate.

– întregul personal a depus toate eforturile pentru a fi evaluate cererile pe apelul 1.1, iar pentru a accelera acest demers, s-a identificat necesitatea de a se modifica procedura de evaluare în scopul de a simplifica aprobarea cererilor, lucru ce s-a realizat;

– au fost aprobate 1241 cereri de finanțare (pe data de 25.10.2022 1.1.a – 568 și 1.1.b – 327, iar pe data de 03.11.2022 pe apelul 1.1.a – 27 și 1.1.b – 319), iar procesul de evaluare se derulează în continuare.

2. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a menționat printre altele, că potrivit art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 124/2021 Ministerul Sănătății este instituția din domeniul sănătății responsabilă cu realizarea măsurilor cuprinse în PNRR. în vederea îndeplinirii măsurii 373 -sporirea accesului la asistență medicală primară.

3. Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a menționat că recomandările formulate de Avocatul Poporului în Raportul special privind lipsa medicilor de familie din zona rurală și din zonele defavorizate și greu accesibile au fost prezentate la întâlnirile avute cu reprezentanții executivului și cu CNAS. În prima parte a anului 2021, atât reprezentanții Ministerului Sănătății, cât și cei ai CNAS au preluat recomandările în modificările aduse la 1 iulie 2021 Contractului-cadru și normelor metodologice și în investițiile introduse în Programul Național de Redresare și Reziliență și în Programul Operațional Sănătate; o serie de instrucțiuni contradictorii și care contrazic Ghidul aprobat prin ordinul 2182/2022 au fost publicate pe site-ul MS în secțiunea dedicată PNRR, însă necesită căutarea proactivă a informației de către cei interesați; în urma sesizărilor FNPMF, Ministerul Sănătății a transmis presei două comunicate în 28 septembrie și 14 octombrie 2022. Secțiunea de „Întrebări frecvente și răspunsuri” promisă de reprezentanții ministerului nu este disponibilă nici în prezent pe site; a informat constant prin intermediul tuturor canalelor de comunicare disponibile cabinetele de medicina familiei despre PNRR încă din anul 2021 și pe tot parcursul anului 2022; a încurajat transmiterea de proiecte pentru depășirea țintei de „cel puțin 3000 de cabinete” din PNRR și a explicat pașii necesari completării documentelor din dosar; există implicare locală din partea unor autorități publice locale în promovarea PNRR și sprijinirea cabinetelor de medicina familiei în completarea dosarului și transmiterea acestuia în platformă, „(..) fiind mai degrabă excepții decât regulă”. „Sute de medici de familie au sesizat dezinteresul autorităților publice locale, care au refuzat sau amânat nejustificat prelungirea contractelor pentru spațiul cabinetului, semnarea acordului pentru lucrările de renovare”; nu a oferit suport tehnic în completarea dosarului, nedispunând de resursele necesare și neavând ca membri direct cabinetele de medicina familiei ci patronatele județene ale medicilor de familie; unele cabinete de medicina familiei nu au putut să acceseze platforma digitală proiecte.PNRR.gov.ro deoarece unele firme de consultanță pentru proiecte cu finanțarea europeană au creat conturi cu identitatea cabinetului anterior datei de 4 august, situație pentru care Ministerul Sănătății și STS au publicat în instrucțiunea nr. 2 modalitatea de recuperare a contului.

4. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a menționat că prin investiția l.2 Construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ din cadrul componentei 10 Fondul Local, investiție susținută de reforma R4-Îmbunătățirea calității locuirii este finanțată construcția de locuințe pentru tinerii specialiști din sănătate și educație – solicitanții unitățile administrativ- teritoriale; de asemenea, a menționat că MS gestionează reformele cuprinse în Componenta 12-Sănătate din PNRR;

5. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne-a comunicat că în scopul managementului și controlul fondurilor din PNRR a dezvoltat Platforma pentru depunerea și gestionarea proiectelor aferente investițiilor din PNRR disponibilă utilizatorilor www.proiecte.pnrr.gov.ro, unde aplicanții se pot înregistra și completa toate informațiile necesare în vederea depunerii de proiecte pe apelurile deschide.

6. Direcțiile de sănătate publică – majoritatea au precizat că au informat cabinetele de medicină de familie că a fost postat pe site-ul MS Ghidul beneficiarului l1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală care putea fi consultat accesând site-ul MS; au fost constituite grupuri de WhatsApp cu medicii de familie din listele preselectate;

7. Instituțiile prefectului – în general, au răspuns că au colaborat cu unitățile administrativ teritoriale, respectiv direcțiile de sănătate publică în vederea transmiterii de informări, acordarea suportului tehnic și în puține cazuri au fost desemnate și persoane responsabile.

Ulterior, în data de 9 martie 2023 (adresa nr. AFR80), Ministerul Sănătății ne-a informat că au fost aprobate un număr total de 1916 cereri de finanțare, iar procesul de evaluare de derulează în continuare.

Începând cu data de 25 ianuarie 2023, contractele de finanțare modificate conform observațiilor reprezentanților medicilor de familie, pentru măsura de – componenta renovare din cadrul apelului PNRR/2022/C12/MS/l.1.1-Cabinete ale medicilor de familie și asocieri de cabinete de asistență medical, sunt transmise către toți beneficiarii prin intermediul STS pe adresa de e-mail comunicată la depunerea cererii de finanțare.

Nu au fost demarate la Ministerul Sănătății modificări legislative motivate de faptul că, ar fi amânarea sau întârzierea implementări proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență („PNRR”).

Având în vedere faptul că au fost aprobate 1916 cereri de finanțare, iar procesul de evaluare de derulează în continuare, constatăm că a crescut interesul medicilor de familie pentru accesarea de fonduri în vederea dotării cabinetelor cu instrumentarul necesar.

Urmare demersului Avocatului Poporului din data de 10 octombrie 2022, am fost informați că a fost adoptată Hotărârea Comisiei Județene de fond funciar Dolj nr. 310 (prin care a fost soluționată favorabil cererea ce face obiectul dosarului Avocatului Poporului nr. 22550/2022), aceasta fiind transmisă Comisiei locale pentru a fi comunicată petenților conform prevederilor art.27 din H.G.890/2005, iar dosarul privind acordarea măsurilor reparatorii – despăgubiri, urmează să fie transmis Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

 Urmare numeroaselor demersuri efectuate la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ilfov, la Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vidra și la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cererea petenților privind reconstituirea dreptului de proprietate a fost soluționată prin emiterea Titlului de proprietate. 

S-a avut în vedere faptul că, începând cu veniturile aferente lunii august 2022 s-a introdus obligația plății contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial pentru care veniturile realizate sunt sub acest nivel. Astfel, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate este salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile și nu venitul realizat de salariat.
Printr-un demers înaintat Ministerului Finanțelor s-au solicitat următoarele:
– care au fost considerentele care au stat la baza nediferențierii angajaților cu contract individual de muncă cu normă întreagă și a celor cu timp parțial, sub aspectul calculului cotei contribuției de asigurări de sănătate;
– dacă a fost efectuat un studiu de impact cu privire la efectul asupra angajaților care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial;
– dacă prin modificarea legislativă produsă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 16/2022 s-a urmărit o mai bună colectare a contribuției de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial și dacă acest lucru putea fi evitat printr-o aplicare fermă a normelor legale în vigoare, de organele cu atribuții în materie;
– lămuriri concrete cu privire la proiectul de ordin privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (57) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
– orice alte informații relevante.
Din informațiile comunicate rezultă, în principal, următoarele:
1. Potrivit reglementărilor fiscale recent introduse, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate, calculate prin aplicarea cotelor prevăzute în Codul fiscal, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile sociale.
2. Cotele contribuțiilor sociale sunt cote generale de impunere, nu sunt progresive și nu diferă în funcție de nivelul bazei de calcul. Astfel, cota contribuției de asigurări sociale (CAS) și cota contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuțiilor sociale, este de 25 % CAS, respectiv de 10 %
CASS. În cazul contribuției de asigurări sociale, Codul fiscal reglementează prevederi speciale pentru
domeniul construcțiilor, sectorul agricol și industria alimentară, în sensul în care cota de 25 % se reduce cu 3,75 puncte procentuale, însă aceasta se aplică unitar în condițiile aplicării facilităților fiscale
prevăzute de lege.
3. În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit regulilor generale prevăzute la art. 146 alin. (5) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit art. 146 alin.(56), diferența se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
4. Din perspectiva angajaților, măsura introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 nu produce
efecte asupra obligațiilor fiscale suportate de persoana fizică, indiferent de tipul contractului de muncă (cu timp normal sau cu timp parțial) sau de nivelul venitului realizat, ci doar asupra obligațiilor fiscale datorate asupra veniturilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate este salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile, diferența fiind suportată de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
5. Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă. Totodată, măsura are ca obiective încadrarea corectă în ceea ce privește tipul de contract de muncă, precum și majorarea nivelului venitului realizat în baza contractului de muncă, ceea ce conduce la o majorare corespunzătoare a bazelor de calcul ale contribuțiilor sociale, cu implicații în beneficiul angajaților prin asigurarea prestațiilor în sistemele de asigurări sociale (baza de calcul asupra căreia se datorează contribuțiile sociale reprezintă indicatorul luat în calcul la stabilirea punctului pe pensie, indemnizațiilor de concedii medicale, de creștere și îngrijire copii, de șomaj, ș.a.).
6. Prin măsura propusă se elimină și inechitățile existente față de angajatorii care au un comportament fiscal corect și încheie contracte individuale de muncă cu timp normal, prin care asigură angajaților proprii salariul minim brut pe țară, și implicit prestații în sistemele de asigurări sociale.
7. Contribuțiile sociale datorate potrivit Codului fiscal se corelează cu principiile pe care se fundamentează sistemul public de pensii (solidarității sociale și contributivității).
8. Măsura instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, este de natură a aduce protecție angajaților care, indiferent de tipul contractului de muncă (cu timp normal/cu timp parțial), vor beneficia de contribuții sociale mai mari generate de majorarea implicită a veniturilor care constituie bază de calcul pentru contribuții. În acest context, trebuie avut în vedere nu tipul de contract de muncă generator de venit, ci nivelul venitului realizat în baza acestuia, care să asigure salariatului un venit minim atât din perspectiva nivelului de trai, cât și din punct de vedere al beneficiilor din sistemele de asigurări sociale.
Concluzionând cele de mai sus, se poate reține că:
– cotele contribuțiilor sociale sunt cote generale de impunere care se aplică unitar categoriilor de venituri reglementate în Codul fiscal, nu sunt diferențiate după nivelul bazei de calcul, raportul juridic generator al venitului sau după alte criterii. Astfel, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, indiferent de tipul contractului de muncă (cu normă întreagă/cu timp parțial) și indiferent de raportul juridic generator al venitului (contract de muncă, raport de serviciu, act de detașare, contract de mandat, contract de administrare, ș.a.), cotele contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice sunt aceleași, respectiv, 25% cota contribuției de asigurări sociale și 10% cota contribuției de asigurări sociale de sănătate.
– este o măsură de politică fiscală menită, practic, să asigure salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru toți angajații, cu excepția celor aflați în situațiile speciale identificate expres în lege (de exemplu: elevi, studenți, persoane cu dizabilități, ucenici), care se aplică indiferent de tipul de contract de muncă, pentru angajații care obțin venituri al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și care nu se află în categoriile identificate în lege ca fiind exceptate de la aplicarea măsurii. Totodată, se reține faptul că, măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, pentru care baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Conform informațiilor prezentate în media „Prin intermediul unei Scrisori deschise adresate premierului Nicolae Ciucă și ministrului de Interne Lucian Bode, șeful PER arată cum funcționari ai statului român au instituit și mențin o birocrație fără sens care blochează întregul proces chiar în momentul în care antreprenorii români au mare nevoie de mână de lucru.”

În vederea clarificării situației, au fost efectuate demersuri la Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitând să ni se comunice pe de o parte, punctul de vedere cu privire la situația prezentată, iar, pe de altă parte, care sunt măsurile concrete luate pentru deblocarea procesului de eliberare a permiselor pentru muncitorii străini.

I.G.I. ne-a transmis, printre altele, următoarele informații:

-”(…) în considerarea articolului de lege au opinat că instituția nu tergiversează eliberarea permiselor pentru muncitorii străini, întrucât obligația solicitării și depunerii documentației revine strict acestora;

– cu privire la unele situații punctuale apărute în activitatea unor structuri teritoriale pentru imigrări (…..), generate de numărul mare de cereri, s-a menționat că acestea sunt concentrate pe unitățile administrativ-teritoriale cu un grad mare de dezvoltare economică și care solicită un efort suplimentar și o presiune asupra instituției, aglomerația de la ghișee fiind cauzată și de încetarea măsurilor stabilite prin Legea 55/2020, care au condus, începând cu data de 07.06.2022 la expirarea documentelor ce au fost valabile conform acestui act normativ;

– în completare, au precizat că atât la nivel legislativ cât și tehnic, Inspectoratul General pentru Imigrări depune, în limita competențelor, diligențe în vederea remedierii tuturor deficiențelor generate de timpii mari de așteptare la ghișee, în acest sens existând și alte proiecte de modificare a legislației străinilor cât și pentru facilitarea interacțiunii dintre instituție și public. (…)”

Având în vedere conținutul răspunsului, în data 14 septembrie 2022, am revenit la I.G.I. cu solicitarea de a ne comunica următoarele:

– dacă au luat în considerare efectuarea demersurilor necesare pentru asigurarea cadrului organizatoric și funcțional necesar, cu respectarea prevederilor articolului unic alin (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2022 (memorandum, cu justificarea necesității organizării de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante) în caz afirmativ, care este stadiul acestor demersuri;

– care sunt măsurile/inițiativele concrete pentru facilitarea interacțiunii sau pentru o colaborare efectivă și eficientă, între Inspectoratului General pentru Imigrări și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Oficiul Național al Registrului Comerțului, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Prin adresa nr. 4140/DM/S2/IL/10.10.2022, ne-au fost transmise următoarele informații:

– ”(….) În ceea ce privește demersurile întreprinse de către Inspectoratul General pentru Imigrări, raportat la prevederile articolului unic din O.U.G nr.80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, vă comunicăm faptul că instituția noastră urmează să efectueze încadrarea a 23 de posturi cu absolvenți ai școlilor de formare a agenților de poliție, promoțiile octombrie-noiembrie 2022, precum și încadrarea candidaților declarați admis la concursurile organizate la nivelul unității. După parcurgerea acestor etape, instituția va reanaliza situația posturilor vacante, în vederea stabilirii necesității organizării de concursuri pentru ocuparea acestora;

– referitor la colaborarea efectivă și eficientă cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Oficiul Național al Registrului Comerțului, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală, vă informăm că instituția noastră are încheiate protocoale de cooperare cu instituțiile menționate, cu scopul de a facilita interacțiunea interinstituțională, conform competențelor specifice.”

În acest sens, Avocatul Poporului a sesizat Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea, solicitând informații referitoare la măsurile de protecție socială a salariaților ce urmează a fi disponibilizați.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea ne-a comunicat următoarele:
– în data de 8 iulie 2022, S.C. Alum Tulcea S.A. a înaintat Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea o notificare privind concedierea colectivă a unui număr de 442 salariați;
– ulterior, în data de 2 august 2022 societatea a revenit asupra măsurii, informând că vor fi concediați doar 82 de salariați, fiind vizați în principiu cei care și-au găsit un loc de muncă și au anunțat acest lucru în perioada de preaviz. Pentru ceilalți salariați se va revoca preavizul și își vor relua activitatea.
– de asemenea, au menționat că, se vor acorda salarii compensatorii tuturor celor concediați.
– în final, au precizat că, nu există salariați încadrați în grupe superioare de muncă, respectiv nu cunosc faptul că anumiți salariați S.C. ALUMIL. S.A. ar îndeplini condițiile legale de pensionare.
În concluzie, în urma intervenției instituției Avocatul Poporului a rezultat o mai mare preocupare din partea autorității, respectiv a angajatorilor, pentru protecția salariaților S.C. ALUMIL S.A.

