Am constatat că Centrul de Reţinere și Arest Preventiv nr. 2 funcționează la demisolul clădirii în incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Feroviare București, clădirea este veche și degradată, tot mobilierul este deteriorat, degradat sau rupt (mese, scaune, dulapuri), chiar și în biroul personalului, întregul centru fiind impropriu cazării persoanelor private de libertate.
Față de cele constatate a fost emisă Recomandarea nr. 127/2024, către Ministerul Afacerilor Interne pentru identificarea unei locații supraterane în care să funcționeze Centrul de Reţinere și Arest Preventiv nr. 2, care să corespundă standardelor europene sub aspectul suprafeței, volumului, ventilației și Recomandarea nr. 134/2024, către Serviciul Independent de Reţinere și Arestare Preventivă.
Prin adresa nr. 933078 din 28.08.2024, domnul Bogdan Berechet, chestor principal de poliție, ne-a adus la cunoștință că, având în vedere recomandările Avocatului Poporului exprimate cu privire la spaţiul de cazare, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în prezent funcţionează un număr de 10 Centre de Reţinere şi Arestare Preventivă, dispersate pe întreg teritoriul Municipiului Bucureşti, cu o capacitate de custodie de 280 locuri, iar cu respectarea a 4mp, un număr de 175 locuri.
Din data de 06.09.2023, capacitatea de custodie a centrelor de reţinere şi arestare preventivă din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti a scăzut cu 18 locuri, întrucât Centrul de Reţinere și Arestare Preventivă nr. 6 din cadrul Secţiei 9 Poliţie a fost desfiinţat.
Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 2 din cadrul Serviciului Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă este amplasat la demisolul clădirii din Bucureşti, Calea Giuleşti 2-4, sector 6, în incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Bucureşti şi este prevăzut cu 5 camere de deţinere, în care sunt cazate persoane de sex bărbătesc, cu un număr de 20 locuri de cazare, iar cu respectarea a 4mp, 10 locuri.
Amenajarea camerelor cu paturi suprapuse se regăseşte la nivelul tuturor centrelor, fiind o soluţie în scopul asigurării drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate prezentate pentru încarcerare de organele judiciare şi evitarea transferului acestora în Centrele de Reţinere şi Arestare Preventivă din ţară.
În prezent, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, se continuă demersurile privind amenajarea unui centru unic sau modernizarea locaţiei din str. George Georgescu nr.1-3, sector 4, Bucureşti, în funcţie de posibilităţile locative ale personalului administrativ, care să corespundă cerinţelor recomandate de către instituţiile naţionale şi internaţionale cu rol în apărarea drepturilor persoanelor private de libertate.
Prin Nota nr. 930619/11.07.2024 au fost identificate spaţii din segmentul de cazare al Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. l pentru suplimentarea locurilor cu aproximativ 16, fiind evaluate împreună cu specialiştii din cadrul Serviciului de Logistică pentru demararea procedurii de reamenajarea locaţiilor identificate cu respectarea legislaţiei domeniului execuţional penal.
De la momentul semnalării prezenţei vectorilor în camerele de cazare aferente Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă numărul 2, au fost întrepinse următoarele măsuri:
-schimbarea saltelelor de la camerele de cazare numerele 1 şi 2,
-reparaţii şi zugrăvirea camerei de cazare numărul 2,
-igienizarea în toate camerele de deţinere şi spaţiile anexe, la o cameră fiind efectuate mai multe activităţi,
-curăţate toate aerele condiţionate, atât din camerele de deţinere si cel din camera şefului de schimb şi reparat aerul condiţionat din camera numărul 4
-eliberată curtea de aer la data de 31.07.2024 de saltele uzate şi igienizarea,
-la data de 29.08.2024, schimbarea tuturor celor 20 de saltele, aferente celor 5 camere de deţinere şi dezinsecţia tuturor camerelor şi spaţiilor anexe.
Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr.2 este dotat cu 7 frigidere unde se depozitează hrana persoanelor private de libertate, câte un frigider aferent fiecărei camere, un frigider unde sunt depozitate probele zilnice ridicate, şi un frigider suplimentar pentru hrana furnizată de Penitenciarul Bucureşti-Rahova. Au fost făcute demersurile necesare pentru păstrarea hranei aferente cinei, într-un frigider special destinat.
Prin Serviciul de Logistică au fost făcute demersurile necesare, ca în regim de urgenţă să fie înlocuit sau reparat uscătorul de rufe, după caz şi pentru amenajarea curţii de plimbare şi a camerei de vizită cu scaune şi mese.
Locaţia unde îsi desfăşoară activitatea Centrul de Reţinere și Arestare Preventivă nr.2, nu permite amenajarea unor căi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.
În ceea ce priveşte recomandarea referitoare la componenta resursei umane, respectiv, „ocuparea posturilor vacante (agenţi de poliţie) în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr.2”, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost demarate procedurile pentru scoaterea unor posturi de agenţi, prin încadrare din sursă externă, care vor avea loc 05.10.2024, iar conducerea unităţii a selectat un număr de trei funcţii de agent de poliţie de la nivelul acestui centru.
Totodată, până în prezent, conducerea Serviciului Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă a identificat un agent de poliţie care a fost mutat de la o altă subunitate de poliţie, fiind făcute în continuare demersuri pentru promovarea funcţiilor vacante de la nivelul Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă către subunităţile din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
Mai mult, conducerea serviciului a identificat soluţii de moment potrivit legii, în vederea delegării la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 2 pe o perioadă determinată, a unor poliţişti din cadrul Serviciului Independent de Reţinere şi Arestare Preventivă pentru asigurarea unui serviciu, în conformitate cu cadrul legal şi în scopul asigurării siguranţei deţinerii.
Prin nota-raport nr. 1019171/10.03.2022 au fost stabilite unele măsuri pentru eficientizarea acordării asistenţei medicale în condiţii optime, respectiv toate centrele din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti custodiază, prin rocadă, câte 6 luni, persoane private de libertate cu afecţiuni medicale cronice sau toxicodependente, criteriul desemnării fiind locaţii apropiate teritorial.
Administraţia Centrelor de Reţinere și Arestare Preventivă din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti are în vedere ca prioritate amenajarea şi modernizarea spaţiilor de custodie din responsabilitate şi asigură cu operativitate activităţile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie potrivit contractului cadru şi depune toate diligentele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, în dinamica în funcţie de nevoile curente.

De asemenea, Penitenciarul Brăila se confruntă cu lipsă de personal operativ, în special în ceea ce privește agenții supraveghetori (ar mai fi necesară angajarea unui număr de 25 de persoane) și ofițerii (în prezent este necesară angajarea unui număr de 18 persoane).

Concluzie: având în vedere că la nivelul Penitenciarului Brăila este necesară angajarea de personal suplimentar (operativ și medical), instituția Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 129 din 2 august 2024 privind respectarea art. 22 alin. (1) şi art. 41 din Constituţie, privind dreptul la viaţă şi la libertate fizică şi psihică, respectiv dreptul la muncă și protecția socială.

Urmare emiterii Recomandării nr. 129 din 2 august 2024, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat următoarele:

„Având în vedere Recomandarea nr. 129 din 02 august 2024, emisă de instituția Avocatul Poporului, vă comunicăm faptul că, Administrația Națională a Penitenciarelor a luat la cunoștință cu deosebit interes și considerație recomandarea transmisă, privind identificarea unor modalități eficiente și rapide de soluționare a situației deficitului de personal și posibilitatea de suplimentare a posturilor prevăzute în schema de personal din cadrul Penitenciarului Brăila.

Astfel, vă aducem la faptul că, Administrația Națională a Penitenciarelor își însușește recomandarea transmisă, sens în care menționăm măsurile dispuse, precum și  evoluția inițiativelor noastre dedicate creșterii capacității de personal la nivelul sistemului administrației penitenciare, după cum urmează:

1. Suplimentarea posturilor, în raport cu numărul persoanelor private de libertate custodiate

În urma analizelor realizate, Administrația Națională a Penitenciarelor a promovat un proiect de Memorandum cu tema: „Suplimentarea numărului maxim de   posturi prevăzute pentru sistemul administrației penitenciare cu 1600 de posturi.” (…)

2. Aplicarea dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare.

În funcție de nevoile și prioritățile sistemului administrației penitenciare, în acord cu fondurile bugetare alocate cu această destinație, sub coordonarea Ministerului Justiției, instituție în a cărei subordonare se află Administrația Națională a Penitenciarelor, pornind de la situația posturilor vacante existente, în raport de deficitul existent, se va analiza posibilitatea promovării unui memorandum către Guvernul României.