Din rezultatul demersurilor întreprinse se deprind în esență următoarele:
1. În ceea ce privește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit conform legislației în vigoare, și coșul minim de consum pentru un trai decent:
Institutul Național de Statistică ne-a informat că a adoptat Metodologia „Coș minim de consum pentru un trai decent” și a emis, pe această bază, Ordinul nr. 876 din 27/12/2021; structura și valorile capitolelor de cheltuieli din componența coșului minim de consum pentru anul 2021 se limitează doar la 2 din cele 11 capitole de cheltuieli ale coșului pentru care s-a putut stabili și cuantifica aria datelor disponibile. Totodată, a menționat că s-a adresat MMSS cu solicitarea de a iniția un proiect de act normativ prin care să se modifice/completeze actul normativ care este în vigoare la acest moment, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 217/2000.
În urma demersurilor întreprinse și a discuțiilor purtate la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale au rezultat următoarele:
În ceea ca privește coșul minim de consum pentru un trai decent, în PNRR este stabilit un mecanism pentru stabilirea salariului minim de consum pentru un trai decent;
Totodată, s-a menționat că în anul 2020, punctul de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 a fost negativ, în sensul că, nu a susținut legea pentru modificarea și completarea acestei ordonanțe (a devenit Legea nr. 174/2020).
De asemenea, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat că având în vedere atribuțiile INS din Legea nr. 217/2000 cu modificările și completările ulterioare, precum și cele din Legea nr. 226/2009 a organizării şi funcționării statisticii oficiale în România, în domeniul să de activitate, INS poate iniția un act normativ prin care să asigure concordanța elementelor coșului minim de consum cu posibilitățile de evaluare existente la nivelul instituției pentru stabilirea valorilor acestor elemente.
Conform comunicatului de presă din data de 14 septembrie 2022, Parlamentul European a adoptat o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE. Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.
Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.
În preambulul Poziției Parlamentului European adoptată în primă lectură la 14 septembrie 2022 în vederea adoptării Directivei (UE) 2022/ a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană se prevede că „printre alte instrumente, un coș de bunuri și servicii la prețuri reale stabilite la nivel național poate fi esențial pentru determinarea costului vieții în scopul atingerii unui nivel de trai decent.”
Având în vedere cele de mai sus, s-a formulat o adresă la Institutul Național de Statistică, cu solicitarea de a iniția un demers în sensul celor arătate.
Privitor la legea privind dialogul social, se constată că propunerea legislativă află în dezbatere parlamentară (PLX 715/2018) a fost trimisă de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la Organizația Internațională a Muncii pentru a confirma că respectă convenția OIM. De asemenea, termenul de adoptare a legii dialogului social este 31 decembrie 2022.
2. Referitor la actualizarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, Ministerul Muncii și Securității Sociale a menționat că împreună cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a elaborat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 426/2020, proiectul aflându-se în dezbatere publică până la data de 25.08.2022.
În prezent, Proiectul de hotărâre de Guvern privind modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale – se află în avizare interministerială.
Totodată, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a precizat că referitor la rectificarea bugetară în vederea alocării de sume de la bugetul de stat către bugetele consiliilor județene /Direcțiilor generale de asistență socială și protecția copiilor în vederea funcționării serviciilor sociale pentru persoane adulte cu dizabilități, a întreprins măsuri de colectare, centralizare și prelucrare de date referitoare la sumele necesare funcționării serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități de la nivelul județelor.
Prin adresa nr. 5876/12.10.2022, Institutul Național de Statistică ne-a informat că va propune un proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 217/2000 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 554/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Aspectele mai sus menționate rămân în atenția Avocatului Poporului. 

În acest caz, instituția Avocatul Poporului a sesizat Primăria Sectorului 1 București, care ne-a informat:
– în locația în cauză, funcționează o unitate care desfășoară activități recreative și distractive, de alimentație publică și activități specifice bazelor sportive în incinta unui obiectiv „Ștrand”;
– în urma controlului din data de 4 iulie 2022, s-a constatat desfășurarea de activități comerciale fără a deține autorizație de funcționare eliberată de Primăria Sectorului 1. Pentru încălcarea prevederilor legale a fost sancționată contravențional cu amendă, conform prevederilor art. 73, pct. 1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 și s-a dispus suspendarea activității comerciale până la data autorizării;
– în data de 27 august 2022, în vederea monitorizării respectării măsurii suspendării activității s-a efectuat un control împreună cu polițiștii din cadrul Ministerului de Interne – Serviciul de Investigare al Criminalității Economice, ocazie cu care s-a constatat că unitatea în cauză desfășoară în continuare activități comerciale fără a deține autorizație de funcționare. Prin urmare, polițiștii din cadrul Serviciul de Investigare al Criminalității Economice au solicitat reprezentanților societății în cauză să prezinte la sediul acestora rapoartele fiscale din care să reiasă veniturile încasate în perioada suspendării activității. În conformitate cu art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, acestea vor fi virate la bugetul de stat;
– privitor la zgomot, structurile din cadrul primăriei au efectuat verificări și au aplicat sancțiuni contravenționale pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 61/1991 referitoare la normele de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;
– de asemenea, a fost sesizată Agenția Națională de Administrare Fiscală în vederea confiscării veniturilor obținute ilegal, „este vorba de o prevedere legală aplicată în premieră la nivel național și pe care primarii din întreaga țară o au la dispoziție” (Ordonanța Guvernului nr. 99/2000).

Sesizarea din oficiu a fost întemeiată pe art. 41 și 34 din Constituție, privind munca și protecția socială a muncii, respectiv dreptul la ocrotirea sănătății, sub aspectul îndeplinirii condițiilor și asigurării stării de sănătate a cadrelor didactice, la care face referire art. 233 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora, „Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care (…) sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcției” ((2)Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.). Astfel, din analizarea dispozițiilor Legii nr. 1/2011 cât și cele ale Hotărârii de Guvern nr. 355/2007, s-a constatat că deși în art. 8 alin. (4) din Hotărârea de Guvern nr. 355/2007 se prevede că, testarea psihologică a aptitudinilor în muncă se face potrivit prevederilor anexei nr. 1, în anexă- Fișa 138 – aceasta nu face referire la examenul psihologic al cadrelor didactice. În primă fază, am formulat o adresă către Ministerul Educației, care ne-a comunicat faptul că Ministerul Educației nu a fost implicat nici în elaborarea și avizarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 și nici în elaborarea și avizarea modificărilor și completărilor ulterioare ale hotărârii; o copie a adresei noastre a fost transmisă de Ministerul Sănătății, spre analiză și soluționare la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. MMSS ne-a precizat că Ministerul Sănătății este autoritatea competentă în domeniul medicinii muncii și al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor. Inițial, Ministerul Sănătății a menționat, printre altele, că are în vedere elaborarea unui proiect de revizuire a prevederilor HG nr. 355/2007 care va cuprinde și referiri la speța prezentată de instituția Avocatul Poporului. Ulterior, în urma solicitării instituției Avocatul Poporului privind stadiul de elaborare și avizare a proiectului de act normativ de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 355/2007, Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că „referitor la intenția de modificare a HG nr. 355/2007 privind corelarea cu Legea nr. 1/2011, apreciem că această corelare ar trebui solicitată Ministerul Educației, inițiatorul hotărârii de Guvern, respectiv Direcției Generale sănătate publică și programe de sănătate din cadrul Ministerul Sănătății, structură cu competențe și atribuții în supravegherea sănătății lucrătorilor”.
În vederea clarificării situației, în data de 12 decembrie 2022, a fost efectuată de către reprezentanții instituției Avocatul Poporului o anchetă la Ministerul Sănătății. În cadrul întâlnirii, s-a stabilit că este necesară organizarea unei întâlniri la care să participe reprezentanți cu putere decizională din cadrul Ministerul Sănătății, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Educației pentru a se decide care dintre cele trei autorități ale administrației publice au drept de inițiativă pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007. Astfel, în data de 20 ianuarie 2023, a fost organizată o întâlnire la sediul instituției Avocatul Poporului la care au participat reprezentanți ai autoritățile susmenționate. În urma discuțiilor, a rezultat faptul că Ministerul Sănătății are în lucru un proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 355/20017, cu modificările și completările ulterioare; Totodată, s-a stabilit și faptul ca instituția Avocatul Poporului să analizeze și să transmite Ministerului Sănătății, informații/statistici pe care le deține în legătură cu comportamentul profesorilor față de elevi, rezultate din sesizările analizate, în vederea fundamentării expunerii de motive a actului normativ de modificare.
Prin adresa nr. 13973 din 7 martie 2023, instituția Avocatul Poporului a înaintat Ministerul Sănătății, Cazuistica privind comportamentul inadecvat al cadrelor didactice. În data de 11 aprilie 2023, am revenit la Ministerul Sănătății, pentru a ne comunica stadiul de elaborare/avizare a proiectului de act normativ privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 355/2007. Prin adresa nr. 4897/15.05.2023, Direcția Generală Sănătate Publică și Programe de Sănătate ne-a înaintat punctul de vedere al Comisiei de Medicina Muncii din cadrul Ministerului Sănătății. Astfel, în cuprinsul adresei, se menționează că în ceea ce privește neconcordanța prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 cu cele al Legii nr. 1/2011, în proiectul de act normativ de modificare a H.G nr. 3585/2007, proiect aflat în lucru „s-a prevăzut pentru această categorie ocupațională introducerea examenului psihologic în H.G. nr.355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare”. Scopul examinării psihologice periodice a cadrelor didactice și a cadrelor didactice auxiliare este testarea aptitudinală și comportamentală profesională, nesuperpozabilă examenului medical psihiatric efectuat de către medicul în specialitatea psihiatrie, la indicația medicului în specialitatea medicina muncii. Ca și consecință, avizul psihologic conținând aptitudinea lucrătorului din punct de vedere psihologic trebuie să reprezinte un document distinct, separat de Fișa de aptitudine eliberată de medicul din specialitatea medicina muncii. Avizul psihologic este emis de psihologul cu atestat în psihologia muncii si organizațională care se afla în contract direct cu angajatorul. Față de acest aspect, solicităm ca normele de aplicare ale Legilor educației naționale actualizate să prevadă în mod explicit cele 2 avize , respectiv aviz medical eliberat de medicul în specialitatea medicina muncii și aviz psihologic eliberat de psihologul cu atestat în psihologia muncii și organizațională. Pentru stabilirea incompatibilităților de natura psihocomportamentală la personalul didactic și didactic auxiliar din instituțiile de învățământ, solicităm Comisiei Psihiatrie a Ministerului Sănătății, să alcătuiască și să transmită Comisiei de Medicina Muncii „lista cu bolile/ de natura psihocomportamentală care pot constitui incompatibilități de ordin medical pentru personalul didactic și didactic auxiliar din instituțiile de învățământ”. Lista va fi utilizată de către comisia de medicina muncii în actualizarea Hotărârii Guvernului nr.355/2007, cu modificările și completările ulterioare, respectiv fișa „Personalul didactic și didactic auxiliar din instituții de învățământ” din Anexa nr. 1.

Conform informațiilor prezentate în media ”salariații consideră că sunt tratați ca o categorie inferioară de funcționari publici, iar conducerea Institutului aplică proceduri interne incorecte care au creat frustrări și discriminare în rândul angajaților.”
Analizând situația, am constatat că aceste nemulțumiri au făcut obiectul întâlnirii din luna ianuarie 2022 a conducerii I.N.S. cu reprezentanții sindicatului I.N.S. și cu reprezentanții Secretariatului General al Guvernului.
În vederea clarificării situației, au fost efectuate demersuri la Guvernul României – Secretarul general și la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Secretarul general, solicitând să ni se comunice care este stadiul demersurilor efectuate și eventualele rezultate obținute, raportate la cele stabilite la întâlnirea din ianuarie 2022, în ceea ce privește salarizarea personalului Institutului Național de Statistică.
Secretariatul General al Guvernului ne-a transmis, printre altele, următoarele informații:
-”La propunerea INS, Secretariatul General al Guvernului a inițiat proiectul de Memorandum cu tema: ”Soluționarea problemelor de salarizare existente la nivelul Institutului Național de Statistică și al direcțiilor regionale și județene de statistică”;
– prin proiectul de memorandum sus-menționat se propune reglementarea printr-un proiect de ordonanță de urgență sau prin intermediul primei rectificări a bugetului de stat pe anul 2022 a următoarelor aspecte de natură a conduce la soluționarea problemelor de salarizare existente la nivelul Institutului Național de Statistică și al direcțiilor regionale și județene de statistică:
1. salariile de bază ale funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul INS să se stabilească la nivelul prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022;
2. salariile de bază ale funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică să se stabilească Ia nivelul corespunzător anului 2022, prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru administrația publică centrală;
3. personalul care ocupă funcțiile publice de director executiv și, respectiv, director executiv adjunct din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică, să fie salarizat la nivelul de salarizare stabilit potrivit pct. 1 pentru funcțiile publice de director și, respectiv, director adjunct din cadrul INS;
4. funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Institutului Național de Statistică și al direcțiilor regionale și județene de statistică, să beneficieze, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”
(…)
De asemenea, se menționează că proiectul de Memorandum a fost aprobat în ședința Guvernului din data de 13 iulie 2022.

În justificarea cererii formulate, petentul a susținut că era nemulțumit de stabilirea taxei de salubritate în sarcina sa, pentru 4 persoane, întrucât acesta nu locuiește cu niciun membru de familie pe raza comunei Dridu.
Inițial, instituția Avocatul Poporului a efectuat o anchetă la Primăria comunei Dridu, având în vedere că taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Întrucât petentul se adresase între timp instanței de judecată competentă în vederea anulării titlului executoriu, dosarul a fost închis devenind incidente prevederile art. 17 alin. (5) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.
Întrucât în timpul procesului, Primăria comunei Dridu a anulat titlul executoriu ca nefiind comunicat petentului anterior actelor de executare silită, iar instanța nu s-a pronunțat cu privire la temeinicia și legalitatea acestuia, petentul a revenit prin cererea nr. 13481/2022 solicitând emiterea de către primărie a actului administrativ fiscal pentru a-l contesta în termenul legal.
Instituția Avocatul Poporului a sesizat conducerea primăriei, care ne-a comunicat, printre altele, că petentul “va beneficia de scutire la plata taxei de salubritate conform art. 7 din Regulamentul de stabilire și aplicare a taxei speciale de salubrizare, aprobat prin Hotărârea Consliului Local nr. 27 din 27 mai 2021, respectiv a documentelor justificative comunicate din care reiese că în anul 2021 nu a locuit nicio persoană în imobilul situate pe raza comunei”.

La discuții au participat: doamna Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului, împreună cu doi consilieri, iar din partea A.N.P.C., domnul Horia Constantinescu, președinte, împreună cu un comisar șef și 3 consilieri.
Concluziile au fost următoarele:
– în toate cele trei dosare ce vizau Comisariatul București-Ilfov, s-a răspuns cu întârziere petenților;
– președintele A.N.P.C ne-a adus a cunoștință că la Comisariatul București-Ilfov sunt probleme în sensul că, are cel mai mare număr de petiții și se confruntă cu deficit de personal, iar comisarii activi sunt delegați pe teren în majoritatea timpului;
– pe lângă toate acestea, Comisariatul București-Ilfov s-a relocat și sunt probleme cu amenajarea spațiilor de lucru, clădirea fiind una veche care ridică mari probleme de compartimentare și de amenajare;
– în legătură cu această situație, în cel mai scurt timp, intenționează să ceară Guvernului deblocarea unor posturi prin derogare de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar.
Concluzionând, urmare întâlnirii avute se poate reține că s-a reacționat cu promptitudine la criticile noastre față de lipsa de reacție a A.N.P.C. la sesizările înaintate de instituția Avocatul Poporului, în general.
În acest sens, a fost numit din partea A.N.P.C. un responsabil în relația cu instituția Avocatul Poporului, urmând ca decizia să fie perfectată printr-un ordin intern, în cel mai scurt timp.

Articolul prevedea că: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.” Ulterior abrogării, nu a intervenit nicio modificare legislativă care să reglementeze situația persoanei fără discernământ, aspect care, în practică, a cauzat probleme pentru persoanele sau aparținătorii persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor, spre exemplu, în fața autorităților administrației publice, a băncilor, la dezbaterea succesiunii, la vânzarea imobilelor, administrarea bunurilor etc. În urma demersurilor efectuate, A.N.P.D.P.D. ne-a comunicat că, raportat la Decizia C.C.R. nr. 601/2020, a fost adoptată Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative, care va intra în vigoare la 18 august 2022 și care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 500 din 20 mai 2022. Legea nr. 140/2022, prevede condițiile pentru stabilirea persoanei care poate fi desemnată în calitate de tutore, durata măsurii, categoriile de acte pentru care este necesară reprezentarea. Totodată, în Hotărârea Guvernului nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă” 2022 – 2027 au fost cuprinse, în Planul operațional pentru implementarea Strategiei naționale, la domeniul de acțiune Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități, măsuri privind elaborarea de acte normative, modificarea sau abrogarea legislației incidente referitoare la persoanele cu dizabilități, la organizațiile acestora și la organizațiile pentru respectarea drepturilor omului.

În vederea clarificării aspectelor semnalate, în perioada 31 mai 2022 – 30 ianuarie 2023, au fost efectuate demersuri la Comisia locală de fond funciar Burjuc și Comisia județeană de fond funciar Hunedoara.