Luând în considerare, aspectele prezentate mai sus facem mențiunea că, atât organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din poliția penitenciară, cât și demersul inițial de suplimentare a posturilor, constituie angajamente ferme pentru asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate.” 

A. Gestionarea evenimentelor înregistrate la nivelul DGPMB, IPJ Dâmboviţa şi Constanţa:

Situaţiile la care aţi făcut referire, au fost gestionate de către poliţiştii din cadrul unităţilor sus-menţionate iar intervenţia în cadrul acestora s-a realizat cu operativitate şi cu respectarea procedurilor de intervenţie aflate în vigoare.

În urma producerii acestor evenimente, au fost întocmite dosare penale, aflate în supravegherea unităţilor de parchet competente teritorial, iar faţă de mai multe dintre persoanele implicate în eveniment, au fost dispuse gradual şi măsuri preventive, în conformitate cu prevederile legale.

Reiterăm faptul că, activitatea organelor de cercetare penală este supravegheată de către procuror, urmărirea penală având ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora iar potrivit art. 285, alin. (2) din Codul de Procedură Penală, procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.

B. Referitor la datele solicitate:

Din datele statistice existente la nivelul IGPR rezultă faptul că, la nivel naţional, în primele patru luni ale anului 2024, au fost sesizate 18.397 infracţiuni stradale, acestea reprezentând un procent de 11% din totalul infracţiunilor sesizate poliţiei, fiind caracterizate în mare parte de infracţiuni fără un pericol social deosebit.

În ceea ce priveşte numărul infracţiunilor săvârşite cu violenţă în segmentul stradal, având în vedere faptele penale cu un impact ridicat pentru societate (omor, tâlhărie, viol şi lovituri cauzatoare de moarte, inclusiv în forma tentativei), se constată faptul că acestea reprezintă un procent de 2% din totalul infracţiunilor stradale sesizate, înregistrând o scădere cu 19% faţă de perioada similară a anului precedent.

După modul de dispunere a infracţionalităţii stradale sesizate, rezultă că aceasta este direct proporţională cu densitatea populaţiei, manifestându-se preponderent în judeţele ce au mai mult de 100 locuitori/km2, aici fiind înregistrate peste 500 de infracţiuni (Bihor, Cluj, Mureş, Braşov, Bacău, Brăila, Constanţa, Iaşi şi la DGPMB).

Aproximativ 60% din infracţionalitatea stradală sesizată se concentrează în Bucureşti (26%) şi în judeţele cu municipii reşedinţă de judeţ de rang I – care sunt şi poli de dezvoltare.

C. Măsuri dispuse la nivel naţional:

Prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale constituie un obiectiv prioritar pentru Poliţia Română, continuându-se aceeaşi manieră de abordare, axată pe apropierea de comunitate, pregătirea antiinfracţională a cetăţenilor şi perfecţionarea sistemului de ordine şi siguranţă publică, un segment important al misiunii structurilor de ordine publică constituindu-1 sporirea fermităţii şi eficienţei activităţii de intervenţie la evenimentele soldate cu violenţă.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.081/2023, a fost aprobată Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2023-2027, implementarea acesteia fiind necesară şi datorită modului în care se reflectă în plan social activitatea structurilor cu responsabilităţi în domeniu, a aşteptărilor populaţiei în legătură cu aceasta, pentru configurarea unui răspuns adecvat la noile ameninţări ce vizează spaţiul de siguranţă publică, în conţinutul acesteia fiind trasate direcţiile de acţiune şi responsabilităţile fiecărei instituţii / autorităţi publice implicate. 

Astfel, petentul susținea că, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița nu au fost respectate prevederile Legii nr. 280/2023 privind accesul cu prioritate pentru femei gravide, precum şi pentru persoane însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani.
Faţă de aspectele sesizate, în temeiul dispoziţiilor art. 59 din Constituţie coroborat cu art. 4 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, am supus atenției domnului Bogdan Despescu, secretar general în cadrul Ministerului Afacerilor Interne examinarea situației relatate, având în vedere că Legea nr. 280/2023 prevede obligativitatea și nu posibilitatea acordării de prioritate a femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate.
În acelaşi timp, am rugat luarea măsurilor legale ce se impun şi să dispună informarea Avocatului Poporului și cu privire la posibilitatea de a deschide o pistă specială pentru persoanele prevăzute în Legea nr. 280/2023 la punctele de trecere a frontierei, eventual CD/Persoane cu prioritate.
Prin adresa nr. 125116 din 14.06.2024, am fost informați că, la intrarea în şi din România prin punctele de trecere a frontierei, controlul de frontieră se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene în materie, poliţiştii de frontieră români acţionând la capacitate maximă, în sistem integrat, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu , în vederea gestionării în bune condiţii a traficului de călători, a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi a altor bunuri.
În context, se menţionează că Poliţia de Frontieră dispune măsurile necesare pentru eficientizarea activităţii şi reducerii timpului de aşteptare la frontieră, ţinând cont şi de specificitatea activităţilor desfăşurate cu ocazia controlului care presupune, printre altele, şi efectuarea de verificări speciale în cazul trecerii frontierei de către minori sau iniţierea unor proceduri specifice pentru prevenirea şi combaterea stărilor de pericol, în cazul existenţei unor suspiciuni sau informaţii, referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei, care pot fi uneori din cele deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
Astfel, în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, poliţiştii de frontieră respectă pe deplin drepturile cetăţenilor, prin măsurile întreprinse urmărind în permanenţă asigurarea verificării rapide şi corecte a documentelor, cu prioritizarea persoanelor vulnerabile, fiind depuse toate eforturile în vederea realizării unui echilibru între securitatea persoanelor, fluenţa traficului şi prevenirea săvârşirii infracţiunilor la regimul frontierei de stat.
În adresa nr. C.R. 17935 din 8.04.2024, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a răspuns petentului faptul că ”cu privire la minori, Regulamentul (UE) 2016/399 nu instituie norme referitoare la efectuarea controlului specific la frontieră cu prioritate, însă nici nu interzice în mod expres statelor membre acest demers”, iar România a ales să acorde acest drept necondiționat adoptând Legea nr. 280/2023 prin care a impus tuturor autorităților să asigure prioritate la casieriile/ghişeele /casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane.
Față de răspunsul primit, a fost emisă Recomandarea nr. 117/2024 către Ministerul Afacerilor Interne pentru găsirea modalității de organizare a infrastructurii necesare pentru respectarea prevederilor Legii nr. 280/2023 privind accesul cu prioritate pentru femei gravide, precum şi pentru persoane însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani la toate ghișeele și punctele de lucru cu cetățenii din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prin asigurarea de linii/ghișee speciale sau, în cazul lipsei de personal sau a spațiului, instalarea de panouri informative că persoanele mai sus menționate au dreptul de a fi primite cu prioritate.
Prin adresa nr. 19231 din 16.09.2024, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne ne-a adus la cunoștință că, aşa cum reiese inclusiv din expunerea de motive a actului normativ mai sus menţionat, protecţia maternităţii se materializează în legislaţia europeană prin oferirea accesului prioritar la anumite servicii (comerciale, culturale, publice/administrative), ca o formă de respectare a regulilor de comportament social cotidian.
Această formă de discriminare pozitivă, social şi cultural acceptată, nu poate funcţiona pentru toate modalităţile de interacţiune cu publicul specifice instituţiilor de aplicare a legii, conform competenţelor legale pe care acestea le au, cum ar fi, spre exemplu, activităţile de legitimare, verificare sau control.
În acest sens, raportat la domeniul de competenţă al Ministerului Afacerilor Interne, accesul prioritar pentru femeile gravide sau persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani este implementat în cazul serviciilor publice tip ghişeu, la care se primesc/eliberează documente, se oferă informaţii sau consiliere cetăţenilor şi care presupun o relaţionare nemijlocită cu publicul.
În prezent, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cele mai relevante servicii publice tip ghişeu la care se primesc/depun documente, se oferă informaţii sau consiliere vizează domeniile eliberare paşapoarte, permise de conducere şi înmatriculări, evidenţa populaţiei sau relaţii cu publicul, unele dintre acestea generând timpi sau linii de aşteptare.
Pentru aplicarea regimului prioritar prevăzut de Legea 280/2023, în cadrul acestor servicii există fie ghişee distincte, fie sunt afişate prevederile legale care asigură un regim prioritar femeilor gravide şi persoanelor care însoţesc minori cu vârsta de până la 5 ani, aşa cum este prevăzut la art. 2 şi 3 din legea mai sus menţionată.
Totodată, există obligativitatea instruirii periodice a personalului care lucrează la astfel de ghişee, în sensul acordării de prioritate categoriilor de persoane protejate de norma legală.
În concret, femeile gravide, precum şi cele care însoţesc minori cu vârsta de până la 5 ani care accesează astfel de servicii sunt scutite de a sta la rând sau de orice altă modalitate de aşteptare.
Totodată, am fost informați că Ministerul Afacerilor Interne este preocupată de informatizarea cât mai multor servicii publice, prin platforme de programări online sau de transmitere/primire a unor documente în format electronic, un exemplu concret fiind HUB-ul de servicii al MAI, portal prin intermediul căruia cetăţenii interacţionează online cu instituţia respectivă pentru accesarea mai multor servicii, printre care: obţinerea certificatului de cazier judiciar, obţinerea istoricului sancţiunilor rutiere, programare online în vederea eliberării paşaportului, înscrierea în instituţiile de învăţământ ale MAI, transmiterea răspunsului la scrisoarea de informare privind încălcarea normelor rutiere, obţinerea avizului MAI pentru documentaţiile de urbanism, precum şi a celor pentru autorizarea construcţiilor, eliberarea şi verificarea apostilei etc.
În context, am primit asigurări că Ministerul Afacerilor Interne aplică prevederile Legii nr. 280/2023, scopul fiind acela de a creşte calitatea serviciilor publice destinate cetăţenilor.