Comisia județeană de fond funciar Hunedoara /Instituția Prefectului Județul Hunedoara prin adresa nr. 325/23.02.2023, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 6126 din 1 martie 2023, ne-a informat cu privire la faptul că petentului i s-a emis titlul de proprietate pentru suprafața de 1,21 ha. teren forestier iar, în ceea ce privește cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 24/07.09.2005, prin care s-a solicitat suprafața de 0,46 ha., teren forestier, aceasta a fost reanalizată, în data de 19.12.2022 și respinsă, soluția fiind adusă la cunoștința acestuia, cu posibilitatea de a formula contestație potrivit prevederilor legale în materie.

Față de această situație, am sesizat Instituția Prefectului – Județul Vrancea – Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Instituția Prefectului Județul Vrancea ne-a informat că, în data de 16 mai 2022, a solicitat Comisiei locale Măicănești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ca în termen de 5 zile să comunice un raport detaliat cu privire la aspectele sesizate.
Având în vedere că acest termen a expirat, în continuare, am sesizat, din nou, Instituția Prefectului Județul Vrancea, solicitând să ne informeze cu privire la rezultatul acestui demers.
Instituția Prefectului Județul Vrancea ne-a informat că a solicitat Comisiei locale Măicănești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ca în regim de urgență să întocmească și să-i înainteze documentația necesară în vederea stabilirii de măsuri compensatorii.
Față de această situație, am sesizat, încă o dată, Instituția Prefectului Județul Vrancea, solicitând să ne informeze dacă documentația necesară în vederea stabilirii de măsuri compensatorii a fost înaintată Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Instituția Prefectului Județul Vrancea ne-a comunicat că dosarul a fost înaintat de către Comisia locală de fond funciar Măicănești prin adresa nr. 5198 din data de 5 iulie 2022 și transmis către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin adresa nr. 7148 din data de 12 iulie 2022.

Conform informațiilor prezentate în media ”În Săptămâna Mare, circa 200 de angajați ai STB au fost anunțați că vor fi dați afară, …….. Pur și simplu, pentru că niște oameni și-au permis să-și ceară drepturile – condiții mai bune de muncă, autobuze noi și stoparea furtului prin intermediul companiilor de partid….”
De asemenea, potrivit acestora, ”Directorul S.T.B., Adrian Criț, a declarat că măsurile administrative s-au luat „ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor de serviciu de către unii angajați”, dar și „pentru încălcarea unor dispoziții legale, adică a două hotărâri ale instanței din București prin care greva din ianuarie a fost declarată ilegală, cu privarea de transportul public al cetățenilor.”
În vederea clarificării situației, au fost efectuate demersuri la Primăria Municipiului București.
Neprimind răspuns la adresa transmisă în data de 26 aprilie 2022, în urma contactărilor telefonice repetate pentru stabilirea unei anchete (au fost întocmite note telefonice), a fost comunicată din partea Direcției Transporturilor din cadrul Primăriei Municipiului București adresa 55911/15 iunie 2022.
Având în vedere conținutul nesatisfăcător al răspunsului primit, în data de 21 iunie 2022, a fost efectuată ancheta la sediul Primăriei Municipiului București, pentru clarificarea situației create.
Ca urmare a anchetei desfășurate, Primăria Municipiului București a precizat că nu deține date concrete în sensul celor solicitate și, am fost îndrumați, în vederea clarificării situației, să ne adresăm conducerii Societății de Transport București și Consiliului General al Capitalei.
În data de 24 iunie 2022, ne-am adresat atât Societății de Transport București, cât și Consiliului General al Capitalei, solicitând transmiterea următoarelor informații:
a) dacă situația expusă în mass media se confirmă;
b) punctul de vedere cu privire la situația prezentată;
c) ce măsuri de protecție socială se iau pentru sprijinirea angajaților S.T.B.
Neprimind răspuns din partea S.T.B., în data de 11 august 2022, a fost efectuată o anchetă la sediul societății, iar în urma discuțiilor purtate, în procesul-verbal de anchetă, au fost consemnate, printre altele că cercetările disciplinare au fost finalizate la sfârșitul lunii iulie, urmând să primim, cât de curând posibil, documentele justificative.
În data de 16 august 2022 am primit din partea S.T.B. adresa nr.268389/11.08.2022, prin care ne-am fost transmise, printre altele, următoarele informații:
-” …… Deși, instanța s-a pronunțat la data de 21 .01.2022, Sentința Civilă nr.260/2022 (prin care s-a dispus încetarea grevei declanșate la nivelul Societății de Transport București STB S.A. la data de 20.01.2022 ca fiind ilegală și reluarea activității) fiind adusă la cunoștința salariaților atât prin mijloacele mass-media, cât și prin mijloacele interne specifice STB SA, salariații și-au reluat activitatea parțial în zilele de 22 și 23 ianuarie 2022 și total începând cu data de 25.01.2022.
Urmare a grevei ilegale declanșate în perioada 20 – 24.01 .2022, conducerea Societății de Transport București ST B S.A a dispus constituirea unor comisii de cercetare disciplinară prealabilă în vederea cercetării disciplinare individuale a salariaților.
Comisiile de cercetare au stau stabilit că anumiți salariați care au participat la grevă au săvârșit următoarele abateri:
– nerealizarea sarcinilor de muncă prevăzute în fișa postului ……..,
– neaducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătorești ……
În acest sens au fost emise decizii individuale de sancționare disciplinară a salariaților care au săvârșit abateri disciplinare, sancțiunile fiind aplicate în funcție de gravitatea faptelor.
Prin urmare, în contextul în care anumiți salariați au fost concediați disciplinar (concedierea fiind individuală și nu colectivă), nu s-a impus luarea unor „măsuri de protecție socială pentru sprijinirea angajaților STB S.A. ”
Menționăm că Subscrisa a aplicat un număr de 1401 sancțiuni din care 290 DCM -uri – (desfacerea contractelor de muncă),
Până la data prezentei, instanțele de judecată s-au pronunțat fie în sensul menținerii deciziilor de desfacere, fie în sensul înlocuirii sancțiunii de desfacere a contractului individual de muncă cu reducerea salariului 10%/3 luni.”

Din verificările efectuate, pe paginile oficiale de internet ale caselor județene de sănătate, constatăm că, nu se menționează și această modalitate de depunere a cererilor/documentelor, ci doar faptul că acestea se depun la sediul caselor județene de sănătate.

Cu titlu de exemplu, evidențiem următoarele: În vederea eliberării cardului, persoana asigurată va depune la casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență o cerere și documente care să ateste calitatea de asigurat – Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brașov.

Asiguratul va depune în scris, la sediul casei de asigurări de sănătate în evidența căreia se află, o cerere – Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași.

Astfel, din cele de mai sus, rezultă că, la nivel teritorial, casele județene de asigurări de sănătate dau posibilitatea solicitanților să depună cererile de eliberare a cardului european de sănătate doar la sediul instituției.

În schimb, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) se primesc și se procesează cererile pentru eliberarea cardului european și prin mijloace electronice.

În urma demersurilor întreprinse la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, această autoritate ne-a informat următoarele:

– modalitatea de eliberare a cardului european de asigurări sociale de sănătate este reglementată prin dispozițiile Ordinului Președintelui Casei Naționale de Asigurării de Sănătate nr. 559/2006; – art. 2.2 din Ordinul Președintelui CNAS nr.559/2006, prevede faptul că „în vederea eliberării cardului, persoana asigurată va depune la casa de asigurări de sănătate o cerere în formatul prevăzut în anexa ….”

– în prezent, la nivelul unor case județene de asigurări sociale de sănătate, posibilitatea depunerii on-line a cererilor, a reprezentat o opțiune nespecificată expres de legislația în vigoare.

– la nivelul CNAS există un grup tehnic de lucru care lucrează pentru a pune la dispoziție o platformă unică de înregistrare a cererilor de card european de asigurări sociale de sănătate;

– se are în vedere propunerea de modificare a legislației pentru introducerea explicită a acestei opțiuni, fără a exclude însă depunerea fizică a cererii de obținere a cardului european;

– prin contractul de suport şi mentenanță al cardului european, se vor modifica aplicația şi portalul dedicate, astfel încât să existe o abordare unitară şi integrată la nivel național

– termenul estimat al acestei activități este finalul anului în curs.

În urma unor repetate demersuri, Ministerul Sănătății ne-a informat că numărul persoanelor ce au beneficiat de acordarea retroactivă a tichetelor de masă este de 38.096 din 65.124 identificați, restul de 27.028 au fost contactați telefonic/servicii poștale/sms, însă nu s-au prezentat la sediul acestora pentru ridicarea tichetelor.
Având în vedere criza acută de sânge precum și că valoarea tichetelor de masă pentru donatori este de doar 70 de lei, în data de 8 noiembrie 2022, am sesizat, încă o dată, Ministerul Sănătății solicitând să ne comunice ce măsuri concrete are în vedere pentru depășirea crizei de sânge, respectiv stimularea potențialilor donatori.
Ministerul Sănătății, prin adresa înregistrată cu nr. 30733/6 decembrie 2022, ne-a informat că împreună cu Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. dr. C.T. Nicolau” a demarat un Proiect de reorganizare și modernizare a Sistemului Național de Transfuzie Sanguină, care are drept scop consolidarea capacității administrative a rețelei de transfuzie sanguine din România, precum și eficientizarea acesteia.
În vederea atingerii scopului, Proiectul vizează, printre altele, următoarele activități:
– revizuirea legislației specifice transfuziei sanguine, astfel încât să se creeze premisele înființării de noi puncte de colectă, precum și dezvoltarea (în continuare) a colectei mobile în special în afara orelor de program, inclusiv sâmbăta;
– revizuirea legislației privind drepturile donatorilor de sânge, inclusiv prin majorarea valorii tichetului de la 9, 57 lei la 30 lei. În aceste condiții, în data de 8 decembrie 2022, am sesizat, încă o dată, Ministerul Sănătății, solicitând să ne comunice stadiul de implementare al Proiectului de reorganizare și modernizare a Sistemului Național de Transfuzie Sanguină.
Ministerul Sănătății, prin adresa înregistrată cu nr. 3260 din data de 3 februarie 2023, ne-a informat că la momentul actual se realizează analiza și propunerile de modificare a legislației în vigoare pentru reorganizarea și modernizarea Sistemului Național de Transfuzie Sanguină.

Astfel, deși prin modificările aduse Legii 15/2003 de către Legea 175/2004 și după renumerotarea articolelor ca urmare a republicării, sintagma conținând condiția de la lit. c) a art. 3 alin. (1) „părinții acestora nu dețin sau nu au deținut în ultimii 10 ani în proprietate un teren în suprafață mai mare de 500 m² în mediul urban sau de 5.000 m² în mediul rural, indiferent de localitatea în care este situat terenul” a fost abrogată, dispozițiile din Normele de aplicare ale Legii nr. 15/2003 nu au fost modificate corespunzător.

Ca urmare a demersurilor efectuate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 21 august 2023, a fost publicată Hotărârea Guvernului României nr. 748 din 18 august 2023 privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 896/2003, care, prin pct.1, a abrogat prevederile lit. d) a art. 3 alin. (2) din Normele metodologice susmenționate.

În data de 18 aprilie 2022, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la protecția persoanelor fizice beneficiare de credite în contextul economic, și, printr-o adresă către Guvernul României – secretarul general, a solicitat să ne comunice dacă se are în vedere implementarea unor măsuri de protecție pentru persoanele fizice care au credite în derulare, inclusiv pentru cei cu care au accesat Programul Prima casă, și în caz afirmativ, să ne comunice: printre altele, să ne comunice, printre altele dacă se are în vedere implementarea unor măsuri de protecție pentru persoanele fizice care au credite în derulare, inclusiv pentru cei cu care au accesat Programul Prima casă, începând cu ce dată se preconizează că se vor lua/aplica aceste măsuri; dacă aceste măsuri se vor lua/ aplica pe toată perioada de derulare a contractelor sau numai pentru o anumită perioadă.
Adresa a fost redirecționată către Ministerul Finanțelor.
În urma redirecționării sesizării instituției Avocatul Poporului, Ministerul Finanțelor ne-a comunicat, printre altele, că pentru creditele acordate prin programul ”Noua casă” costul se compune din rata dobânzii stabilite pe baza indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei, marjă care include și nivelul total al comisioanelor percepute de către finanțator. Durata maximă a creditului este de 30 ani. Pentru rambursarea în avans parțială sau totală nu se percepe comision de rambursare anticipată.
Referitor la măsurile de protecție/sprijin avute în vedere pentru debitorii care au contractat credite prin programul ”Prima casă”/”Noua casă” și care din cauza majorării semnificative a ratelor, nu mai pot onora pe termen scurt obligațiile asumate, a precizat că la acest moment rata creditelor neperformante în cadrul programului ”Noua casă” este foarte mică comparativ cu creditele luate în afara Programului (0,4% în cazul creditelor acordate prin programul ”Prima casă”/”Noua casă” față de 4,1% în cazul celorlalte credite imobiliare conform Raportului de stabilitate financiară din decembrie 2021 al BNR), iar Ministerul Finanțelor împreună cu Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. I.F.N., mandatar al Statului Român în cadrul Programului, urmăresc evoluția Programului, iar în funcție de evoluțiile viitoare se vor adopta masurile necesare pentru a proteja/sprijini debitorii care au contractat astfel de credite.
Totodată, în cadrul Programului creditele garantate se pot refinanța prin alte instrumente financiare, cu excepția altor credite acordate in cadrul Programului. Beneficiarii Programului Prima casă”/”Noua casă” au posibilitatea de a putea aplica pentru refinanțarea creditelor pe care le au în derulare, în conformitate cu Anexa nr.2 la Hotărârea de Guvern nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului ”Noua casă”, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, la lit. c) a art. 1 ”Criterii de eligibilitate pentru beneficiarii care achiziționează în cadrul Programului o locuință finalizată” este prevăzut faptul că beneficiarii Programului trebuie să îndeplinească condițiile specifice prevăzute în cadrul normelor interne de creditare ale finanțatorilor.
Pentru limitarea riscurilor de majorare a restanțelor la creditele pe care beneficiarii le au față de bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cauzate de manifestarea unei crize temporare de lichiditate la nivelul debitorilor, cu efecte negative asupra întregii activități economice, statul urmează să intervină în vederea protejării interesului general public prin amânarea la plată pe o perioadă determinată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare unor anumite categorii de debitori.
Astfel, în data de 29 iulie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial, Hotărârea de Guvern nr. 953 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci şi instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori.
Normele de aplicare descriu mecanismul de acordare a unor facilități garantate în favoarea creditorilor pentru beneficiarii de credite acordate în cadrul Programului Prima casă/Noua casă, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru persoane fizice sau juridice care au calitatea de împrumutat în alte categorii de contracte de credit (https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-aprobate-in-cadrul-edintei-guvernului-romaniei-din-27-iulie-2022).
Pentru a beneficia de facilitatea de suspendare la plată trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții:
– creditele să fi fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv;
– data scadenței finale de rambursare a ratelor să fie ulterioară datei solicitării suspendării obligațiilor de plată;
– să nu fi fost înregistrat restanțe în ultimele 6 luni și să nu fie înregistrate restanțe nici la data solicitării de suspendare a obligațiilor de plată;
– debitorul să depună cererea de suspendare a plăților în termen de 30 de zile de la data emiterii de către BNR a reglementărilor conform OUG nr. 90/2022;
– debitorii au fost afectați financiar de situația gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina.
De asemenea, actul normativ prevede criteriile de eligibilitate atât a debitorilor persoane fizice, cât și a persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale/profesii liberale, precum și condițiile de aprobare a cererilor de suspendare și amânare la plată a ratelor scadente.
Soluționarea cererilor de suspendare la plată se realizează de către creditor în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii acestora.

Astfel, având în vedere normele legale în materie, au fost efectuate demersuri scrise la:
– Inspectoratul Teritorial de Muncă București în vederea analizării oportunității dispunerii unui control la nivel teritorial pentru Municipiul București și la Primăria Municipiului București/Direcția Generală de Poliție Locală și Control, pentru a ne informa cu privire la respectarea prevederilor legale în materia autorizării executării construcțiilor, precum și a autorizării organizării executării lucrărilor („organizare șantier”).
Inspectoratul Teritorial de Muncă București ne-a adus la cunoștință că „au efectuat controale de specialitate la șantierul în cauză, iar în urma verificărilor, pentru deficiențele constatate au fost aplicate sancțiuni contravenționale în cuantum de 18.000 lei și au fost dispuse măsuri de remediere a acestora cu termene ferme de realizare.”
Primăria Municipiului București/Direcția Generală de Poliție Locală și Control, ne-a informat că „s-au efectuat verificări de specialitate în șantier, conform prevederilor Legii nr.50/1991, constatând că lucrările de construire se execută în baza unei autorizații de construire, la data controlului prevederile acesteia fiind respectate. Organizarea de șantier este executată în conformitate cu „Planul de organizare a execuției” vizat spre neschimbare, anexat la autorizația de construire. De asemenea, la data controlului s-a constatat că lucrările de construire se execută sub plasă de protecție, fiind astfel respectate normele de protecția mediului, conform prevederilor HCGMB nr. 205/2009 – Brevetul verde pentru execuția de lucrări de construcții pe teritoriul Municipiului București.”
Având în vedere rezultatul demersurilor întreprinse, dosarul a fost închis.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2021, de la 1 ianuarie 2022, s-a stabilit obligația ca un angajat să primească salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit conform legislației în materie, doar pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă; aceste dispoziții se referă și la salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioadă de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.
Conform Codului muncii, republicat, salariul individual se stabilește prin negocieri individuale între angajator şi salariat.
Art. 129 alin. (1) din Legea nr. 62/2011- dialogului social, prevede că, negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de angajați.
Având în vedere cele de mai sus, am formulat adresă la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin care am solicitat să ne comunice:
– analizarea și formularea unui punct de vedere referitor la situațiilor expuse;
– dacă se are în vedere implementarea unor măsuri pentru protejarea angajaților care sunt primesc salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, după expirarea termenului de 24 de luni;
– dacă se are în vedere o elaborarea unor norme cu caracter legislativ pentru evitarea situațiilor menționate la situațiile menționate la lit. b)-d);
– dacă se are în vedere modificarea/completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în vederea consolidării dialogului social cu partenerii parteneri sociali, în vederea stabilirii, actualizării și implementării salariilor minime.
În urma demersurilor efectuate, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, ne-a comunicat următoarele:
– angajatorii care au personal angajat prin contract individual de muncă la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, vor trebui să modifice salariul de bază al personalului angajat în sensul creșterii acestuia;
– angajatorul este obligat să recunoască și să respecte tot ceea ce legea ori contractele colective acordă, sub forma de drepturi (beneficii, avantaje) salariaților, în caz contrar, fiecare salariat având la dispoziție calea unei acțiuni în justiție, pentru a-l obliga pe angajatorul sau să-i respecte drepturile
– în cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile ce decurg din calitatea lor de salariați, aceștia se pot adresa Inspecției Muncii, și instanțelor judecătorești competente care au în atribuții soluționarea conflictelor de muncă;
– de asemenea, a precizat că inspectorii de muncă desfășoară acțiuni permanente de control la toate categoriile de angajatori, verificând modul în care aceștia aplică și respectă dispozițiile legale referitoare la drepturile salariaților .
– raportat la speța prezentată de instituția Avocatul Poporului,, ministerul a apreciat că este de dorit intensificarea implicării reprezentanților salariaților, sau, după caz, a sindicatului, în susținerea drepturilor salariaților precum și în ceea ce privește o mai bună informare a acestora cu privire la drepturile ce decurg din calitatea de salariat.
În final, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat că „instituția noastră a luat act de propunerile/observațiile formulate de dumneavoastră, urmând ca, în procesul de elaborare a actelor normative în domeniu, să se țină seama de propunerile menționate în adresa dumneavoastră”.
2. Legea dialogului social
Referitor la modificarea Legii nr. 62/2011, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a menționat următoarele:
– România și-a asumat prin PNRR în cadrul Componentei 14 14 Buna Guvernanță, Investiția 4 Creșterea capacității organizațiilor societății civile de a promova cetățenia activă, de a se angaja profesional în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale abordate de Planul Național de Redresare și Reziliență și de a monitoriza reformele aferente, Jalonul 449 Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care prevede un dialog social și o negociere colectivă semnificative și oportune, în conformitate cu Recomandările OIM, având termen de publicare în Monitorul Oficial trimestrul IV 2022.
– în octombrie 2022, România a beneficiat de asistența tehnică a Organizației Internaționale a Muncii prin Memorandumul de comentarii tehnice asupra propunerii Legii Dialogului Social (PIX 715/2018) adoptată de Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților (raport 4c-9/973/26.10.2020), prin care OIM a recomandat reluarea consultărilor cu partenerii sociali în vederea integrării în proiectul legislativ a 13 recomandări.
– pentru implementarea celor 13 Recomandări OIM, în perioada 8.11-22.11.2022 au fost reluate consultările cu partenerii sociali reprezentativi la nivel național, ministrul muncii și președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților invitând partenerii sociali să participe la consultări și să transmită propuneri și observații; la consultările au participat parteneri sociali;
– propuneri scrise asupra proiectului legislativ au fost transmise Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților în data de 18.11.2022 de către partenerii sociali;
– în data de 18.11.2022, propunerea legislativă privind dialogul social a fost retransmisă Comisiei pentru muncă și protecție socială, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.
– în data de 23.11.2022 a primit votul favorabil în plenul Camerei Deputaților;
În data de 22 decembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1238, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social.
La art. 97 alin. (1) din actul normativ susmenționat prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă.

Prin răspunsul comunicat, spitalul ne-a informat că situația semnalată în articol este reală.
De asemenea, am mai fost informați cu privire la contractul pentru finanțarea programelor/subprogramelor din cadrul programelor naționale de sănătate curative în anii 2017 – 2018 și actelor adiționale la acesta (ultimele trei din 18.12.2020, 08.12.2021 și 04.04.2022), încheiate între S.J.U. Târgu Jiu și Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj, fondurile alocate derulării programului, valoarea achizițiilor necesare derulării programului, numărul pacienților tratați și pacienții incluși în program, prin lista de așteptare.
În urma acestui răspuns, am sesizat Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Gorj, care ne-a comunicat informații legate de Programul național de ortopedie derulat de Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu. De asemenea, am mai fost informați că, prin raportul de monitorizare întocmit la încheierea acțiunilor trimestriale de monitorizare a derulării programelor naționale de sănătate curative s-a dispus măsură privind respectarea criteriilor de eligibilitate prevăzute de legislație, astfel încât persoanelor înscrise pe lista de așteptare să li se asigure accesul la materiale sanitare într-un timp rezonabil. O altă măsură dispusă prin raportul de monitorizare este cea privind fundamentarea solicitării de buget cu argumente corecte: stocuri, consumuri medii lunare (determinate de capacitatea operațională a secției de ortopedie), lista de pacienți programați pentru intervenție în perioada pentru care s-a estimat bugetul. S.J.U. Târgu Jiu și-a asumat că, pentru o solicitare nefundamentată, C.N.A.S. nu alocă buget.
Din analiza raportărilor lunare și trimestriale, inclusiv a listei de așteptare a rezultat că mai puțin de jumătate din numărul de endoproteze utilizate în cadrul programului în intervalul 2020 – trimestrul 1 2022 sunt pentru pacienții de pe lista de așteptare.
Înscrierea pacienților pe lista de așteptare și programarea pacienților pentru intervenția chirurgicală este exclusiv în competența medicului coordonator și a echipei sale.
În ceea ce privește modul de derulare a programului, în fiecare lună din intervalul supus discuției, unitatea sanitară a dispus de un stoc de proteze, deci, pacienții eligibili puteau fi programați pentru operație.
Achiziția protezelor s-a făcut de către structura de specialitate a spitalului în baza referatelor de necesitate întocmite de către coordonatorul Programului de ortopedie. Prețul protezelor achiziționate a fost cuprins între 350 lei și 6000 lei, în funcție de tipul acestora.
Astfel, pentru remedierea situației existente la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu privind derularea Programului național de ortopedie au solicitat unității sanitare următoarele măsuri: actualizarea listei de așteptare, fundamentarea solicitării de buget, justificată cu argumente obiective: stocuri, consumuri medii lunare, lista cu pacienții programați pentru intervenție în perioada pentru care se face estimarea, valoarea estimată a materialelor sanitare (endoproteze) necesare.
În urma analizei acestor argumente, C.N.A.S. alocă buget caselor județene de sănătate, cu încadrarea în bugetul aprobat programului național de ortopedie la nivel național.
Față de răspunsul C.J.A.S. Gorj, am considerat oportun să sesizăm Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care ne-a comunicat că, la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se derulează Programul național de ortopedie, în cadrul căruia se asigură materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu mai multe afecțiuni.
În urma analizei efectuată de către C.N.A.S. – Direcția Programe Curative a fondurilor alocate de către C.J.A.S. Gorj, Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu, a indicatorilor de
eficiență realizați în semestrul 1 2022, precum și a stocurilor existente la data de 30.06.2022, aferente Programului național de ortopedie pentru tratamentul bolnavilor prin endoprotezare adulți, s-a constatat faptul că, în trimestrul III al anului 2022, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu dispune de un credit de angajament în valoare de 71.740,00 lei, necesar asigurării tratamentului unui număr de 12 bolnavi, raportat la un cost mediu/adult endoprotezat/an de 5.719 lei, conform prevederilor Ordinului președintelui C.N.A.S. nr. 180/ 2022, cu modificările și completările ulterioare.
Conform procedurii operaționale analizarea și repartizarea creditelor de angajament pentru fiecare C.A.S. pentru fiecare program/subprogram național de sănătate curativ aprobată prin Ordinul președintelui C.N.A.S. nr. 467/20.04.2021, Direcția Programe Curative – C.N.A.S. analizează estimările fundamentate ale C.A.S. privind creditele de angajament necesare derulării programelor naționale de sănătate curative transmise de acestea, raportat la consumurile realizate în lunile anterioare analizei, cu stocurile de materiale sanitare existente la începutul anului și la sfârșitul lunii anterioare celei pentru care se realizează analiza, corelat cu creditele de angajament deja alocate, pentru fiecare program/subprogram/activitate, după caz.
Pentru o evaluare detaliată, C.N.A.S. va solicita C.A.S. Gorj prezentarea situației privind derularea Programului național de ortopedie la nivelul acestei unități sanitare, urmărindu-se dinamica derulării programului, precum și situația actualizată a evidenței bolnavilor eligibili ținând cont de faptul că întotdeauna fondurile se alocă în funcție de fundamentările unității sanitare corelat cu analiza indicatorilor fizici și de eficiență realizați și numărul de bolnavi eligibili.
Totodată, C.N.A.S. a menționat că în urma sesizării instituției Avocatul Poporului, pentru remedierea situației existente la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, C.A.S. Gorj a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentanții conducerii unității sanitare și cu noul coordonator al programului, în care s-a stabilit conduita de urmat vis-a-vis de modalitatea de fundamentare a solicitării de credite de angajament și de derulare a acestui program, prin raportare la tipul intervențiilor chirurgicale ce urmează a se realiza, corelat cu competențele medicilor care își desfășoară activitatea în această Imitate sanitară și a transmis măsuri precum reactualizarea listei cu bolnavii eligibili care ar putea fi tratați în cadrul acestei unități, raportat la competențele medicilor ortopezi.
Medicul coordonator nou desemnat a comunicat faptul că medicii din secția de ortopedie vor folosi numai proteze bipolare, alte tipuri de proteze erau folosite doar în intervențiile realizate de medicul coordonator, estimând un necesar de 20 de proteze bipolare, în valoare de aproximativ 64,00 mii lei. Creditele de angajament necesare pentru achiziționarea protezelor bipolare au fost repartizate unității sanitare în trimestrul III an 2022.

În acest sens, s-au formulat demersuri scrise la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. În urma demersurilor întreprinse la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în data de 20 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1023 Hotărârea Guvernului nr. 1253/2022 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale. Standardele de cost/an pentru serviciile sociale destinate protecției șip promovării drepturilor copilului (standard minim de cost/an/beneficiar) – standardul de cost pentru serviciile destinate copiilor plasați la asistenți sociali a fost stabilit pentru copii la asistenți maternali cu un copil în plasament – 49.766 lei; copii la asistenți maternali cu doi copii în plasament 28.950 lei; copii la asistenți maternali cu trei copii în plasament 20.071 lei. – standardul de cost pentru serviciile destinate copiilor cu dizabilități plasați la asistenți maternali (se aplică și serviciilor destinate copiilor infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA plasați la asistenți maternali): copii la asistenți maternali cu un copil în plasament 59.464 lei; copii la asistenți maternali cu doi sau mai mulți copii în plasament 38.637 lei. – Standard de cost pentru serviciile de tip rezidențial destinate copiilor: Copii plasați în centre de plasament 74.883 lei; Copii plasați în case de tip familial 59.311 lei; Copii plasați în apartamente 84.832 lei. – Standard de cost pentru serviciile de tip rezidențial destinate copiilor cu dizabilități: Copii plasați în centre de plasament 91.950 lei; copii plasați în case de tip familial (se aplică și competentei din cadrul centrului respiro) 86.428 lei; Copii plasați în apartamente 90.232 lei.
– Standard de cost pentru centrele de primire în regim de urgență și alte servicii de tip rezidențial-copii plasați în centre de primire în regim de urgență, adăpost de o noapte pentru copii străzi, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal (se aplică și componentei din cadrul centrului respiro)-77899 lei
– Standard de cost pentru centrele maternale: Mamă cu un copil 66.833 lei; Mamă cu doi copii 58.678 lei; Mamă cu trei copii 55.959 lei. – Standard de cost pentru centrele de zi: copii beneficiari ai serviciilor centrelor de zi cu echipă mobilă: 29.777 lei; copii beneficiari ai serviciilor centrelor de zi fără echipă mobilă 22538 lei. – Standard de cost pentru centrele de recuperare: Copii beneficiari ai serviciilor centrelor de recuperare – 28.138 lei.
În ceea ce privește standardele de cost pentru serviciile sociale destinate protecției și promovării drepturilor persoanelor adulte cu dizabilități (standard minim de cost/an/beneficiar)
Centrul de îngrijire și asistență persoane adulte cu handicap — 8790 CR-D-I, CIA – 80.332 lei
2. Centrul de abilitare/reabilitare persoane adulte cu handicap — 8790 CR-D-II, CabR – 83.853 lei;
3. Centrul pentru viață independentă pentru persoane adulte cu handicap — 8790 CR-D-IV, CPVI -81.167 lei;
4.1. Locuința protejată — Locuința maxim protejată — 8790 CR-D-VII, LMP – 72.897 lei
4.2. Locuința protejată — Locuința minim protejată — 8790 CR-D-VII, LMP- 40.239 lei
5.1. Centrul de zi — 8899 CZ-D-I, CZ – 41.136 lei
5.2. Centrul de zi — 8899 CZ-D-I, CZ – 32.029 lei
5.3. Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu — 8899 CZ-D-II, CSRNTA – 19.638 lei
6. Centrul „Respiro”/„Criză” — 8790 CR-D-VI, CRSP/CCZ – 72.075 lei
7. „Echipa mobilă” — 8810 ID-VI, EM – 43.349 lei
8. „Servicii de îngrijire la domiciliu” — 8810 ID-III, SID – 17.430 ei 9. „Servicii de Asistență și Suport” — 8899 SC-D-I, SAS -32.029 lei
Standardele de cost pentru serviciile sociale destinate persoanelor vârstnice
1. Cămin pentru persoane vârstnice — 8730 CR-V-I — servicii destinate persoanelor vârstnice dependente, încadrate în gradele de dependență IA, IB și IC, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; pentru o persoană beneficiară, un număr de 0,56 angajați – 84.488 lei;
2. Cămin pentru persoane vârstnice — 8730 CR-V-I — servicii destinate persoanelor vârstnice
semidependente, încadrate în gradele de dependență IIA, IIB și IIC, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; pentru o persoană beneficiară, un număr de 0,33 angajați -57.850 lei
3. Cămin pentru persoane vârstnice — servicii destinate persoanelor vârstnice care nu sunt dependente, încadrate în gradele de dependență IIIA și IIIB, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; pentru o persoană beneficiară, un număr de 0,2 angajați -43.594 lei
4. Unitățile de îngrijire la domiciliu — 8810 ID-I — persoane încadrate în gradele de dependență IA, IB și IC, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; cel puțin 20 de ore pe săptămână, cu un cost de 36 lei/oră -37.440 lei
5. Unitățile de îngrijire la domiciliu — 8810 ID-I — persoane încadrate în gradele de dependență IIA, IIB și IIC, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; cel puțin 10 ore pe săptămână, însă mai puțin de 20 de ore, cu un cost de 36 lei/oră – 28.080 lei
6. Unitățile de îngrijire la domiciliu — 8810 ID-I — persoane încadrate în gradul de dependență IIIA, potrivit Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000; mai puțin de 10 ore pe săptămână, cu un cost de 36 lei/oră -18.720 lei 7. Centrele de zi de asistență și recuperare, 8810 CZ-V-I – 27.257 lei. Standardele de cost pentru serviciile sociale destinate prevenirii și combaterii violentei domestice ( 1/10 raport personal de specialitate /beneficiari pentru serviciile sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice.
A. Standarde de cost pentru centrele rezidențiale
– Standard de cost pentru centrele de primire în regim de urgență (adăposturi) centre de primire în regim de urgență (CPRU) 37.920-lei
– Standard de cost pentru centrele de recuperare pentru victimele violenței domestice: centrele de recuperare pentru victimele violenței domestice – 48.359 lei;
– Standard de cost pentru centrele pentru prevenirea și combaterea violenței domestice locuințe protejate pentru persoanele victime ale violenței domestice: 48359 lei
B. Standard de cost pentru centrele de zi
– Standard de cost pentru locuințele protejate pentru persoanele victime ale violenței domestice: centrele pentru prevenirea și combaterea violenței domestice 42.310 lei;
– Standard de cost pentru centrele pentru servicii de informare și sensibilizare a populației: centrele pentru servicii de informare și sensibilizare a populației: 42310 lei – Standard de cost pentru centrele de asistență destinate agresorilor Centrele de asistență destinate agresorilor – 42.310 lei. 