 În vederea stabilirii cu exactitate a situaţiei de fapt, în cauză a fost efectuată o anchetă la Penitenciarul Găești (unitate în care era custodiat la acea dată) și au fost întreprinse demersuri scrise la Administrația Națională a Penitenciarelor.

Urmare a anchetei efectuate și a demersurilor întreprinse, au rezultat următoarele informații principale:

Dispoziţiile Ordinului comun al Ministrului Sănătăţii şi Ministrului Justiţiei, nr. 4858/C/2022 îl încadrează pe deţinut ca inapt pentru desfăşurarea de activităţi lucrative, chiar dacă pentru alte boli ale aparatului cardiovascular: ordinul permite desfăşurarea de munci uşoare, cu avizul medicului de medicina muncii; deţinutul nu deţine fondurile necesare efectuării investigaţiilor solicitate de medicul expert în vederea stabilirii gradului de invaliditate, şi nici nu poate desfăşura activităţi lucrative remunerate în vederea suplimentării acestora, fiind inapt de muncă, potrivit prevederilor legale.

În conformitate cu art. 6 alin. (1) Ordinul Nr. 4858/C/3363/2022 din 24 octombrie 2022 „privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, „Asistenţa medicală se acordă cu respectarea standardelor terapeutice stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, a standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective, a recomandărilor referitoare la regulile europene şi internaţionale pentru penitenciare specifice domeniului medical şi a legislaţiei execuţional-penale în vigoare”. Reclamantul beneficiază de asistenţă medicală, prin dispensarizare la nivelul cabinetului medical şi de prezentare în reţeaua sanitară publică, precum şi de tratament medicamentos, conform recomandărilor medicilor specialişti. În luna noiembrie, deținutul a fost prezentat la consult cardiologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, în urma căruia a primit recomandare de tratament. Pacientul nu are recomandare de reevaluare cardiologică.

De asemenea, din analiza documentelor medicale a rezultat faptul că, deținutul prezintă o necomplianţă terapeutică faţă de indicaţiile personalului medical.

Totodată, având în vedere susținerile petentului referitoare la o posibilă acordare a pensiei de invaliditate, în urma informațiilor solicitate Administrației Naționale a Penitenciarelor a rezultat faptul că, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi care au realizat stagiu de cotizare, în condiţiile legii. În vederea întocmirii dosarului medical de pensionare, unitatea penitenciară acordă activităţi de sprijin deţinuţilor în vederea obţinerii documentelor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale şi în vederea medierii sociale în raport cu instituţiile publice (pentru obţinerea documentelor prin care se dovedesc elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie). În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

La nivelul sistemului administraţiei penitenciare a fost apreciată ca fiind oportună demararea consultărilor cu privire la propunerile legislative de modificare a Ordinului comun al Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii nr. 4858/C/3363/2022 privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în ceea ce priveşte încadrarea persoanelor private de libertate în categoria „inapt” selecţionate la muncă. În acest sens, s-a opinat ca fiind oportună revizuirea baremului afecţiunilor medicale, precum şi al altor stări şi condiţii medicale pentru stabilirea capacităţii de muncă la finalul perioadei de carantină şi observare, prevăzut în actul normativ ante-menţionat, aspect care va fi dezbătut în cadrul întâlnirilor grupului de lucru desemnat prin Decizia Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Cu privire la disponibilitatea petentului de a participa la muncă, ni s-a precizat faptul că, dreptul la muncă al deţinuţilor se exercită în conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr.254/2013, astfel, „persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora „. Prin urmare,  selecţionarea şi repartizarea pentru muncă se realizează în funcţie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de deţinere, la propunerea unei comisii anume constituită la nivelul penitenciarului, care analizează conform criteriilor de selecţionare la muncă prevăzute în Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 500165/2017 cu modificările şi completările ulterioare, şi propune directorului locului de deţinere repartizarea la muncă, în funcţie de necesităţile locului de deţinere şi de solicitările beneficiarilor, ținând cont de starea de sănătate, regimul de executare, situaţia disciplinară, gradul de risc ori alte elemente relevante.

Dat fiind cele mai sus menționate, s-a stabilit că persoana privată de libertate în cauză este inaptă de muncă, decizie luată în conformitate cu dispozițiile Ordinului 4858/2022 pentru desfăşurarea de activităţi lucrative. 

În urma demersurilor întreprinse de instituția Avocatul Poporului în vederea lămuririi situației de fapt, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ne-a comunicat în principal următoarele:

Poliţia Capitalei este reprezentată în cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Bucureşti, participând la elaborarea planurilor strategice anuale, în scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienței serviciului poliţienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează.

În cursul anului 2023, la nivelul Municipiului Bucureşti, Poliţia Capitalei a desfăşurat o serie de campanii de prevenire a criminalităţii, printre care exemplificăm:

• Prevenirea traficului şi consumului de droguri
• Campania „Cerşetoria ajutor nu!”
• Proiectul „ Pe stradă nu e acasă”
• Proiectul „ Fără Discriminare”
• Campanii de informare şi prevenire a violenţei domestice.

De asemenea, tot cu scop preventiv, au fost organizate 781 întâlniri cu elevii în cadrul proiectelor de prevenire a victimizării minorilor la care au participat 26.727 beneficiari copii şi 3748 cadre didactice dar şi peste 260 de activităţi preventive pe tema infracţiunilor contra patrimoniului cu mai mult de 62.500 beneficiari.

Urmare activităţilor preventive, dar şi reactive desfăşurate de către toate structurile de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, conform datelor statistice, s-a înregistrat o scădere a infracţionalităţii stradale sesizate în 2023 faţă de anul 2022 cu 1,83%, respectiv, de la 16318 infracţiuni stradale înregistrate în 2022, la 16019 infracţiuni stradale înregistrate în 2023. Infracţionalitatea stradală reprezintă 21% din totalul infracţiunilor sesizate.

În perioada 01.01.2024 – 29.02.2024, au fost sesizate un total de 2222 de infracţiuni stradale, cu 2,24% mai puţine decât în perioada similară din 2023 când au fost sesizate 2273 de infracţiuni stradale. De asemenea, este de menţionat faptul că, dintre cele 2222 infracţiuni stradale înregistrate în primele 2 luni ale anului curent, un procent de 23,54% sunt infracţiuni constatate în flagrant, faţă de 20,14% în aceeaşi perioadă a anului 2023.

În ceea ce priveşte infracţiunile de tâlhărie din mediul stradal, în anul 2024 au fost sesizate cu 22,62% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.

Totodată, se observă o scădere cu 5,46% a infracţiunilor de furt din buzunare/genţi sesizate stradal la nivelul Municipiului Bucureşti, de la 238 de fapte în primele 2 luni 2023 la 225 fapte în perioada similară a anului 2024.

Conform Numbeo, cea mai mare bază de date disponibilă online care măsoară printre altele şi calitatea vieţii, Municipiul Bucureşti este în top 100 cele mai sigure oraşe din lume, aflându-se pe locul 67, depăşind cu mult alte capitale europene importante, precum Lisabona, Madrid, Amsterdam, Oslo sau Budapesta.

În concluzie, activităţile preventive dar şi reacţia fermă a structurilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti precum şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu, au contribuit semnificativ la creşterea gradului de siguranţă şi încredere al cetăţenilor, la crearea unei imagini de capitală sigură în Europa, devenind astfel un oraş din ce în ce mai atractiv pentru turiştii străini, fiind înregistraţi anual peste 1 milion de cetăţeni străini care vizitează Municipiul Bucureşti.