În vederea clarificării aspectelor semnalate, în perioada 19 aprilie 2022 – 30 ianuarie 2023, au fost efectuate demersuri la Comisia județeană de fond funciar Giurgiu/Instituția Prefectului Județul Giurgiu.

Prin adresa nr. 7312/18.05.2022, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 12678 din 23 mai 2022, Instituția Prefectului Județul Giurgiu ne-a comunicat faptul că „în data de 16 mai 2022, Comisia locală de fond funciar Răsuceni a efectuat măsurătorile pentru suprafața în cauză, în vederea întocmirii procesului verbal de punere în posesie.”

Ulterior, prin adresa Instituției Prefectului Județul Giurgiu nr. 17036/21.10.2022, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 26950 din 26 octombrie 2022, ni s-a adus la cunoștință faptul că „s-a solicitat Primăriei comunei Răsuceni să procedeze la întocmirea planurilor parcelare pentru suprafețele, înscrise în procesul verbal de punere în posesie, în vederea scrierii titlului de proprietate.”

Instituția Prefectului Județul Giurgiu prin adresa nr. 2276/20.02.2023, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 5350 din 22 februarie 2023, ne-a informat cu privire la faptul că petentului i s-a emis titlul de proprietate pentru suprafața de 4,50 ha., pe care acesta l-a ridicat de la Primăria comunei Răsuceni.

Ca urmare a unui articol apărut în spațiul online din care reieșea că Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Galaţi acuză nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local nr. 55 din 2022, privind facilităţile acordate în transportul public local în comun (…), instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în vederea corectării actului administrativ, în cauză, în acord cu prevederile legilor speciale menționate/intrării în legalitate, fiind efectuate demersuri atât la Primăria Municipiului Galați, cât și la Instituția Prefectului Județul Galați.

Astfel, față de subiectul articolului sus-menționat, raportat la conținutul Hotărârii de Consiliu Local Galați nr. 55/2022 privind aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport public local de persoane, a facilităților acordate categoriilor de pasageri care beneficiază de gratuități și reduceri la transportul în comun (…), a rezultat că prin modul în care au fost reglementate facilitățile respective, în actul administrativ vizat (prin accesarea Abonamentului lunar – Basic 45 – cu un număr maxim de 45 de călătorii/lună, cu reducere acordată de 100%) au fost afectate mai multe categorii de persoane care beneficiază de gratuitate la transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun aparţinând societăţilor cu capital de stat sau privat (autobuz, troleibuz, tramvai) în baza unor legi speciale.

În urma demersurilor efectuate:

1. a) Instituția Prefectului Județul Galați, ne-a adus la cunoștință că „s-a solicitat Consiliului local Galați modificarea cu celeritate a actelor administrative, în cauză, în conformitate cu prevederile legale, în proxima ședință a consiliului local, cu informarea în maxim 30 de zile a prefectului asupra măsurilor adoptate.”
2. b) Primăria Municipiului Galați, ne-a transmis Anexa Hotărârii Consiliului Local Galați nr. 309/19.04.2022 pentru modificarea Hotărârii de Consiliu Local Galați nr. 55/27.01.2022, anexă care cuprinde facilitățile oferite categoriilor de călători, modificate în conformitate cu cele semnalate de instituția Avocatul Poporului.

Totodată, pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006 și ai Legii nr. 341/2004 s-a stabilit că aceștia vor călătorii fără titluri de călătorie, pe baza legitimației eliberate de direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, respectiv pe baza legitimației de revoluționar și a documentului de identitate.

Petentul a reclamat nepunerea în executare de către Primăria Municipiului București a unei sentințe civile a Tribunalului București, definitive, prin care Municipiul București prin Primarul General a fost obligat să emită și să transmită în condițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor dispoziție cuprinzând propunerea de acordare a măsurilor compensatorii prin echivalent (despăgubiri) în ceea ce privește imobilul construcție demolată. Față de această situație, am sesizat primarul general al Municipiului București. Primăria Municipiului București ne-a informat că dosarul administrativ a fost soluționat prin Dispoziția Primarului General de măsuri compensatorii prin puncte iar persoanele îndreptățite au fost înștiințate cu privire la ridicarea Dispoziției Primarului General, în original.

Petentul menționa faptul că, dintr-o eroare informatică, a achitat contravaloarea unei amenzi rutiere în contul ANAF, în data de 15 mai 2021, deși aceasta trebuia achitată în contul Direcției Generale Impozite și Taxe Locale Sector 1.

În data de 7 februarie 2022, petentul a fost informat de către ANAF că solicitarea sa privind reconsiderarea plății a fost înaintată structurii Colectare Persoane Fizice din cadrul Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice.
În data de 17 februarie 2022, Direcția Generală Impozite și Taxe Locale Sector 1 l-a informat cu privire la faptul că, “în situația în care ANAF va soluționa favorabil solicitarea de a reconsidera plata și de a vira suma de 290 lei către bugetul local sector 1, vom proceda la scăderea din evidențele fiscal a procesului verbal de contravenție”.
Având în vedere răspunsul DGITL Sector 1, precum și faptul că reconsiderarea plății trebuie operată de către Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice, precum și apropierea termenului limită în care contribuabilii pot achita taxele și impozitele beneficiind de bonificația de 10%, pentru soluționarea cu celeritate a petiției, în data de 24 martie 2022 a fost efectuată o anchetă la sediul Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice.
Urmare transmiterii de către instituția Avocatul Poporului, în data de 22 martie 2022, a documentelor în baza cărora urma să se desfășoare ancheta, Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice a informat petentul, în aceeași zi, cu privire la corecția erorilor din documentele de plată întocmite de debitori sau de către persoanele care au efectuat plata. Astfel, în urma corecției, suma de 290 lei reprezentând contravaloarea amenzii a fost transferată în contul DITL Sector 1.

Cu ocazia anchetei ne-a fost pusă la dispoziție “Situația analitică debite plăți solduri” din care reiese că, suma de bani ce reprezenta amenda achitată eronat în contul ANAF a fost scăzută din contul acestei instituții.

În data de 21 martie 2022, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la nelegalitatea încasării ori executării amenzilor stabilite de organele competente pentru necompletarea Formularului digital de intrare în România, situația prezentându-se după cum urmează:
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129 din 15 decembrie 2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România, în vederea identificării contacţilor unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, pe perioada pandemiei de SARSCoV-2, persoanele care intrau în țară aveau obligaţia de a completa Formularul digital de intrare în România.
În data 11 martie 2022, actul normativ în cauză a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2022.
În aceste circumstanțe, și având în vedere: – abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129 din 15 decembrie 2021, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2022, – Decizia nr. 228 din 13 martie 2007, am considerat că amenzile neplătite pentru necompletarea Formularului digital de intrare în România, indiferent de perioada în care au fost aplicate, reprezintă plăți nedatorate și prin urmare am sesizat Agenția Națională de Administrare Fiscală, care ne-a informat că aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2022 intră în sarcina organelor de specialitate ale unităților administrativ teritoriale în raza cărora domiciliază contravenientul.
Ulterior, a fost publicată în publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, cu numărul 754 din data de 27 iulie 2022, Legea nr. 257/2022, din care rezultă, în principal, următoarele: – Amenzile contravenţionale aplicate în temeiul art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2021, neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează şi se scad din evidenţele organelor de executare, iar sumele deja achitate până la data intrării în vigoare a legii, se restituie la cererea contravenientului depusă la organul fiscal de executare competent în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului ministrului prevăzut la art. 3; – în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei stabileşte, prin ordin al ministrului, procedura de restituire, de către organele fiscale locale, a sumelor de bani prevăzute mai sus.
În concluzie, toate aceste demersuri, în aplicarea cărora instituția Avocatul Poporului a stăruit constant, au avut urmări semnificative în procesul de neîncasare/recuperare a sumelor de bani achitate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 257/2022, reprezentând amenzi contravenționale pentru necompletarea Formularului digital de intrare în România.

În esență, furnizorul de servicii medicale/unitatea farmaceutică, aflați în relații contractuale cu casa, refuză documentul completat greșit, implicit efectuarea serviciilor medicale sau furnizarea medicamentelor, invocând condițiile impuse pentru decont prin contractul cadru, de către Casa de Asigurări de Sănătate. Prin urmare, deși necompletarea conformă a biletului de trimitere sau rețetei compensate nu se datorează culpei pacientului, în realitate efectele se răsfrâng asupra acestuia. În vederea clarificării acestor aspecte, precum și pentru identificarea unei soluții care să vină în sprijinul pacienților, am sesizat Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Prin adresa nr. P.1655 DIN 25.03.2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate ne-a informat:
I. Referitor la rețetele completate greșit:
Odată validată şi marcată ca tipărită în sistemul central, rețeta nu se mai poate modifica; se poate anula si se scrie alta, corectată, aici existând soluția prescripțiilor medicale electronice on-line emise ca urmare a unei consultații la distanță de medicul de familie sau de medicul de specialitate
Rețeta nu mai poate fi anulată însă după ce a fost eliberată în farmacie.
II. Referitor la biletele de trimitere incomplete sau completate greșit de către medic,
medicul care l-a eliberat va anula respectivul bilet de trimitere și va elibera pacientului un nou bilet de trimitere.
În final, foarte important, ne-a informat despre o posibilă soluție la problemele ridicate de noi:

„La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate urmează a se afla în derulare proiectul „SIGMA-SMART – Sistem Informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la Servicii Medicale, Acte, Recomandări și Tehnologii” care are ca obiectiv implementarea unui sistem informatic pentru gestionarea programării serviciilor medicale, a certificatelor de concediu medical, a biletelor de trimitere, a scrisorilor medicale, a recomandărilor privind îngrijirile la domiciliu precum și a recomandărilor privind dispozitivele medicale, tehnologiile și dispozitivele asistive emise electronic”.

Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, pentru săvârșirea unor contravenții, permisul de conducere este suspendat pe o anumită perioadă (30, 60, 90 de zile, sau chiar mai multe), am constatat că, în cazul în care perioada suspendării se împlinește într-o zi nelucrătoare, persoanele care au fost sancționate contravențional și cărora le-a expirat perioada suspendării nu pot recupera permisul de conducere întrucât Direcția Rutieră nu are program cu publicul în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale. Astfel, considerăm că, cel puțin șoferilor profesioniști le este îngrădit dreptul la muncă, aceștia neputându-și exercita sarcinile de serviciu în lipsa permisului de conducere.

Mai mult decât atât, prin nerestituirea permisul de conducere în ziua următoare expirării perioadei de suspendare, persoanele care au executat sancțiunea contravențională sunt în continuare sancționate fără a exista o bază legală pentru aceasta.
Totodată, constatăm că, deși Avocatul Poporului a sesizat în anul 2017, conducerea Brigăzii Rutiere București cu propunerea ca, pentru informarea corectă a cetățenilor, pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere sau pe Procesul-verbal care se comunică la domiciliu să se stipuleze faptul că pentru ridicarea (recuperarea) permisului de conducere este necesară prezentarea dovezii în original, iar Brigada rutieră ne-a informat că “propunerea instituției Avocatul Poporului de modificare a conținutului tipizatului dovezii înlocuitoare a permisului de conducere, în sensul de a stipula că este necesară prezentarea dovezii în original, în vederea restituirii permisului de conducere este întemeiată, urmând a se avea în vedere la următoarele modificări legislative”, am constatat că, tipizatul dovezii înlocuitoare a permisului de conducere nu a fost încă modificat, iar pe site-ul Brigăzii Rutiere București se solicită, în continuare, originalul dovezii înlocuitoare a procesului verbal de reținere a permisului.
Prin urmare, deși există specificat pe site-ul Brigăzii Rutiere București, obligativitatea prezentării originalului dovezii înlocuitoare a procesului verbal de reținere a permisului, există numeroase persoane care nu au acces la internet și nu se pot informa corespunzător. Astfel, persoanele care se prezintă la sediul direcției rutiere spre sfârșitul programului de lucru într-o zi de vineri, spre exemplu, fără a avea originalul dovezii nu pot primi permisul de conducere și, prin urmare, sunt sancționate în continuare prin nerestituirea permisului de conducere până când Direcția Rutieră reia programul cu publicul.
Pentru clarificarea situației constatate am sesizat conducerea Inspectoratului General al Politiei Romane. Întrucât nu am primit răspuns în termenul legal, în data de 10 martie 2022 a fost efectuată o anchetă la sediul acestei instituții.
În urma discuțiilor purtate am fost informați cu privire la faptul că problema sesizată a fost analizată la nivelul IGPR și structurile teritoriale, urmând ca în cel mai scurt timp să se stabilească o practica unitară în ceea ce privește eliberarea permiselor de conducere în zilele nelucrătoare, precum și clarificarea aspectului referitor la prezentarea dovezii în original la momentul eliberării permisului de conducere.
Ulterior, Inspectoratul General al Poliției Române ne-a informat cu privire la faptul că, “în vederea asigurării dreptului de a conduce al cetățenilor, conducerea IGPR a dispus organizarea, în mod unitar, de către structurile de poliție rutieră competente, a unui program de 2 ore în fiecare dintre zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în care să se realizeze activitățile de restituire a documentelor reținute/retrase de către acestea.

Totodată, potrivit cadrului legal, restituirea permisului de conducere nu este condiționată de prezentarea în original a dovezii înlocuitoare, motiv pentru care nu se impune modificarea tipizatului iar pentru evitarea unor situații similare, prin structura coordonatoare de la nivel central au fost prelucrate normele legale incidente”.

În data de 14 februarie 2022, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la o știre referitoare la dificultățile legate de acordarea concediului medical, care era condiționată de hârtii ce întârziau în mod nejustificat, chiar și după ce pacientul se vindeca sau ieșea din perioada de izolare/carantină. În vederea clarificării situației, au fost efectuate demersuri la Ministerul Sănătății cu solicitarea de identificare, cu celeritate, a unei soluții pentru simplificarea procedurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru eliberarea certificatelor de concediu medical pentru carantină/izolare şi a indemnizațiilor aferente acestor certificate în vederea îmbunătățirii accesului persoanelor asigurate la prestațiile acordate de sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Prin răspunsul nr. AP 280 din 24 februarie 2022, ni s-a adus la cunoștință că, la data de 3 februarie 2022, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au emis adresa comună nr. 277/DG, transmisă ulterior și caselor județene de asigurări de sănătate, respectiv direcțiilor de sănătate publică, în vederea postării acesteia pe site-urile proprii, în scopul informării medicilor de familie și medicilor specialiști.
Adresa mai sus menționată conține clarificări cu privire la implementarea în practică a normelor ce reglementează Concediile medicale pentru COVID-19. Prin urmare, începând cu data de 3 martie 2022, Concediile medicale pentru COVID-19 se eliberează pe baza fișelor de izolare care se generează în mod automat în aplicația informatică Corona Forms.

Obiectul sesizării vizează analiza prevederilor Convenției O.I.M. nr. 190 pentru eliminarea Violenței și Hărțuirii în Lumea Muncii, prin raportare atât la legislaţia în domeniu, în vigoare în ţara noastră, cât şi la cazuistica incidentă şi opiniile instituţiilor/autorităţilor competente.

Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii a fost adoptată la Geneva în cea de-a 108-a sesiune ILC din 21 iunie 2019. Din informațiile publicate pe pagina oficială a Organizației Internaționale a Muncii, reiese că această Convenție a fost ratificată de 10 state (Argentina, Ecuador, Fiji, Grecia, Italia, Mauritius, Namibia, Somalia, Africa de Sud, Uruguay). Pe plan european, doar două state au ratificat Convenția, respectiv Grecia și Italia.
Convenția defineşte sintagme precum violența și hărțuirea în domeniul muncii, violența și hărțuirea de gen, identifică persoanele vizate, aria de aplicare a reglementării, statuând că principalul obiectiv al fiecărui membru care ratifică actul este acela de a respecta, promova și realiza dreptul oricărei persoane la o lume a muncii fără violență și hărțuire, obiectiv realizabil prin adoptarea unor acte cu putere de lege și acte subsecvente de natură a impune angajatorilor luarea măsurilor corespunzătoare, proporționale cu gradul lor de control, pentru prevenirea violenței și hărțuirii în lumea muncii. De asemenea, se recomandă urmărirea procesului privind implementarea dispozițiilor privind violența și hărțuirea în lumea muncii, inclusiv violența de gen și hărțuirea, dar şi facilitarea accesului la justiție a persoanelor afectate, cu respectarea principiului confidențialității și protejarea vieții private a persoanelor implicate.
Instituţia Avocatul Poporului a analizat principalele acte normative în materie.
În acest context, am apreciat că sunt necesare clarificări ale aspectelor referitoare la reglementarea violenței și hărțuirii în relațiile/raporturile de muncă şi am iniţiat demersuri către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Inspecția Muncii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, solicitând acestor instituţii să ne comunice informaţii relevante pe acest subiect.