Ca urmare a informațiilor solicitate Inspectoratului General al Poliției Române, autoritatea sesizată ne-a transmis adresa nr. 7582 din 6 martie 2024, din care rezultă, în esență, următoarele:

Având în vedere specificul faptei de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care se află sub influenţa unor substanţe psihoactive, în al cărei conţinut constitutiv se află un element care nu poate fi perceput şi stabilit prin propriile simţuri dc către agentul constatator, legiuitorul a stabilit că testarea preliminară a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

Mijlocul tehnic certificat este definit în cuprinsul art. 6 pct. 19 din ordonanţa referită ca fiind dispozitivul care dovedește consumul de substanţe psihoactive ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie. Aparatul drugtest este destinat identificării simultane, calitative, a substanţelor sau claselor de substanţe interzise din saliva umană.

Legiuitorul a apreciat că un rezultat pozitiv preliminar, fără a se indica o anumită valoare a cantităţii de substanţă, este suficient pentru a declanşa cercetările sub aspectul săvârşirii faptei prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul Penal, respectiv conducerea unui autovehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

Din datele deținute de Inspectoratul General al Poliției Române, rezultă faptul că, la nivel naţional, în anul 2021 au fost infirmate 23,2% din totalul mostrelor biologice prelevate conducătorilor auto depistaţi pozitiv la testele efectuate cu aparatele drug test. în anul 2022, procentul a fost de 29,5%, iar în primele 11 luni ale anului 2023, 24,7%.

Cu privire la cauzele care au generat aceste rezultate, nu se poate face o analiză obiectivă a numărului testelor preliminare pozitive infirmate de rezultatele analizelor mostrelor biologice, transmise de instituţiile de medicină-legală, din următoarele considerente:

– există proceduri judiciare în derulare, urmărirea penală nefiind publică;

– sensibilitatea aparatului/casetelor de test la noi substanţe psihoactive, altele decât cele relevate de caseta de test;

Aceste noi substanţe psihoactive au apărut pe piaţa drogurilor din România în 2009, iar în anul 2019 s-au situat pe primul loc în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, înregistrând cel mai mare nivel al consumului în populaţia generală. Cele mai consumate sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor.

Potrivit Raportului Naţional privind Situaţia Drogurilor – 2022 al Agenţiei Naţionale Antidrog din Ministerul Afacerilor Interne, se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive. pentru care se observă o creştere alarmantă, atât în rândul populaţiei generale, cât şi al celei tinere. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani).

În luna decembrie a anului 2023, Inspectoratul General al Politiei Romane a achiziţionat 244 de sisteme electronice mobile de depistare a substanţelor stupefiante în salivă, model Drager Drugtest 5000, prin proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Infrastructura Mare, cadrul financiar 2014 – 2020.

Cu aceasta ocazie, reprezentanţii producătorului au instruit un număr de 367 de poliţişti, din cadrul tuturor structurilor teritoriale de politie rutieră, pentru utilizarea acestor aparate.

De asemenea, în luna februarie a anului 2024, reprezentanţii producătorului se vor deplasa la sediile a 15 inspectorate de poliţie judeţene şi vor continua activităţile de instruire in domeniul utilizării aparatelor model Drager Drugtest 5000.

Totodată, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se realizează o verificare anuală, activitate realizată de către Direcţia Asigurare Logistică Integrată din cadrul Direcţiei Generale Logistice a M.A.I., pentru asigurarea funcţionarii corespunzătoare a dispozitivelor Drager DrugTest 5000, utilizate de structurile de poliţie rutieră.

Prin această activitate se certifică funcţionarea la parametrii impuşi de producător, unitatea în cauză eliberând în acest sens un certificat de verificare şi funcţionare, individual pentru fiecare dispozitiv verificat, document înregistrat, cu valabilitate 1 an sau 500 de testări.

Dispozitivul Drager DrugTest 5000 este utilizat la nivel mondial, iar în majoritatea statelor  membre ale Uniunii Europene  este reglementat acelaşi mod de lucru de verificare a prezenţei în salivă a acestor substanţe, fiind sancţionată orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanţe psihoactive, indiferent de nivelul concentraţiei acestora. 

Din analizarea aspectelor semnalate, rezultă că petentul reclamă condițiile în care a fost transportat cu autospeciala unității de deținere pentru a fi prezentat la instanța de judecată.

Pentru verificarea susținerilor formulate de petent, Avocatul Poporului a aprobat efectuarea unei anchete la Penitenciarul Botoșani, de către reprezentanții Biroului Teritorial Suceava.

În cadrul anchetei, au fost purtate discuții cu personalul din conducerea unității de deținere și au fost puse la dispoziția echipei de anchetă documente cu privire la componența parcului auto al Penitenciarului Botoșani. De asemenea, persoana privată de libertate a fost audiată.

Astfel, din verificările efectuate de către reprezentanții instituției Avocatul Poporului, din documentele și informațiile furnizate de conducerea Penitenciarului Botoșani, precum și din studierea cadrului legislativ, au rezultat următoarele:

• Penitenciarul Botoșani dispune de un parc auto ce cuprinde opt autovehicule operative transport deținuți.
• Toate autospecialele sunt parcate conform OMJ nr. 1316/C/2012 din 29 martie 2012 în garaje (remize) neîncălzite, dar acoperite. Au sistem de încălzire propriu, suplimentar, toate au în dotarea mașinii și încălzire auxiliară (siroco) pentru a suplimenta încălzirea în cabine.
• La momentul desfășurării anchetei, Autoduba Iveco Eurocargo – Autovehicul Special M3 (clasificat RAR) era curată și este folosită, cu precădere, în misiunile de transfer de 2 ori pe săptămână și la instanțele de judecată când sunt mai mulți deținuți cu afaceri judiciare în același loc, motiv pentru care, la bord sunt înregistrați 378.000 km.

Autoduba Iveco Eurocargo a fost achiziționată în luna decembrie a anului 2016 și dată în folosință în data de 29.12.2016, cu o durată normală de utilizare de 7 ani, condiție îndeplinită în luna decembrie 2023

• Potrivit art. 5 alin. (1) din OMJ nr. 3015/C din 20 decembrie 2010 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind scoaterea din funcțiune/declasarea și casarea activelor fixe și a bunurilor materiale de natura obiectelor de inventar aflate în patrimoniul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, se prevede că pe lângă îndeplinirea duratei normale de utilizare este necesară și îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții:

(1) Activele fixe și materialele de natura obiectelor de inventar în folosință, pieselor de schimb și subansamblelor se scot din funcțiune și se casează dacă și-au îndeplinit durata normală de utilizare și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

– au devenit inutilizabile ca urmare a gradului avansat de uzură, nu mai pot primi o altă destinație sau utilizare și nici nu pot fi reparate, recondiționate, adaptate sau modernizate;

– exploatarea lor nu mai este eficientă din punct de vedere operativ sau economic datorită uzurii morale și nici nu au putut fi valorificate sau transferate;

– costul unei reparații sau recondiționări depășește 60% din valoarea de achiziție pentru un bun similar nou. Prin valoare de achiziție se înțelege costul unei valori materiale echivalent nouă la care se adaugă cheltuielile de transport, instalare și punere în funcțiune;

– depășesc costurile normate de combustibil și lubrifianți, iar transformarea acestora în vederea încadrării în consumurile stabilite nu este eficientă sau posibilă;

– sunt avariate prin accidente, catastrofe, incendii, calamități naturale sau ca urmare a unor activități operative de pregătire, de producție sau administrative, iar costul reparării depășește nivelul stabilit la lit. c) sau repararea lor nu este economicoasă;

– aparatura și instalațiile de măsură, control și reglare pentru care organele de metrologie autorizate nu mai avizează folosirea lor întrucât parametrii funcționali au devenit necorespunzători;

– instalațiile mecanice sub presiune și de ridicat, precum și utilajele și sculele a căror exploatare a fost interzisă de organele autorizate;

– prototipurile care nu dau rezultatele preconizate;

– construcțiile și instalațiile aferente sau părți din acestea, devenite improprii datorită exploatării lor în condiții normale sau care nu mai pot fi folosite în scopul pentru care au fost destinate și nici în alte scopuri;

– construcțiile și instalațiile care împiedică executarea lucrărilor de sistematizare, dezvoltare, construcție sau reconstrucție, legal aprobate, și care nu pot fi evitate sau mutate pe alt amplasament;

– nu au putut fi valorificate, în condițiile stipulate de actele normative în vigoare.

De asemenea, art. 5, alin. (4) din același act normativ precizează că: simpla îndeplinire a duratei normale de funcționare sau depășirea costurilor normate de combustibil și lubrifianți, transformarea acestora în vederea încadrării în consumurile stabilite nefiind eficientă sau posibilă, nu constituie temei pentru scoaterea din funcțiune și casarea unor active fixe sau declasarea unor bunuri materiale de natura obiectelor de inventar în folosință, pieselor de schimb și subansamblelor.

• Din datele tehnice ale parcului auto transport operativ deținuți, pentru casare și scoatere din funcțiune se încadrează autoduba Scania P230.
• În prezent, Penitenciarul Botoșani utilizează autoduba Scania P230 ca rezervă în cazul unor defecțiuni la autoduba Iveco Eurocargo, motiv pentru care în ultimii doi ani s-au făcut demersurile și solicitările necesare în vederea obținerii de fonduri bugetare necesare pentru achiziționarea unei autodube noi, de capacitate 44 locuri (37 deținuți și 7 polițiști de penitenciare), care va fi utilizată în locul autodubei Iveco Eurocargo iar aceasta v-a deveni, la rândul ei, rezervă, însă de fiecare dată bugetul aprobat nu a cuprins această solicitare.

Urmare analizării documentelor prezentate și a constatărilor rezultate din ancheta efectuată la Penitenciarul Botoșani, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 50 din 4 martie 2024, privind dispunerea măsurilor necesare pentru achiziționarea unei autospeciale de transport operativ persoane private de libertate de către Penitenciarul Botoșani.

Referitor la Recomandarea nr. 50/2024 transmisă Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care s-a solicitat luarea măsurilor necesare în vederea achiziționării unei autospeciale de transport operativ persoane private de libertate de către Penitenciarul Botoșani, am fost informați că Administrația Națională a Penitenciarelor și-a însușit cele precizate în cuprinsul recomandării, fiind întreprinse demersuri de îndreptare.

Astfel, prin adresa ANP nr. 27568/2024, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 11896 din 10 aprilie 2024, se menționează faptul că ,,la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, există în derulare o procedură de achiziţie centralizată având ca obiect furnizarea de autospeciale transport persoane private de libertate cu capacitatea de 16 şi 22 locuri, pentru o perioadă de 36 luni.

De asemenea, la data prezentei, este în curs de finalizare documentaţia necesară iniţierii procedurii de achiziţie centralizată de autospeciale transport persoane private de libertate cu capacitatea totală de 44 locuri, sens în care, ulterior finalizării procedurilor de achiziţie publică centralizată, unitatea penitenciară are posibilitatea de a-şi reînnoi/reîntregi parcul auto pentru executarea misiunilor operative ce le revin.”

Ne-am adresat Inspectoratului General pentru Situați de Urgență, supunând examinării contextul prezentat, și, în special, concluziile și măsurile dispuse urmare verificărilor interne efectuate de ISU ulterior incidentului descris în presă.

Prin adresa nr. 86174  din data de 5 februarie 2024, autoritatea sesizată ne-a răspuns solicitărilor, iar față de reiterarea solicitării noastre făcută prin adresa nr. 8599 din 25.04.2024, de a ni se preciza dacă ceilalți membri ai echipajului au fost cercetați disciplinar, prin adresa nr. 881613 din 11.06.2024, ni s-a răspuns că, “Referitor la restul cadrelor militare ce au făcut parte din echipajul SMURD ce au acționat la intervenția indicată mai sus, nu s-a dispus cercetarea disciplinară”.

Prin Recomandarea nr. 125/2024, transmisă Ministerului Afacerilor Interne, instituția Avocatul Poporului a solicitat prelucrarea cu personalul din subordine cu atribuții în activitatea de situații de urgență a evenimentului petrecut la începutul lunii august 2023, a aspectelor de ordin penal, cât și culpele de natură morală, atât în ipostaza autoratului cât și a complicităților.

Prin adresa nr. 495407 din 31.07.2024, Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, ne-a informat că entitatea respectivă și-a însușit Recomandarea formulată, în integralitatea ei, și, în consecință a dispus prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență implementarea cu celeritate a acesteia la nivelul structurilor sale subordonate.

 La analizarea contextului reclamat, în urma demersurilor întreprinse de către instituția Avocatul Poporului, a rezultat că deținutul în cauză se afla transferat pentru afaceri judiciare în momentul sosirii mandatului poștal, astfel că pensia nu i-a putut fi virată în cont, fiind necesară prezența titularului, în aceste condiții pensia sa a fost returnată Casei de Pensii a Sectorului 6.

Conform extrasului de cont pus la dispoziție de către Serviciul financiar al Penitenciarului Giurgiu, pensia aferentă lunii noiembrie i-a fost virată în cont în data de 5.12.2023, iar cea aferentă lunii decembrie, pe data de 16.01.2024.

Față de cele constatate, s-a aprobat emiterea unei Recomandări, adresate conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la luarea măsurilor necesare pentru prezentarea talonului de pensie titularului dreptului și înlăturarea disfuncționalităților la achitarea drepturilor bănești aferente, cuvenite titularului, în condițiile legii.

Ca urmare, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a răspuns prin adresa nr. 25947/DRS/20.03.2024 că, la nivelul administrației centrale se analizează oportunitatea elaborării unei instrucțiuni/proceduri ce vizează competențele și responsabilitățile sectoarelor de activitate în achitarea drepturilor bănești aferente pensiilor cuvenite persoanelor private de libertate. 

În esență, petentul afirma că sunt condiții de detenție neconforme, fapt ce l-a determinat să intre în forma de protest a refuzului de hrană. În acest context, în ziua de 5 ianuarie 2024, s-a efectuat o anchetă la Penitenciarul Craiova, ale cărei obiective au fost verificarea susținerilor petentului, respectiv dacă:

1. deținutul mai este în forma de protest;
2. au fost respectate procedurile prevăzute de art. 54 și urm. din Legea nr. 254/2013 coroborat cu art. 261 și urm. din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
3. i se asigură tratament medical adecvat- întrucât petentul afirmă că este suferind de afecțiuni grave;
4. locul în care este custodiat respectă condițiile minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/C din 17 octombrie 2017.

În urma anchetei, a rezultat necesitatea emiterii unei Recomandări, adresate conducerii  Penitenciarului Craiova cu privire la luarea măsurilor necesare pentru interzicerea fumatului în camerele de detenție, în condițiile art. 3 alin. (1) teza finală din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare.

Recomandarea nr. 11/2024 a fost însușită de către directorul Penitenciarului Craiova, care a dispus custodierea deținutului în infirmeria unității împreună cu alți deținuți nefumători, dar și monitorizarea acestui aspect în permanență, în penitenciar fiind amenajate locuri de fumat.

 Prin adresa nr. DGAM/6039/2024, Direcția Generală Asistență Medicală din cadrul Ministerului Sănătății ne-a adus la cunoștință faptul că, începând cu anul 2018, când s-a reuşit dotarea cu aparatură GC-MS, Consiliului Superior de Medicină Legală a emis Hotărârea nr. 5, conform căreia determinarea alcoolului în probele biologice prelevate în legătură cu traficul rutier se efectuează doar prin metoda gazcromatografică în toate judeţele.

Analizele chimice pentru detectarea substanţelor psihotrope şi a drogurilor necesită dotarea structurilor medico-legale cu aparte GC-MS şi HPLC, cu timp lung până la aflarea rezultatelor, din cauza numărului mare de paşi care trebuie efectuaţi între preluarea cazurilor în cadrul laboratorului şi eliberarea buletinelor de analize. Acest tip de analize se pot efectua în prezent la serviciile de medicină legală din judeţele: Argeş, Bistriţa Năsăud şi Sibiu.

Dotarea cu aparatură pentru depistarea drogurilor şi a medicamentelor precum şi personal înalt calificat există numai la 5 institute de medicină legală respectiv: INML „Mina Minovici,, Bucureşti, IML Cluj, IML Iaşi, IML Timişoara, IML Târgu Mureş care, în prezent nu pot asigura (într-un timp scurt) rezolvarea tuturor solicitărilor, numărul acestora crescând continu. Pentru a face faţă solicitărilor tot mai numeroase pentru determinarea cantitativă a substanţelor interzise la persoane suspecte este absolut necesară implementarea unei metode de analiză care să permită identificarea şi dozarea cantitativă a unui număr cât mai mare de substanţe psihoactive, într-un interval de timp cât mai scurt. O astfel de metodă este LC-MS/MS ( cromatograf de lichide cuplat cu spectometru de masă triplu cuadrupol), care ar reduce consumul de reactivi şi de consumabile necesare în acest moment pentru prelucrarea probelor biologice în vederea analizei GC-MS. Prelucrarea rezultatelor obţinute prin analize LC-MS/MS este mai rapidă datorită softului nou de prelucrare a datelor.