Concluziile rezultate vor fi făcute publice, sens în care recomandăm consultarea site-ului instituției Avocatul Poporului, avp@avp.ro.

Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1192/745/2020 a fost aprobat modelul unic al certificatului de concediu medical și a instrucțiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cuprinsul căruia erau prevăzute coduri de indemnizație de asigurări sociale de sănătate de la 1-15.

Prin Ordinul nr. 1909/856/2021 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020, s-au prevăzut 16 coduri de indemnizație de asigurării sociale de sănătate, iar formularele de certificate de concediu medical în formatul în vigoare până la data intrării în vigoare a ordinului susmenționat se utilizau până la epuizarea stocului existent, dar nu mai târziu de 31.12.2021.
Deși prin Ordinul nr. 1909/856/2021 s-a stabilit că, formulare care au înscris cod de indemnizație de asigurări sociale de sănătate (1-15) se pot utiliza până la epuizarea stocului, dar nu mai târziu de 31.12.2021, în practică am constatat că și în prezent, se eliberează certificate de concedii medicale care prevăd 15 sau 16 coduri de indemnizație de asigurări sociale de sănătate (ex. certificate de concediu medical în care formularele prevedeau: 15 coduri față și verso, 16 coduri față și verso și 15 coduri față și 16 verso). Considerând, pe de o parte că, situațiile generate de emiterea acestor formulare au ca și consecință, imposibilitatea plății indemnizației de concediul medical pe motivul returnării acestora de către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, angajatorului, întrucât nu respectă prevederile legale în vigoare, iar pe de altă parte, persoanele cărora le-a fost eliberat certificatul de concediul medical sunt puse în situația de a nu beneficia de indemnizația de concediul medical, ne-am adresat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Ca urmare a demersurilor și anchetei efectuate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ni s-a comunicat că pentru evitarea disfuncționalităților privind acordarea concediilor medicale și eliminarea riscului de neplată a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical completate greșit de către medici sau în situația utilizării unui formular a cărui valabilitate a încetat, s-a analizat reglementarea modului de corectare a acestor erori. Astfel, pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor legale referitoare la modelul unic al certificatului de concediu medical, imprimat cu regim special, care constituie document justificativ de plată și în baza căruia se acordă indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Anexa 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1192/745/2020. Din acesta, rezultă în principal că, În cazul în care plătitorul de indemnizație respinge la plată un certificat de concediu medical din cauza completării greșite a acestuia sau utilizării unui formular a cărui valabilitate a încetat, medicul/casa de asigurări de sănătate care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificări pe formularul eliberat, confirmate prin semnătură şi parafă, după caz, sau poate elibera un duplicat în care menționează, la rubrica ”Data acordării”, data când a efectuat modificarea, specificând „DUPLICAT” şi atașând certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.”

În data de 15 martie 2022, a fost publicat, în dezbatere publică, pe pagina oficială a CNAS proiectul de ordin comun al ministrului sănătății şi al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Anexei 2 la Ordinul nr. 1192/745/2020.

Petentul ne-a făcut cunoscut că s-a adresat Primăriei comunei Garoafa, județul Vrancea, iar primăria i-a comunicat că nu îi poate acorda scutire de la plata impozitelor și taxelor, în baza Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. Or, petentul, conform Deciziei nr. 1778 din 29 octombrie 2021, este beneficiar al prevederilor decretului – lege anterior menționat.

În urma demersurilor efectuate la Primăria comunei Garoafa, județul Vrancea, am fost informați că primăria a dat curs solicitării petentului, acesta fiind informat cu privire la drepturile sale care decurg din calitatea de beneficiar al prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, coroborate cu prevederile art. 456 alin. (1) din Codul fiscal.

În vederea clarificării situației prezentate de petentă, au efectuate demersuri la Comisia locale Constanța pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, din cadrul Primăriei municipiului Constanța, inclusiv o anchetă în data de 5 mai 2022.
Ca urmare a demersurilor efectuate, Comisia locală de fond funciar Constanța ne-a informat că a fost emis titlul de proprietate pentru suprafața de 4 ha. și 5000 mp. (situată în comuna Topraisar), petenta fiind invitată, în calitate de moștenitor, la sediul primăriei municipiului Constanța, în vederea ridicării titlului de proprietate respectiv.

Totodată, a precizat că, începând cu luna noiembrie a anului 2020, a făcut mai multe petiții, în acest sens, atât la Primăria Petreștii de Jos, cât și la Instituția Prefectului – Județul Cluj, însă, deși a fost asigurat de rezolvarea cu celeritate a situației create, până la data la care s-a adresat instituției Avocatul Poporului, solicitarea sa nu a fost soluționată favorabil.

În vederea soluționării sesizării, în perioada 25 ianuarie 2022- 4 aprilie 2022, au fost efectuate demersuri la Primăria comunei Petreștii de Jos.
În urma demersurilor efectuate, autoritatea reclamată, ne-a informat, inițial, că a solicitat petentului marcarea zonei în care se dorește construirea podețului și, totodată, curățarea acesteia de arbuști /vegetația existentă.

Ulterior, am fost informați că cererea petentului a fost soluționată favorabil/ podețul, în cauză, fiind construit în data de 11 aprilie 2022.

Petenții au reclamat nepunerea în executare a unei sentințe civile a Judecătoriei Iași, irevocabile, prin care Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Țibana a fost obligată să întocmească documentația necesară și punerea în posesie cu suprafețele de 87 ha. teren cu vegetație forestieră, pentru care a fost adoptată Hotărârea nr. 733/20.03.2006, respectiv de 48 ha de teren categoria de folosință pășuni și fânețe, pentru care a fost adoptată Hotărârea nr. 1211/19.04.2011, ambele de către Comisia județeană de Fond Funciar Iași. Ulterior demersurilor efectuate de instituția noastră, Primăria comunei Țibana, județul Iași, ne-a comunicat că în cazul petenților a fost efectuată punerea în posesie cu suprafața de 87 ha. teren cu vegetație forestieră pentru care a fost eliberat titlu de proprietate, iar pentru suprafața de 48 ha. de teren categoria de folosință pășuni și fânețe, s-a întocmit proces-verbal de punere în posesie.

Ținând cont de riscul ca unele instituții, din diferite motive să nu poată pune în practică măsurile menite să vină în sprijinul cetățeanului nevaccinat împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 (art. 12 alin. (4) şi (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1130 din 22 octombrie 2021) și eventualele consecințe și anume imposibilitatea eliberării unor documente de maximă importanță, am sesizat Ministerul Finanțelor (propunând ca soluție, analizarea posibilității ca instituțiile publice centrale şi locale, regiile autonome şi operatorii economici cu capital public – care asigură servicii de interes public – să suporte costul testărilor, Ministerul Finanțelor asigurându-le sprijinul financiar în acest sens), și prin extinderea demersurilor, direcțiile regionale ale finanțelor publice, cu scopul de a verifica modul în care au acces în aceste instituții persoanele nevaccinate și în ce măsură s-a organizat activitatea în spațiile deschise, la ghișee dispuse în exteriorul clădirii sau în orice alte condiții, astfel încât să vină în sprijinul persoanelor nevaccinate care doresc să își achite taxele și impozitele sau solicită eliberarea anumitor documente și totodată să se respecte măsurile de prevenire și combatere a virusului SARS-CoV-2. Din răspunsurile autorităților sesizate, a reieșit că demersurile întreprinse de instituția Avocatul Poporului, au determinat Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice să stăruie în îndeplinirea măsurilor ce vin în sprijinul contribuabililor nevaccinați împotriva coronavirusului SARS-CoV-2, în ceea ce privește accesul în instituțiile publice. Mai exact, toate instituțiile sesizate au amenajat ghișee în spații deschise pentru persoanele nevaccinate ori au identificat alte soluții legale/administrative pentru ca persoanele nevaccinate să aibă acces la serviciile acestora.

Petentul a reclamat faptul că nu a fost pusă în executare în executare o decizie civilă a Tribunalului Dolj, definitivă, prin care Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dolj a fost obligată „să înainteze documentația necesară punerii în posesie a reclamanților cu terenul astfel cum este individualizat la capătul de cerere anterior către A.D.S”.

În urma demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului, Agenția Domeniilor Statului (inclusiv o anchetă) ne-a informat că proiectul de Hotărâre de Guvern privind trecerea terenului de 1,425 ha. din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a fost avizat favorabil cu observații.
Ulterior, Secretariatul General al Guvernului ne-a adus la cunoștință că, proiectul de Hotărâre de Guvern privind trecerea terenului de 1,425 ha. din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a fost adoptat în ședința Guvernului din 18 martie 2022 și urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României.

În Monitorul Oficial al României nr. 316 din data de 31 martie 2022, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 377/2022 privind trecerea unei suprafețe de 1,425 ha teren cu destinație agricolă din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.

Față de situația prezentată de petent, în data de 5 octombrie 2021, ne-am adresat conducerii Primăriei comunei Domnești, județul Ilfov, solicitând examinarea situației create și luarea măsurilor legale ce se impun față de situația reclamată de acesta.

Primăria comunei Domnești ne-a comunicat că a fost efectuată plata către operatorul de servicii publice pentru extinderea rețelei de gaze în zona în care locuiește petenta.

Față de demersurile efectuate de instituția Avocatul Poporului din data de 23 septembrie 2021, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” ne-a informat că „dintr-o regretabilă eroare, s-a strecurat în cuprinsul Deciziei nr. 136/31.08.2021, o eroare cu privire la accesul inclusiv al personalului propriu(angajat) în incinta Ateneului Român, în sensul în care acesta se putea face în baza unui certificat digital verde”.

De asemenea, a precizat că „cu toate acestea, nici un moment angajații instituției nu s-au aflat în situația de a li se limita accesul în instituție pentru desfășurarea activităților zilnice, iar eroarea identificată (…) a fost înlăturată imediat aspect care se poate observa prin simpla vizualizare a documentului de interes aflat pe site-ul instituției (…)”.

După repetate demersuri, Comisia locală de fond funciar ne-a informat că a înaintat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Argeș documentațiile necesare emiterii titlurilor de proprietate după autorul său.

Ulterior, Instituția Prefectului Județul Argeș ne-a comunicat că titlurile de proprietate după autorul petentului au fost scrise sub nr. 145692 din 17.01.2022 și, respectiv, nr. 145693 din 20.01.2022, urmând ca după semnarea lor să fie înaintate Comisiei locale de fond funciar Vlădești pentru a-i fi înmânate petentului.

Având în vedere că din înscrisurile transmise, nu rezulta dacă au fost comunicate soluțiile celor două comisii de fond funciar și, totodată dacă a fost formulată contestație/plângere, au fost efectuate demersuri la Primăria comunei Oprișor/ Comisia locală de fond funciar Oprișor, județul Mehedinți, în perioada august 2021- noiembrie 2021, în vederea clarificării acestui aspect.

Inițial, prin răspunsul formulat, comisia locală a precizat că nu intră în sarcina sa comunicarea soluției comisiei județene, însă, ulterior învederării prevederilor legale raportat la obligațiile ce îi incumbă, ne-a informat că, în data de 24 noiembrie 2021, a comunicat hotărârea în cauză petentului, fiind astfel repus în termenul de contestare a acesteia.

Petentul a reclamat faptul că nu a fost pusă în executare o sentință civilă a Judecătoriei Buftea, definitivă și irevocabilă, prin care Comisia locală de fond funciar Cernica a fost obligată să întocmească documentația necesară modificării titlului de proprietate pe care să o înainteze Comisiei județene Ilfov.

În urma demersurilor efectuate, Comisia locală de fond funciar ne-a comunicat că a înaintat documentația necesară modificării titlului de proprietate Comisiei județene de Fond Funciar Ilfov.

Ulterior, Instituția Prefectului Județul Ilfov ne-a informat că documentația a fost analizată de către Comisia județeană de Fond Funciar Ilfov în ședința din 30 septembrie 2021 și s-a adoptat Hotărârea nr. 110 prin care a fost validată propunerea de rectificare a Titlului de proprietate nr. 68677/01.03.2004.

Petentul și-a exprimat nemulțumirile față de tergiversarea soluționării cererii acestuia de schimbare a amplasamentului terenului în suprafață de 4305 mp, menționat în Titlul de proprietate nr. 11/1126/30.11.1995, teren fără cale de acces, cu alt teren cu aceeași suprafață, menționând că, în data de 14 iunie 2021, a depus la Primăria comunei Bârgăuani titlul de proprietate respectiv, în original. A depus în susținere demersurile efectuate atât la Primăria comunei Bârgăuani, cât și la Instituția Prefectului Județul Neamț, cu precizarea că cererea acestuia nu este soluționată.

Față de situația prezentată de petent, în data de 16 iulie 2021, ne-am adresat conducerii Primăriei comunei Bârgăuani, județul Neamț, solicitând examinarea situației create și luarea măsurilor legale ce se impun față de situația reclamată de acesta, urmată de o anchetă la sediul instituției publice respective în data de 20 ianuarie 2022.

Ulterior, Primăria comunei Bârgăuani ne-a transmis, în copie, Titlul de proprietate nr. 22369/15.12.2021 emis pe numele petentului, cu mențiunea că titlul respectiv urmează a fi înmânat acestuia.

Situaţia Pasajului superior era cunoscută instituţiilor publice competente, respectiv CFR – SRCF Bucureşti, în calitate de concesionar şi Ministerului Transporturilor, în calitate de administrator al pasajului superior încă din anul 2018 când, printr-un proiect de hotărâre de guvern s-a încercat trecerea acestui pasaj din domeniul public al statului, administrarea MTIC şi concesiunea CFR-SRCF Bucureşti, în domeniul public al Municipiului Bucureşti şi administrarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru a se putea face investiţii de modernizare/consolidare şi reabilitare. Întrucât, în luna mai 2020, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei au transmis observaţii la proiectul de hotărâre de guvern, acesta nu a mai fost susţinut de instituţiile publice implicate.
Având în vedere riscul iminent de prăbuşire, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi a întreprins numeroase demersuri scrise şi 9 anchete la instituţiile publice implicate, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sector 1, CFR – Sucursala Bucureşti şi Ministrul Transporturilor.
În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii respectivelor instituţii s-a identificat ca singura soluţie viabilă de evitare a riscului de prăbuşire iminentă a pasajului superior trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al statului pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz, casării.
Astfel, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 877/2022 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a bunului „Pasaj superior km 6+645 Bucureşti – Roşiori”, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. – Sucursala Regională CF Bucureşti, pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz, casării, în data de 6 iulie 2022.
Hotărârea de Guvern nr. 877/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 718 din data de 18 iulie 2022.

În urma demersurilor efectuate la cele două comisii de fond funciar, prin care li s-au subliniat atribuțiile legale stabilite prin legislația în materie, în sarcina comisiilor locale/județene de fond funciar, acestea și-au reevaluat punctul de vedere raportat la competența lor, în speța sesizată.

Ținând cont de faptul că soluționarea sesizării trena, existând disensiuni la nivelul celor două comisii, în data de 15.09.2021, a fost efectuată o anchetă la Instituția Prefectului – Județul Gorj, cu participarea factorilor implicați, fiind stabilite termene, punctuale, de parcurgere a etapelor necesare soluționării cazului.
Prin adresa nr. 1569/07.12.2021, Comisia locală de fond funciar ne-a informat cu privire la faptul că situația sesizată a fost soluționată favorabil, prin acordul părților, după finalizarea dialogului tripartit, fiind încheiat procesul-verbal înregistrat sub nr. 13400/1/22.10.2021 prin care reprezentantul Obștei Gornăcel a fost de acord să lase în deplină și liniștită posesie terenurile celor doi petenți, așa cum le au înscrise în titlurile de proprietate, iar la întocmirea documentației cadastrale pentru eliberarea titlului de proprietate către Obștea Gornăcel, limita de grănițuire să ocolească cele două proprietăți care se află pe vechiul amplasament, părțile însușindu- și, în mod amiabil, rezolvarea acestui diferend.

Celor doi petenți li s-a sugerat să-și întocmească documentația cadastrală pentru suprafețele de teren pe vechiul amplasament, conform titlurilor de proprietate.