Față de răspunsul primit, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 53 din 6 martie 2024 privind luarea măsurilor necesare în vederea dotării tuturor Institutelor de Medicină Legală din țară cu aparatură performantă pentru depistarea drogurilor și a medicamentelor.

Prin adresa nr. DGAM 1506/2024, Ministerul Sănătății ne-a comunicat faptul că, laboratoarele de toxicologie sunt organizate în cadrul tuturor institutelor de medicină legală din cele 5 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Târgu-Mureş, iar la momentul actual, singurul institut în care nu se pot efectua analizele de toxicologie este cel din Craiova.

La data prezentă, laboratoarele de toxicologie sunt organizate şi în cadrul serviciilor de medicină legală judeţene având posibilitatea de a efectua analize chimice (toxicologie) în funcţie de dotarea acestora, dar şi în funcţie de competenţa personalului de specialitate. Serviciile de medicină legală (SML) care efectuează examene toxicologice, inclusiv determinarea substanţelor psihoactive sunt: SML Dâmboviţa, SML Vaslui, SML Harghita, SML SML Vrancea, SML Covasna, SML Constanţa, SML Buzău, SML Argeş, SML Oradea, SML Hunedoara, SML Bistriţa, şi SML Sibiu.

La acest moment, analize prin metoda HPCL (cromatografie de lichide de înaltă performanţă) se pot efectua la SML Argeş şi Sibiu pentru medicamente, iar la SML Bistriţa Nasaud există GC-LS şi LC-MS triplucuadropol care determină substanţe psihoactive cantitativ din urină şi sânge.

INML „Mina Minovici,, Bucureşti are, în prezent, capacităţi funcţionale de toxicologie medico-legală, inclusiv determinarea substanţelor psihoactive primind solicitări de la 13 SML judeţene aflate în competenţă teritorială precum si IML Craiova.

Conducerea Ministerului Sănătăţii este preocupată de a dezvolta capacitatea instituţională a sistemului de medicină legală în vederea detectării şi analizării substanţelor psihoactive la nivel naţional, astfel că, în baza OMS nr. l196/23.02.2024 la nivelul Ministerului Sănătăţii a fost constituit un grup tehnic de lucru, coordonat de dl. Secretar de stat Alexandru Rogobete, grup de lucru care are ca obiectiv: stabilirea necesarului de echipamente, tipurile echipamentelor, unităţile beneficiare precum şi cantitatea necesară de echipamente pentru fiecare structură medico-legală în vederea dotării laboratoarelor de toxicologie medico-legală din cadrul reţelei naţionale de medicină legală. Grupul de lucru menţionat are în componenţă reprezentanţi ai Băncii Mondiale, iar finanţarea va fi efectuată prin Banca Mondială. 

Prin adresa nr. 4685614/2023, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” ne-a adus la cunoștință faptul că în vederea clarificării situației privind evenimentul din data de 14.11.2023, la nivel instituțional, s-au efectuat controale de către o comisie internă formată din specialiști din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, precum și de către specialiști ai Serviciului Epidemiologie, inspectori sanitari-veterinari de stat ai Direcției Medicale, specialiști ai Direcției Generale Logistice, specialiști ai Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne. Urmare  acestor verificări, nu se poate determina cu exactitate care a fost cauza îmbolnăvirii studenților.

Principalele concluzii și măsuri au fost următoarele:

– incidentul apărut nu a afectat desfășurarea procesului didactic de la nivelul Academiei de Poliție;

– nu sunt și nici nu au fost studenți internați în unitățile spitalicești;

– s-au dispus măsuri de igienizare suplimentară a tuturor spațiilor aferente blocului-alimentar, precum și a spațiilor de cazare și didactice ale Academiei;

– s-au dispus măsuri pentru instruirea suplimentară a studenților privind interzicerea depozitării și servirii alimentelor în alte spații decât cele destinate;

– s-au dispus măsuri pentru instruirea suplimentară a studenților și a personalului de la blocul-alimentar privind respectarea regulilor de igienă individuală și colectivă;

– s-au dispus măsuri pentru interzicerea introducerii de către studenți a alimentelor din afara unității;

– s-a convenit suspendarea activității, pentru două zile, prin rotație, atât în sălile de mese, cât și în cele de preparare a hranei, începând cu sala nr. 4 de mese, în vederea efectuării cu rigurozitate a activităților de curățenie și dezinfecție a suprafețelor alimentare, ustensilelor, veselei, utilajelor, etc.;

– s-a menținut scoaterea din activitate a personalului purtător sănătos, care prezintă portaj, până la prezentarea documentelor care să ateste negativarea/absența portajului;

– s-a menținut obligativitatea autodeclarării în scris, la intrarea în serviciu, privind starea de sănătate a lucrătorilor de la blocul-alimentar/cantine;

– s-a continuat programarea recoltării probelor tip bloc-alimentar la restul personalului, de către Serviciul Intendență și a cabinetului medical din Academia de Poliție;

– s-a continuat recoltarea probelor coproparazitologice de la studenții care s-au prezentat la cabinetul medical al Academiei de Poliție cu simptomatologie digestivă și transmiterea acestora către laborator;

– s-a menținut evaluarea cazurilor, pentru o perioadă de timp determinată, prin Serviciul Medical din cadrul Academiei de Poliție, cu asigurarea permanenței medicale de specialitate în Academie și luarea măsurilor de igienă și izolare a cazurilor care prezintă simptomatologie digestivă, cu efectuarea curățeniei și dezinfecției după fiecare caz prezentat la cabinetul medical.

De asemenea, se precizează că, în perioada 2022-2023 nu au mai avut loc astfel de incidente în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv nu au mai existat astfel de cazuri în istoria recentă a instituției.

Privind starea de sănătate a studenților care au prezentat stări de rău, se menționează că niciun student nu a fost internat în unitățile spitalicești, iar starea de sănătate a acestora este normală.

În acest context, faţă de răspunsul primit, menționăm că Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în multe alte situații în care s-au produs intoxicații, la copii sau la adulți și, de fiecare dată a fost identificată cauza îmbolnăvirilor. Este îngrijorător faptul că acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” – instituție formatoare a ofițerilor de poliție, cei care vor avea competența de a investiga situații asemănătoare.

În esență, petenții susțineau următoarele:

1. Locul în care sunt custodiați nu respectă condițiile minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2772/C din 17 octombrie 2017 (camera de 1,5 ml x 6 ml, fără baie, fără duș fără masă pentru servit hrana, igrasie, insecte etc.);
2. Au solicitat să fie scoși la audiență la șeful de secție, solicitările fiind respinse;
3. Au formulat o plângere către judecătorul de supraveghere, la care până la data sesizării instituției Avocatul Poporului nu au primit răspuns.

În acest context, s-a efectuat în zilele de 6-8 decembrie 2023, o anchetă la Penitenciarul Botoșani, ale cărei obiective au fost verificarea susținerilor petenților, precum și identificarea, audierea și susținerile persoanei autovătămate în data de 17.11.2023, la instanța din Suceava.

În urma anchetei, a fost emisă Recomandarea nr. 188 din 18 decembrie 2023, adresată conducerii  Penitenciarului Botoșani, cu privire la instruirea agenților de pază care interacționează cu deținuții de la Regim de Maximă Siguranță care au manifestări violente; evitarea custodierii deținuților în fostele camere de izolare; reluarea operațiunilor de dezinsecție, deparazitare și deratizare; consilierea unui deținut în sensul întocmirii actelor premergătoare încheierii căsătoriei.

Recomandarea nr. 188/2023 a fost însușită de către directorul Penitenciarului Botoșani.

Ministerul Afacerilor Interne ne-a adus la cunoştinţă că, referitor la întrebarea dacă a fost realizată o centralizare a Posturilor de Poliţie/Secţiilor de Poliţie cu probleme administrative de genul celor enumerate în articolul de presă, structura de specialitate din cadrul Aparatului central al MAI a întocmit, centralizat, o situaţie a punctelor de lucru care se confruntă cu o lipsă a resurselor de tipul celor semnalate de către Avocatul Poporului în cazul postului de poliţie din localitatea Cavadineşti, judeţul Galaţi.

Cu privire la măsurile luate pentru amenajarea/modernizarea posturilor de poliţie din ţară, asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural este una dintre priorităţile şi obligaţiile asumate de MAI, sens în care, în ultimii ani, s-a acţionat în mod permanent.