În urma demersurilor efectuate la I.T.M. Brăila, la Primăria Municipiului Brăila și la Poliția Locală Brăila, a reieșit că doamna administrator a fost sancționată contravențional conform art. 102 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 196/2018, întrucât nu a prezentat atestatul de administrator de condominiu eliberat de primărie. Pentru intrarea în legalitate și respectarea art. 64 din lege, s-a dat un termen de 30 de zile. Ulterior acestui termen, Poliția Locală Brăila ne-a informat că în cadrul asociației de proprietari au fost organizate alegeri, în urma cărora a fost ales un președinte, un administrator (persoană fizică autorizată, care deține Certificat de calificare profesională pentru activitatea de „administrare condominiu” și atestat eliberat de Consiliul Local Municipal Brăila), asociația de proprietari, funcționând potrivit prevederilor Legii nr. 196/2018.

Față de situația prezentată, am efectuat demersuri specifice atât la Ministerul Afacerilor Interne, cât și la Agenția Națională Antidrog.

În urma acestora, am primit din partea Ministerului Afacerilor Interne o adresă prin care am fost informați că, la sesizarea Avocatului Poporului, redirecționată către Agenția Națională Antidrog, spre competentă soluționare, aceasta din urmă a reevaluat situația petentei, urmând să dispună compensarea în bani a concediului de odihnă.

Ulterior, Agenția Națională Antidrog ne-a informat că în urma notei raport s-a dispus calcularea și punerea în plată a sumei compensatorii, iar prin ordinul de plată nr. 1857/2021 i s-a virat petentei în cont suma de 2.038 lei.

Ca urmare a constatării lipsei ocupării funcției de secretar general din cadrul Instituțiilor Prefectului din țară, deși această funcție este prevăzută expres prin art. 265 alin. (11) – (14)¹ și următoarele din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a aspectelor ce au rezultat și din articolele și reportajele din presa locală, presa centrală și media online, precum și a discuțiilor purtate cu reprezentanții Instituțiilor Prefectului cu prilejul efectuării diverselor anchete efectuate de reprezentanții Avocatului Poporului, având ca obiect încălcarea dreptului de proprietate privată a petenților de către instituțiile respective, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu. În acest sens, ne-am adresat conducerii Ministerului Afacerilor Interne și am solicitat efectuarea demersurilor necesare în vederea numirii de către Guvern a persoanelor care să ocupe posturile de Secretar General în cadrul Instituțiilor Prefectului din țară. Solicitarea formulată s-a întemeiat pe faptul că, prin lipsa secretarilor generali este afectată atât activitatea prefecturilor respective cât și procedura de eliberare a titlurilor de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, care era blocată la nivelul întregii țări.

În urma demersurilor noastre, ni s-a comunicat că în cadrul instituțiilor prefectului, funcțiile publice de secretar general sunt în curs de înființare/ocupare.
În scopul evitării unui blocaj instituțional, am fost informați cu privire la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 120/2021), la care a fost admis un amendament, referitor la completarea actului normativ de referință, în sensul că prefectul, prin ordin, poate delega, motivat, atribuțiile secretarului general conducătorului compartimentului juridic din cadrul instituției prefectului până la momentul ocupării funcției respective.

Astfel, în acest sens, în data de 4 iunie 2021, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Legea nr. 155/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

¹Dispoziții introduse prin modificările aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 117 din data de 3 februarie 2021

De asemenea, aceasta a menționat că nu a primit nicio Decizie de impunere pe anul 2020 pe care să o poată contesta, fiind pusă în fața faptului împlinit la începutul anului 2021.

În data de 26 aprilie 2021, am sesizat Primăria Sectorului 2 București și neprimind răspuns, în data de 3 iunie 2021, am considerat oportun să revenim.

Având în vedere că în data de 18 iunie 2021 petenta a revenit și ne-a informat că datorită intervenției instituției Avocatul Poporului problema s-a rezolvat, primind înapoi banii plătiți pentru taxa de salubritate, dosarul a fost închis.

Din înscrisurile atașate petiției rezulta faptul că D.I.T.L.- Sector 5 a înaintat Primăriei orașului Măgurele dosarul fiscal al imobilului în cauză, cu solicitarea de a lua măsurile legale în vederea înscrierii în evidențele fiscale a acestuia. D.I.T.L.- Măgurele, prin adresa nr.19122/23.08.2019, i-a comunicat inițial petentului că, în vederea stabilirii impozitului aferent terenului respectiv, este necesar să depună, în completarea dosarului de transfer de la Primăria Sector 5, o adresă din care să rezulte numărul poștal (tarla, parcelă), alocat de Primăria orașului Măgurele, pentru ca, ulterior, să-i aducă la cunoștință faptul că „nu a fost încheiat protocolul cu Primăria Sectorului 5, având ca obiect predarea – primirea unei suprafeţe de teren conform deciziei civile din 2016 (…) cu precizarea că se vor depune toate diligențele pentru încheierea cât mai rapidă a acestei situaţii.”
În vederea soluționării cazului sesizat, în perioada 7 aprilie 2021 – 12 august 2022, au fost efectuate demersuri la cele două U.A.T. – uri implicate, inclusiv 3 anchete, în data de 13 ianuarie 2022 și 6 aprilie 2022, la Primăria Orașului Măgurele, respectiv în data de 20 ianuarie 2022, la Primăria Sector 5- București.
Ulterior acestor demersuri, Primăria Orașului Măgurele prin adresa nr. 5177/08.09.2022, ne-a informat cu privire la faptul că transferul dosarului fiscal a fost operat și, totodată, a fost emisă decizia de impunere anuală.

Prin răspunsul Primăriei orașului Mihăilești, petenta a fost informată că “pentru anul 2020 nu avem posturi alocate privind angajarea de noi asistenți personali pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav”. Având în vedere refuzul primăriei de a încheia contracte individuale de muncă pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav deși acest drept este prevăzut în mod cert de Legea nr. 448/2006, în data de 16 martie 2021, a fost efectuată o anchetă la sediul Primăriei orașului Mihăilești.
Cu ocazia anchetei, am fost informați cu privire la faptul că petenta urma să fie înștiințată în scris că trebuie să prezinte toate documentele necesare în vederea încheierii contractului individual de muncă.
Totodată, în urma adoptării bugetului urma să se previzioneze o sumă alocată unor eventuale posturi de asistenți sociali. Având în vedere faptul că Primăria orașului Mihăilești a dat curs solicitărilor instituției Avocatul Poporului urmând a încheia contractul individual de muncă după ce petenta va depune toate documentele necesare, dosarul a fost închis favorabil și petenta a fost informată cu privire la cele discutate cu ocazia anchetei, precum și cu privire la faptul că, în cazul în care primăria va tergiversa încheierea contractului, să revină la instituția Avocatul Poporului. Petenta nu a revenit până în prezent.

Față de situația prezentată de petentă, în data de 10 martie 2021, ne-am adresat conducerii Primăriei comunei Leleasca, județul Olt, solicitând examinarea situației create și luarea măsurilor legale ce se impun față de situația reclamată de aceasta.

Având în vedere că prin răspunsul transmis, Primăria comunei Leleasca, județul Olt nu a făcut dovada că petentei i-au fost puse la dispoziție documentele solicitate, a fost aprobată efectuarea unei anchete la sediul instituției publice respective în data de 1 septembrie 2021.

Ulterior anchetei, Primăria comunei Leleasca ne-a transmis, în copie, Planul cadastral pentru imobilul înscris în cartea funciară nr. 54708, ca urmare a finalizării înregistrării sistematice prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, ce este intabulat pe numele autorului petentei, cu mențiunea că întreaga documentație (inclusiv extrasul de carte funciară nr. 54708), au fost înaintate acesteia.

Față de situația prezentată de petentă, ne-am adresat conducerii Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, solicitând examinarea situației create și luarea măsurilor legale ce se impun față de situația reclamată de petentă.

Având în vedere faptul că prin răspunsul din 14 aprilie 2021, autoritatea publică a făcut doar dovada că prin adresa nr. P/21/3265 din 26 februarie 2021, i-au fost solicitate petentei documente în completarea dosarului, însă nu au fost clarificate toate aspectele solicitate prin sesizarea noastră, a fost aprobată efectuarea unei anchete la sediul instituției publice în cauză.

Ulterior demersurilor scrise efectuate și a anchetei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.) ne-a informat că dosarul a fost soluționat prin emiterea Deciziei nr. 49/23.07.2021 a A.A.A.S., fiind transmis Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul A.N.R.P., cu număr de înregistrare la această instituție sub nr. 46941/RG/08.09.2021.

Astfel, preciza că a s-a adresat autorității în cauză, însă, răspunsurile au fost generale și evazive, fără să i se comunice, concret, care este stadiul de soluționare a dosarului, dacă au fost făcute adrese la entitățile responsabile în vederea completării, etc.

În urma demersurilor efectuate la autoritatea reclamată, A.N.R.P ne-a adus la cunoștință că s-a formulat răspuns petentei, dosarul acesteia urmând a fi supus atenției Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în următoarele ședințe, în vederea emiterii deciziei de soluționare.

Față de situația reclamată, ne-am adresat autorității, solicitând examinarea situației descrise și transmiterea unei copii a răspunsului formulat petentei. Având în vedere refuzul Administrației sector 3 a Finanțelor Publice de a răspunde în termenul legal, în data de 21 aprilie 2021 a fost aprobată efectuarea unei anchete, la sediul acestei instituții.

Urmare anchetei efectuate și a obiectului problemei reclamate de petentă, dosarul a fost reanalizat. În timpul desfășurării anchetei, șeful Administrației a procedat la semnarea tuturor documentelor, inclusiv a răspunsurilor atât către petentă, cât și către instituția Avocatul Poporului.

Astfel, datorită demersurilor efectuate de instituția Avocatul Poporului, a fost analizată situația petentei și a fost emisă Decizia de Corecție prin care s-a stabilit, nu doar că petenta nu mai figurează cu obligații de plată neachitate (74.372 lei), ci, din contră, că aceasta urmează să primească în plus, suma de 11.047 lei.

În vederea clarificării aspectelor sesizate, s-au efectuat demersuri la Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Colegiul Medicilor din România, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Colegiul Medicilor Timiș.
Urmare rezultatului demersurilor efectuate, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 109/2022, către managerul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, prin i s-a solicitat acestuia „să renunțe la obligația impusă personalului medical de a purta dispozitivele electronice achiziționate și să identifice în mod concret, măsuri/modalități mai puțin invazive pentru atingerea scopului urmărit prin această monitorizare, cu respectarea Regulamentului 679/27-apr-2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulație a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)”.
Întrucât Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara nu a răspuns cu privire la însușirea Recomandării nr. 109/2022, s-a dispus efectuarea unei anchete de către reprezentanții Biroului Teritorial Timișoara, care să verifice modul de aducere la îndeplinire a acestei recomandări.
În urma anchetei desfășurate în data de 27.10.2022, reprezentanții Spitalului au arătat că au înțeles să își însușească Recomandarea Avocatului Poporului nr. 109/2022, convocând Consiliul de Administrație al unității în data de 06.07.2022, unul din punctele de pe ordinea de zi fiind și „propunere de ajustare a sistemului de monitorizare prezentă personal prin reconfigurare dispozitive inițiale în sistem cartelă”.
Fiindcă în urma ședinței nu s-a ajuns la un acord privind continuarea implementării sistemului de monitorizare, aceasta implementare a fost sistată, urmând a se continua demersurile către Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în vederea obținerii avizelor necesare.
Întrucât conducerea Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara și-a însușit Recomandarea nr. 109/2022, prin luarea de măsuri cu privire la sistemul de monitorizare a angajaților, aceasta fiind, în prezent sistată, sesizarea din oficiu a fost închisă favorabil.

Față de această situație, am sesizat Primăria Municipiului Constanța/ Comisia locală de fond funciar Constanța, iar ulterior, Instituția Prefectului Județul Constanța/Comisia județeană de fond funciar Constanța.

Instituția Prefectului Județul Constanța ne-a informat asupra faptului că s-a adresat Primăriei Municipiului Constanța, anexând în acest sens răspunsul acestei instituții din care rezulta că cererea petentului a stat la nivelul Direcției patrimoniu și cadastru un număr de 173 de zile, după care a fost redirecționată către secretarul general, urmând a fi analizată de către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Constanța.

În urma demersurilor și a anchetei efectuate, s-a constatat, inițial, că nu era constituită și funcțională Comisia locală de fond funciar, fiind necesară o nouă solicitare de numire, prin Ordin, a noii componențe a Comisiei locale de fond funciar, către Instituția Prefectului Județul Constanța. Totodată, s-a consemnat faptul că, ulterior constituirii Comisiei locale de fond funciar Constanța, dacă Comisia județeană de fond funciar Constanța va constata că activitatea Comisiei locale este necorespunzătoare, va efectua un control la aceasta și va dispune măsurile care se impun.

Un al obiectiv stabilit cu ocazia anchetei, a fost ca, după începerea activității Comisiei locale de fond funciar, aceasta să constituie centralizatorul de cereri formulate în baza Legii nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu informarea instituției Avocatul Poporului și Instituția Prefectului Județul Constanța, despre numărul total de cereri și poziția ocupată de cererea petentului în registrul ce urmează să fie constituit.

Primăria Municipiului Constanța ne-a adus la cunoștință faptul că s-a constituit centralizatorul de cereri formulate în baza legilor mai sus menționate, fiind înregistrate 400 de astfel de cereri, cea a petentului regăsindu-se la poziția 213.

Ulterior, ținând cont de solicitările repetate la care nu s-a primit răspuns, în data de 13 aprilie 2022, a fost efectuată o nouă anchetă la Comisia județeană de fond funciar Constanța, iar în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții celor două comisii de fond funciar și a documentelor puse la dispoziție, prin procesul – verbal nr. 9358/13.04.2022, s-a consemnat faptul că a fost înaintată propunerea Comisiei locale de fond funciar Constanța privind soluționarea cererii petentului, formulate în baza Legii nr. 87/2020, urmând să parcurgă procedura legală, împotrivă acesteia petentul având posibilitatea să formuleze contestație.

Față de această situație, petenta a susținut că nu i se pare corect ca datorită nepregătirii personalului și a problemelor sistemului să fie nevoită să plătească această sumă, solicitând, de asemenea, asumarea greșelii și remedierea problemei din sistem.

În data de 5 februarie 2021, am sesizat Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, iar în data de 18 februarie 2021, petenta a revenit și a transmis că problema s-a rezolvat.

Din corespondența purtată între petent și Primăria sector 5 București, rezulta că acesta a solicitat eliberarea unui nou „certificat de urbanism cu intrare în legalitate, pentru împrejmuire (gard cu H-2.40m si L-7,5m), realizată la aliamentul stradal la fată, pe același amplasament ca împrejmuirea veche din 1930, a imobilului din București, str. Marc Aureliu nr.19, Sector 5, având structura din bca, finisată cu tencuială structurată, cu înalțime de aproximativ 2,40m”. Astfel, în urma primirii notificării nr. 84190/13.10.2020, petentul a revenit cu solicitarea de eliberare a actului respectiv, cererea fiind înregistrată sub nr. 94770/18.11.2020, însă, acesta nu a fost eliberat, deși termenul de soluționare este de 15 zile de la înregistrarea cererii, potrivit prevederilor legale în materie.

În vederea clarificării situației sesizate în perioada 21 ianuarie 2020 – 4 ianuarie 2021 au fost efectuate demersuri la Primăria Sector 5 București.
Inițial, Primăria Sector 5 București a precizat că ținând cont de modificările legislative intervenite, s-au solicitat clarificări instituțiilor abilitate (respectiv Inspectoratului de Stat în Construcții și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), însă a omis să ne transmită și dovada celor susținute. Ulterior, printr-o adresă, ni s-a adus la cunoștință că „urmare a clarificărilor transmise de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituția, prin Direcția Generală Arhitect Șef, a elaborat un Proiect de Hotărâre privind aprobarea conținutului – cadru al documentației pentru emiterea ”Adeverinței privind edificarea construcțiilor executate fără Autorizație de Construire sau cu nerespectarea prevederilor Autorizației de Construire, și pentru care s-a împlinit termenul de prescripție”, conform art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991.
Printr-o altă adresă, am fost informați cu privire la faptul că „Proiectul de Hotărâre în cauză, a fost introdus pe Ordinea de zi a mai multor ședințe ale Consiliului Local Sector 5, București, unde, în urma votului de abținere exprimat de către majoritatea consilierilor locali, nu a fost adoptat.” Ulterior acestei date nu am mai primit informații referitoare la stadiul proiectului, respectiv dacă a mai fost reintrodus pe ordinea de zi.
Mai mult decât atât, autoritatea publică, în cauză, a menționat că „până la aprobarea unor noi prevederi legislative pentru situația de față, instituția se află în imposibilitatea de a soluționa astfel de cereri, și de a transmite lămuriri cu privire la documentele necesare a fi depuse în vederea emiterii Adeverinței privind edificarea construcțiilor executate fără Autorizație de Construire sau cu nerespectarea prevederilor Autorizației de Construire, sau, după caz, în vederea emiterii Certificatului de Urbanism și a Autorizației de Construire, pentru lucrări executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire, pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție.
(…) toate documentațiile/cererile înregistrate în cadrul instituției, referitoare la – lucrări de construcții executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia – vor fi analizate ulterior clarificării situației actuale, expuse mai sus.”
În vederea clarificării situației, respectiv pentru a ne informa dacă acest blocaj este la nivel național, reprezentând un vid legislativ sau, doar generat de interpretarea eronată a legislației, a fost aprobată efectuarea unei anchete la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (M.L.P.D.A.), autoritate cu competență în materie.
Din discuțiile purtate cu reprezentanții M.L.P.D.A., au rezultat următoarele:

– nu există un blocaj la nivelul autorităților locale generat de modificarea cadrului legislativ, astfel cum au apreciat/apreciază reprezentanții PS5 și, pe cale de consecință, nu se impune elaborarea/modificarea normelor metodologice/legislației subsecvente;

– urmează să fie lansat în consultare publică „Codul amenajării urbanismului și construcțiilor”, în conținutul căruia se reglementează și interdicțiile cu impact asupra intrării în legalitate.
În completare, menționăm că, petentul ne-a adus la cunoștință faptul că, există înregistrat pe rolul Tribunalului București un dosar, având ca obiect obligația de a face/ de desființare a construcției, în care are calitatea de pârât în contradictoriu cu Primarul Sectorului 5, aspect asupra căruia nu ne-a informat inițial, devenind astfel incidente prevederile art. 17 alin. (5) din Legea nr. 35/1997 (actele autorității judecătorești nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului).