Astfel, la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene (IPJ) au fost efectuate o serie de activităţi specifice, după cum urmează:

– a fost realizată o analiză diagnostic a situaţiei existente a posturilor de poliţie din mediul rural, cu accent pe starea grupurilor sanitare şi a spaţiilor de lucru utilizate de poliţişti;

– au fost prioritizate demersurile şi acţiunile de Intervenţie, în scopul asigurării şi îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare pentru poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, în funcţie de condiţiile reale existente la amplasamentul fiecărui post de poliţie;

– s-a acţionat cu prioritate pentru branşarea/racordarea posturilor de poliţie la reţelele edilitare de utilităţi, în situaţia imobilelor care sunt amplasate pe raza localităţilor ce deţin o astfel de infrastructură, concomitent cu amenajarea de grupuri sanitare la interiorul clădirilor, fiind astfel desfiinţate toaletele din exteriorul clădirilor;

– în situaţia localităţilor care nu dispun de reţele edilitare de apă, IPJ-urile au achiziţionat în ultimii 3 ani, 263 toalete ecologice vidanjabile.

De asemenea, corespunzător perioadei 2021-2023, în cadrul demersurilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru poliţiştii din mediul rural, au fost finalizate şi recepţionate obiective de investiţii constând în modernizarea a 15 posturi de poliţie şi s-a continuat implementarea proiectului de amenajare/modernizare a posturilor de poliţie, prin dotarea acestora cu ansambluri modulare (containere metalice) complet echipate, fiind modernizate alte 55 posturi de poliţie.

Se menţionează că, în urma inspecţiei vizuale efectuate de specialiştii IPJ Galaţi, s-a constatat faptul că Postul de Poliţie Cavadineşti nu prezintă degradări care să implice risc în exploatare, însă aspectul general, precum şi inexistenţa unui grup sanitar la interiorul clădirii, impun iniţierea demersurilor de remediere a situaţiei existente.

La nivelul IPJ Galaţi au fost efectuate deja demersuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru prin înlocuirea tâmplăriei exterioare vechi (uşi/ferestre) cu tâmplărie din profil PVC echipat cu geam termopan, urmând ca, în anul 2024, după încheierea sezonului rece, la clădirea în discuţie să se efectueze lucrări de reparaţii pentru amenajarea postului de poliţie la standarde corespunzătoare.

Întrucât în localitate nu există reţele de canalizare şi gaze naturale, imobilul este racordat la reţelele de apă/electrică existente.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române, sunt subliniate demersurile IPJ Galaţi în ceea ce priveşte amenajarea de grupuri sanitare în interiorul posturilor de poliţie comunale, cu prioritate în localităţile unde există reţea de apă şi canalizare funcţionale.

Totodată, se fac eforturi ca şi în localităţile unde există doar reţea de apă, Ia nivelul posturilor de poliţie să se amenajeze grupuri sanitare şi montare fose septice în limita bugetului alocat la Titlul II „Bunuri şi servicii”.

În acest context, faţă de răspunsul primit, urmează ca Avocatul Poporului să monitorizeze implementarea măsurilor dispuse la nivelul IPJ Galaţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale angajaţilor din cadrul Postului de Poliţie Cavadineşti. 

Prin adresa nr. 46829/DEA/2023, am fost informați că Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis Penitenciarului Slobozia Recomandarea nr. 145/2023, în vederea implementării acesteia, cu respectarea etapelor ce trebuie parcurse în scopul expertizării tehnice a bazinelor de apă, conform cadrului legal în vigoare și că Penitenciarul Slobozia susține acest demers, având în vedere că există riscul, ținând cont de starea fizică și morală a rezervelor de stocare apă potabilă, ca în orice moment acestea să cedeze și să devină neutilizabile, ceea ce ar periclita aprovizionarea cu apă potabilă.

În acest context, față de răspunsul primit, urmează ca Avocatul Poporului să monitorizeze implementarea însușirii recomandării, cu ocazia viitoarelor anchete care vor fi efectuate. 

Prin Recomandarea nr. 20 din data de 22 ianuarie 2024, instituția Avocatul Poporului a recomandat Inspectoratului General al Poliției Române să întreprindă demersuri în vederea bunei funcționări a Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, prin urgentarea procedurilor privind ocuparea posturilor vacante existente la nivelul Inspectoratului Județean Ilfov, precum și prin modificarea/reorganizarea schemei de personal la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, în concordanță cu ritmul de dezvoltare al zonei, atât din punct de vedere demografic, cât și economic

Urmare acestei Recomandări, autoritatea sesizată ne-a transmis faptul că, ”în contextul aprobării prin H.G. nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică a cifrelor privind suplimentarea statelor de organizare al unităților ce sunt implicate în implementarea, până în anul 2024, în sistem pilot, a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) – etapa a II-a, în cursul anului 2023 schema organizatorică a Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov a fost suplimentată cu 62 de posturi.

De asemenea, pe viitor avem în vedere dezvoltarea tuturor unităților Poliției Române, prin suplimentarea schemei organizatorice, în funcție de situația operativă, precum și de densitatea populației fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Totodată, în ceea ce privește ocuparea posturilor de execuție vacante, facem precizarea că, în perioada următoare la nivelul Poliției Române vor fi demarate concursuri în acest sens, cu recrutare din sursă externă, în vederea reducerii deficitului de personal existent la nivelul Poliției Române.

Mai mult, în decursul anului, vor fi repartizați absolvenții promoției de ofițeri ai Academiei dc Poliție ”A.I.Cuza ” București, precum și absolvenții a două promoții de agenți de poliție ai școlilor postliceale ” Vasile Lascăr” Câmpina, respectiv ”Septimiu-Mureșan ” Cluj-Napoca, situația indicatorilor alocați fiecărei unități fiind stabilită în urma unei analize realizate de conducerea I.G.P.R., ținându-se cont de deficitul de personal existent la nivelul fiecărei unități, situația operativă înregistrată, concepțiile de reorganizare al unităților, precum și de recomandările motivate ale instituțiilor.

De asemenea, în contextul implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronic la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov și suplimentării schemei organizatorice a inspectoratului, un număr de 5 funcții au fost alocate Poliției Orașului Chitila, unitate de poliție căreia îi este arondat Postul de Poliție Dragomirești-Vale. Astfel, se prezumă faptul că prezența elementului polițienesc în segmentul stradal va putea fi asigurată de către polițiștii din cadrul Compartimentului de Ordine Publică de la nivelul Poliției Orașului Chitila, context în care polițiștii de la Postul de Poliție Dragomirești-Vale sunt degrevați de această activitate și vor putea acorda timpul necesar activităților specifice.

În acest context, vă asigurăm de faptul că la nivelul Poliției Române vor fi avute în vedere recomandările dumneavoastră privind situația Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, aceste măsuri urmând a fi puse în aplicare succesiv, în tot cursul anului 2024.” 

Prin numeroase petiții, Domeniul armată, justiție, poliție, penitenciare a fost și este sesizat de persoane care își exprimă nemulțumirea față de modul de îndeplinire a atribuțiilor profesionale  de către anumiți judecători și procurori, în anumite cazuri petenții solicitând declanșarea cercetării disciplinare față de acești magistrați, ceea ce impune transmiterea petiției Inspecției Judiciare.

Potrivit art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Regulile de sesizare ale Inspecției Judiciare, publicate pe pagina de internet a acestei instituții impun ca sesizările să fie semnate olograf sau electronic. O cerință identică rezultă din Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, publicate pe pagina de internet a Inspecției judiciare.

Cerințele impuse pentru ca o sesizare a Inspecției Judiciare să fie considerată valabil semnată determină, de multe ori, imposibilitatea solicitării Inspecției Judiciare să efectueze verificări cu privire la aspectele sesizate de petenți, transmiterea unei petiții, chiar și în copie, fiind urmată de solicitarea originalului acesteia.

Din coroborarea condițiilor prevăzute de prevederile Legii nr. 305/2022 și a celor de care Inspecția Judiciară se prevalează, solicitând nu doar petenților, dar și instituției Avocatul Poporului transmiterea petiției în original (semnată olograf), a reieșit că deși normele cuprinse în Legea nr. 305/2022 nu fac distincție între modalitățile de semnare a sesizărilor, regulile aplicabile de către Inspecția Judiciară sunt mai restrictive deoarece impun existența semnăturii olografe sau a celei electronice, instituind un fine de neprimire pentru sesizările transmise prin  poșta electronică ce nu poartă semnătură electronică și pentru cele transmise prin fax.