Pentru clarificarea situației, am sesizat conducerea Primăriei Municipiului Brașov, care ne-a comunicat faptul că solicitările petentului au fost înaintate spre analiză Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, analiza urmând a se face în comun cu alte solicitări similare în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (5) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism. Totodată, am fost informați că respectiva comisie se va întruni la o dată care ne va fi comunicată ulterior.

Față de cele menționate de conducerea primăriei și având în vedere dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora certificatul de urbanism se eliberează în 15 zile, precum și faptul că rolul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism este consultativ, am considerat că Primăria Municipiului Brașov nu respectă termenul legal în care trebuie eliberate certificatele de urbanism și a fost efectuată o anchetă la sediul instituției.
Cu ocazia anchetei, am fost informați cu privire la faptul că, din luna septembrie 2017 Planul Urbanistic Zonal și-a pierdut valabilitatea prin neprelungire. Primăria Municipiului Brașov a demarat procedura pentru întocmirea unui nou PUZ Coasta Vacilor- Warthe 2 – Colțul Putinarilor în conformitate cu prevederile art. 32, 47,50 și 51 din Legea nr. 350/2001. Proiectul a fost inclus în planul de investiții al primăriei începând din anul 2019.
În ceea ce privește aspectele semnatele de petent, în data de 2 martie 2021, a avut loc prima ședință a noii Comisii Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism și s-a stabilit că, pentru zona Warthe– Colțul Putinarilor – Coasta Vacilor se vor emite certificatele de urbanism cu condiția prezentării unei ilustrații de temă în vederea clarificării scopului avut în vedere. Ilustrarea de temă urma să se analizeze în cadrul Comisiei de amenajare a teritoriului și urbanism și va conține descrierea funcțiunilor propuse, modul de ocupare a terenului și studiul volumetric. Aceasta procedură se va aplica 1 an până la elaborarea unei noi documentații de urbanism (PUZ). Astfel, petentul trebuia să depună la primărie respectiva ilustrație de temă și ulterior, se va elibera certificatul de urbanism solicitat.
Totodată, am fost informați că petentul s-a adresat Judecătoriei Brașov cu o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea Certificatului de urbanism numărul inițial și eliberarea unui nou certificat.
Ceea ce este de subliniat este faptul că, că noua Comisie tehnică a teritoriului și urbanism din cadrul Primăriei municipiului Brașov a fost înființată ca urmare a anunțării anchetei ce urma să fie întreprinsă de reprezentanții instituției Avocatul Poporului.

Cu ocazia desfășurării anchetei, ni s-a pus la dispoziție, în copie, ordinea de zi a ședinței din data de 2 martie 2021 și am constatat că au fost analizate în prima ședință a Comisiei și alte cereri privind eliberarea certificatelor de urbanism, cereri ce au fost lăsate în nelucrare ca urmare a tergiversării înființării noii Comisii tehnice a teritoriului și urbanism.

Cererile au fost transmise prin serviciul „Spațiul Privat Virtual” și depuse personal, la A.F.P. Sector 1. În legătură cu una dintre solicitări, a arătat că a fost informată că cererea sa a fost redirecționată, spre soluționare, structurii Colectare Persoane Fizice, din cadrul Administrației Sector 1 a Finanțelor Publice.

În urma demersurilor întreprinse, A.F.P. Sector 1 ne-a transmis că, în data de 4.02.2021, a fost soluționată cererea de restituire, prin care i s-a virat petentei, în contul bancar, suma de 4895 de lei. Având în vedere că răspunsul primit nu face referire la suma de 6531 de lei, am revenit la autoritate. În urma revenirii, am fost informați că, în data de 4 februarie 2021, a fost soluționată cererea de restituire, iar, în data de 5.02.2021, petentei i s-a virat în contul bancar suma de 4895 de lei. Pentru diferența până la 6531 de lei (1636 de lei), conform prevederilor art. 167 din Codul fiscal, a fost compensată obligația de plată, scadentă la data de 25.05.2021.

În anul 2021, instituția Avocatul Poporului a elaborat Raportul special privind lipsa medicilor de familie în zona rurală și din zonele defavorizate sau greu accesibile.
În raport, s-au formulat o serie de propuneri printre care și modificarea art. 75 alin. (2) din Legea 95/2006, în sensul prevederii posibilității deschiderii de două puncte secundare de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, unde nu funcționează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie, sau, deși acesta există, nu are medic de familie, dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază.
Prin Legea nr. 282 pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 983 din 10 octombrie 2022, cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot fi deschise în mediul rural în aceeași unitate administrativ-teritorială sau în alte unități unde există deficit de medici stabilit de către o comisie organizată la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene sau a municipiului București.

Acestea priveau, cu titlu de exemplu:

– nominalizarea instituției/entității care elibera documentul care face dovada că personalul medical în cauză nu a săvârșit o infracțiune pedepsită potrivit legii ;
– clarificarea condițiilor de acordare a pensiei de urmaș pentru copilul invalid;
– dacă urma să fie reglementată opțiunea între pensia de urmaș, stabilită conform Legii nr. 263/2010 și Legii nr. 223/2015 și pensia de urmaș, stabilită potrivit Legii nr. 56/2020;
– dacă erau necesare documente suplimentare eliberate de angajator, DSP etc., care să aibă în vedere salariul de bază/solda de funcție a personalului medical la data decesului;
– lămurirea împrejurării că decesul personalului medical s-a produs ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2 etc.
În vederea clarificării acestor aspecte și, eventual, de luare în considerare a completării și modificării actului normativ menționat, s-au efectuat demersuri la Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În urma demersurilor și a anchetelor efectuate la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, în data de 5 octombrie 2021, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 951, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116 privind modificarea și completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale contra COVID-19, care clarifică și aspectele sesizate de instituția Avocatul Poporului, în sesizarea formulată, astfel:
– dovada situaţiei judiciare a personalului medical se face cu certificatul de cazier judiciar;
– de ajutorul suplimentar de deces beneficiază o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi: soţul supravieţuitor, copilul, părintele și este egal cu de două ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, suportat din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în bugetul acestor instituţii;
– în vederea acordării ajutorului suplimentar de deces, solicitantul depune la unitatea angajatoare a persoanei decedate ca urmare a participării la acţiuni medicale împotriva COVID-19, în termen de 60 de zile de la data decesului angajatului, următoarele documente:
a) cerere privind acordarea ajutorului suplimentar prevăzut de lege;
b) certificat de deces, în copie;
c) copia documentelor justificative/declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul a suportat cheltuielile de deces, după caz;
d) copia actului de identitate al persoanei care solicită.
– soțul supraviețuitor beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 56/2020 pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de legislaţia proprie fiecărui sistem de pensii, dacă nu se recăsătoreşte;
– pensia de urmaș egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului, se acordă indiferent de numărul urmașilor îndreptățiți;
– în cazul în care nu există urmași, dacă cel decedat era singurul susținător al părinților săi, ambii părinți beneficiază de un ajutor lunar în cuantum de 50% din nivelul pensiei de urmaș stabilite potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) plătit de casele teritoriale de pensii din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, respectiv de casele de pensii sectoriale, după caz, din bugetul de stat prin bugetul fiecărei instituții;

– cererile înregistrate începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 56/2020 se soluționează cu respectarea prevederilor OUG nr. 116/2021 care a modificat legea.

Inițial, ne-am adresat în scris autorității reclamante, însă aceasta nu a dat curs solicitărilor noastre.

În acest context, în vederea clarificării situației, a fost efectuată o anchetă la Primăria Municipiului Câmpina, în data de 7 octombrie 2021, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Primăria Municipiului Câmpina, consemnându-se (Prin procesul – verbal nr. 20092/07.10.2021), următoarele:
„-contractul de închiriere (pentru suprafața de 633 mp.), a fost redactat și semnat de reprezentanții Primăriei Municipiului Câmpina (cu nr. 29101/12.07.2021), însă, petenta nu s-a prezentat pentru al semna, deși a fost anunțată telefonic, de mai multe ori, cu privire la acest fapt. Având în vedere acest aspect, s-a stabilit ca petenta să fie notificată/înștiințată, în scris, într-un termen de 10 zile, în acest sens, fiind informată și instituția Avocatul Poporului.”
Ca urmare a demersurilor și anchetei efectuate la autoritatea reclamată, în perioada noiembrie 2020 – octombrie 2021, raportat la soluționarea cererilor petentei, Primăria Municipiului Câmpina ne-a adus la cunoștință, în data de 24 decembrie 2021, că a fost redactat contractul de închiriere pentru suprafața de 633 mp., iar ulterior notificării /înștiințării, în scris, a acesteia, a fost semnat, de ambele părți.

Față de demersul efectuat de instituția Avocatul Poporului, Primăria Orașului Dărmănești ne-a comunicat următoarele:

– la adoptarea Bugetelor Locale pentru anul 2019 respectiv pentru anul 2020, nu au fost prevăzute sume pentru decontarea navetei cadrelor didactice, din lipsa fondurilor;
– pentru anul 2020 au fost prevăzute sume de bani pentru decontarea navetei elevilor la școală, acest lucru fiind impetuos necesar pentru a veni în sprijinul părinților și al elevilor, în procesul educațional al acestora;
– de asemenea, se specifică că, în funcție de fondurile din Bugetul Local al U.A.T. Orașul Dărmănești va veni în sprijinul cadrelor didactice.
Având în vedere pe de o parte, prevederile legale referitoare la obligația autorităților administrației publice locale de a cuprinde în bugetul local sumele destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei beneficiarilor din învățământ, iar, pe de altă parte, evitarea, în viitor, a unor asemenea situații, a fost emisă Recomandarea nr. 188/2020, către primarul Orașului Dărmănești, județul Bacău, prin care s-a solicitat primăriei să prevadă în Bugetul Local pe anul 2021, sumele de bani necesare decontării navetei cadrelor didactice.
După aprobarea bugetului, neprimind niciun răspuns, în data de 8 aprilie 2021 am revenit la primărie și am solicitat să ne comunice dacă a procedat la însușirea acestei Recomandări.

Ulterior, am fost informați că Primăria Orașului Dărmănești și-a însușit Recomandarea nr. 188/2020 și a cuprins în Bugetul Local pe anul 2021, suma de 30.000 lei, destinată decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei beneficiarilor din învățământul preuniversitar de stat.

Astfel, începând cu data de 9 septembrie 2020, au fost efectuate demersuri la Comisia locală de fond funciar Răchiteni, (inclusiv Recomandarea Avocatului Poporului nr. 211 din 17 decembrie 2020[1]) și la Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Iași (anchete în data de 10 iunie 2021 și 6 aprilie 2023).

Urmare multiplelor demersuri ale Avocatului Poporului, în data 14 februarie 2024 am fost informați că a fost emis pe numele petentului titlul de proprietate pentru suprafața de 1,50 ha teren pe raza comunei Răchiteni (cu atașarea în copie a acestuia).

[1] https://avp.ro/wp-content/uploads/2020/12/Rec-211-2020.pdf

De asemenea, Comisia locală de fond funciar Bumbești-Jiu a încheiat, în data de 20.03.2007, procesul-verbal de punere în posesie a suprafeței de 134,51 ha., teren forestier, al cărei amplasament include suprafețele din cele două titluri de proprietate, emise în anul 2003, localizate în UP II Sâmbotin, UA 1OOA.

În urma demersurilor efectuate la cele două comisii de fond funciar, prin care li s-au subliniat atribuțiile legale stabilite prin legislația în materie, în sarcina comisiilor locale/județene de fond funciar și le-a fost învederată, spre edificare, în ceea ce privește justificare interesului legitim, Decizia nr. 51/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acestea și-au reevaluat punctul de vedere raportat la competența lor, în speța sesizată.
Astfel, am fost informați că „aspectele sesizate vor fi prezentate și analizate în Comisia Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, împreună cu documentele care au stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate, în favoarea petenților precum și a documentelor care au stat la baza emiterii H.C.J. nr. 4292/08.09.2006 prin care a fost validată suprafața de teren forestier, în favoarea Obștii Gornăcel.”
Ținând cont de faptul că soluționarea sesizării trena, existând disensiuni la nivelul celor două comisii, în data de 15.09.2021, a fost efectuată o anchetă la Instituția Prefectului Județul Gorj, cu participarea factorilor implicați, fiind stabilite termene (prin Procesul – verbal nr. 18229/15.09.2021), punctuale, de parcurgere a etapelor necesare soluționării cazului.
Comisia locală de fond funciar ne-a informat cu privire la faptul că situația sesizată a fost soluționată favorabil, prin acordul părților, după finalizarea dialogului tripartit, fiind încheiat procesul-verbal nr. 13400/1/22.10.2021, prin care reprezentantul Obștei Gornăcel a fost de acord să lase în deplină și liniștită posesie terenurile celor doi petenți, așa cum le au înscrise în titlurile de proprietate, iar la întocmirea documentației cadastrale pentru eliberarea titlului de proprietate către Obștea Gornăcel, limita de grănițuire să ocolească cele două proprietăți care se află pe vechiul amplasament, părțile însușindu-și, în mod amiabil, rezolvarea acestui diferend.

Celor doi petenți li s-a sugerat să-și întocmească documentația cadastrală pentru suprafețele de teren pe vechiul amplasament, conform titlurilor de proprietate.

Totodată, preciza că din această cauză, nu poate întocmi documentația necesară pentru înscrierea imobilului, în cauză, în cartea funciară și ulterior, a documentației de dezlipire.

În vederea soluționării sesizării, în perioada 10 martie 2020 – 26 ianuarie 2022, au fost efectuate demersuri, atât la Primăria comunei Stelnica/Comisia locală de fond funciar Stelnica, cât și la Instituția Prefectului- Județul Ialomița / Comisia Județeană de fond funciar Ialomița.

Urmare a demersurilor repetate/a corespondenței purtate cu cele două comisii de fond funciar, Primăria comunei Stelnica ne-a adus la cunoștință/a confirmat faptul că „au fost finalizate procedurile de avizare a planului de încadrare în tarla a parcelei cu suprafața de 2,30 ha. teren arabil, proprietatea petentei, după care a fost întocmită cartea funciară pentru imobilul, în cauză.”

Față de situația prezentată de petent, ne-am adresat atât conducerii Primăriei Municipiului București (privind soluționarea dosarelor respective), cât și conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (privind atribuțiile de controlul în faza administrativă a aplicării Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art. 2 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013).

Ulterior demersurilor efectuate, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ne-a informat că dosarele administrative nr. 24763, nr. 38143 și nr. 38507 (conexate) au fost soluționate prin Dispoziția Primarului General nr. 22021/16.03.2022.

În vederea clarificării situației prezentate de petenți, în perioada februarie 2020 – mai 2022, au fost efectuate demersuri la comisiile mai sus menționate, demersuri din care a rezultat faptul că prin hotărârile judecătorești pronunțate (rămase definitive / irevocabile) s-a stabilit că în situația respectivă nu există suprapunere, în realitate aceasta există, cu atât mai mult cu cât atât titlul de proprietate emis anterior cât și procesele verbale emise petenților nu au fost anulate de către instanțele de judecată.

Ca urmare a demersurilor efectuate, Instituția Prefectului Județul Olt ne-a informat că au fost emise titlurile de proprietate pentru petenți, cu anexarea acestora în copie simplă.