De asemenea, în cazul nerespectării condițiilor de sesizare, aceasta se clasează, fără a exista posibilitatea contestării actului emis cu această ocazie și care nu este o rezoluție de clasare ce poate fi atacată în condițiile art. 46 din Legea nr. 305/2022.

Modalitățile restrictive de sesizare a Inspecției Judiciare, au avut drept efect clasarea unui număr considerabil de sesizări exclusiv pe motivul lipsei semnăturii, limitându-se nejustificat posibilitatea petenților de a obține examinarea fondului petițiilor formulate.

Instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, și  a solicitat conducerii Consiliului Superior al Magistraturii informații cu privire la:

– posibilitatea adaptării condițiilor de sesizare a Inspecției Judiciare, în sensul aprecierii drept sesizări valabile și a celor transmise prin mijloace rapide de comunicare, fax, poștă electronică, care permit identificarea petentului și a manifestării sale de voință;

– posibilitatea de a se solicita petentului date suplimentare cu privire la elementele ce constituie condiții de admisibilitate a sesizării și clasarea acesteia doar în cazul neoferirii datelor solicitate.

Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că în ședința din data de 10 octombrie 2023, a Comisiei nr. 2 reunită ”Resurse umane și organizare”, s-au reținut următoarele:

– condițiile de formă ale cererilor de sesizare a Inspecției Judiciare sunt reglementate de art. 45 alin. (1) și (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, aprobat prin ordinul inspectorului șef al Inspecției Judiciare nr. 51/2021;

– potrivit art. 66 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 normele privind efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă, la propunerea inspectorului șef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului CSM, în prezent aplicându-se potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, până la adoptarea unui nou regulament prin hotărârea plenului CSM, Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție aprobate prin ordinul inspectorului șef;

– deși art. 4 alin. (3) din Norme privind necesitatea semnăturii electronice/olografe nu sunt ”suficient de clare, lăsând loc de interpretare din perspectiva necesității semnăturii electronice (…), Consiliul Superior al Magistraturi nu are competențe sub aspectul modificării acestor norme”, regulamentul aplicabil în prezent fiind aprobat de Inspectorul șef al Inspecției Judiciare;

– CSM nu are competența ”de a cenzura practica Inspecției Judiciare din perspectiva clasării sesizărilor pentru lipsa semnăturii, competența secțiilor Consiliului în materie disciplinară intervenind doar ca urmare a exercitării acțiunii disciplinare”;

– Inspecția Judiciară desfășoară o activitate administrativă, iar nu o activitate specifică unei instanțe judecătorești pentru a se aplica normele referitoare la complinirea lipsurilor cererii de chemare în judecată, normele actualmente aplicabile fiind în concordanță cu prevederile Legii nr. 305/2022 (ulterior clasării unei sesizări considerată informă, petentul fiind informat și având posibilitatea de a formula o nouă sesizare);

– modificarea/interpretarea actualului Regulament privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție și cenzurarea practicii Inspecției Judiciare sub aspectul clasării sesizărilor nesemnate electronic excedează competenței CSM;

– aspectele sesizate de instituția Avocatul Poporului pot fi avute în vedere cu ocazia adoptării prin hotărâre a Plenului CSM a noului Regulament privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție.

Urmare acestei corespondențe, la data de 12 decembrie 2023, prin adresa nr. 16733/2023, (în completarea adresiei anterioare nr. 16733 din 18.10.2023), Consiliul Superior al Magistraturii, a emis Hotărârea Plenului nr. 164 din 16 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 1070 din 28 noiembrie 2023, prin care a fost aprobat Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție.

La adoptarea noului Regulament au fost avute în vedere aspectele semnalate de către Avocatul Poporului referitoare la posibilitatea transmiterii prin poștă electronică, în format scanat, a sesizărilor pe suport de hârtie și semnate olograf. 

 Prin Recomandarea nr. 19 din data de 22 ianuarie 2024, Avocatul Poporului a recomandat Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov să întreprindă demersuri în vederea intensificării activităților specifice de prevenire a blocajelor rutiere în raza comunei Dragomirești Vale, sat Dragomirești Deal, județul Ilfov, în special în zonele frecventate de autovehicule de mare tonaj, prin suplimentarea echipajelor de poliție rutieră.

Urmare acestei Recomandări, autoritatea sesizată ne-a transmis faptul că în funcţie de situaţia operativă, echipajele de poliţie rutieră din cadrul Inspectoratului de Politie Judeţean Ilfov – Serviciul Rutier și Politia Oraşului Chitila (Compartimentul Rutier), vor desfăşura în continuare activităţi specifice de prevenire a blocajelor rutiere pe raza corn. Dragomireşti Vale, sat Dragomireşti Deal, judeţul Ilfov, în special în zonele frecventate de autovehicule de mare tonaj.

Totodată, pentru reducerea tranzitului autovehiculelor de transport marfă, Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov a transmis prin adresa cu nr. 6151211 din 03.08.2023, Primăriei comunei Dragomireşti Vale, avizul pentru obiectivul „Semnalizare rutieră şi amplasare limitatoare de gabarit pentru înălţime” pe următoarele străzi: str. Bujorului, str. Crizantemelor, str. Mesteacănului, str. Teilor şi str. 1 Decembrie din comuna Dragomireşti Vale, județul Ilfov. 

Prin  petiția nr. 12282/2023, instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire la anumite neregularități existente la Penitenciarul București Jilava în asigurarea serviciilor de telefonie pentru persoanele private de libertate.

Din datele comunicate de Administrația Națională a Penitenciarelor a rezultat, în esență, că la nivelul Penitenciarului București Jilava nu au fost implementate prevederile Deciziei Directorului General al ANP nr. 463/2017 privind aprobarea Procedurii de selecție a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deținuților la convorbiri telefonice, categoriile de servicii de telefonie și condițiile de furnizare a acestora.

Față de datele comunicate, în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 35/1997, republicată, ne-am sesizat din oficiu și am transmis o adresă Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru comunicarea de informații cu privire la situația existentă în prezent la nivelul sistemului penitenciar din România privind modul de exercitare a dreptului persoanelor private de libertate la convorbiri telefonice.

Din datele transmise prin adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 35492/2023 și  nr. 35492/DEA/2023 ni s-a comunicat, în esență, că la nivelul sistemului penitenciar au fost încheiate contracte de prestări servicii cu doi operatori de telefonie, SC Paytel SRL și SC BVFON România.

Prețurile practicate diferă după cum contractele au fost încheiate, sau nu în conformitate cu prevederile Deciziei directorului general ANP nr. 463/2017 și în mod similar, există diferențe în ceea ce privește condițiile în care se realizează verificarea aparaturii telefonice în cazul semnalării de defecțiuni.

Față de datele transmise s-a revenit cu o nouă adresă la Administrația Națională a Penitenciarelor prin care s-a solicitat să se comunice dacă există posibilitatea uniformizării prețurilor pentru serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar; dacă există posibilitatea aplicării uniforme a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017 și dacă există posibilitatea adoptării unei proceduri care să aibă ca scop exceptarea de la contorizarea convorbirilor telefonice a celor care au fost inițiate, dar din motive tehnice au fost întrerupte.

Prin adresa nr. 35492/DEA/2023 Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că în vederea identificării de soluţii pentru stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi pentru aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017, pentru aprobarea Procedurii de selecţie a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deţinuţilor la convorbiri telefonice, se va desemna un grup de lucru format din specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, în scopul analizării variantelor optime care să conducă la efectul scontat.

S-a mai menționat că identificarea întreruperilor din motive tehnice este influenţată în mod considerabil de modul în care operatorii de telefonie semnalizează întreruperea unui apel; în acest moment nu există un standard implementat de toţi operatorii de telefonie din România / Europa, care să semnalizeze motivul tehnic al întreruperii și că datorită acestor considerente tehnice, adoptarea unei proceduri, care să aibă ca scop exceptarea de la contorizarea convorbirilor telefonice a celor care au fost iniţiate, dar din motive tehnice au fost întrerupte este practic imposibilă.

Având în vedere informațiile comunicate se va continua monitorizarea aspectelor privind stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017, solicitându-se Administrației Naționale a Penitenciarelor să ne comunice măsurile dispuse urmare analizei efectuate de grupul de lucru constituit în acest scopul stabilirea unor preţuri unitare privind serviciile de telefonie la nivelul întregului sistem penitenciar şi aplicarea uniformă a prevederilor Deciziei directorului general al ANP nr. 463/2017.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de către o persoană privată de libertate cu privire la faptul că o cerere pe care a formulat-o la data de 22 noiembrie 2022 a fost soluționată la data de 20 februarie 2023, soluția de respingere a cererii fiindu-i adusă la cunoștință la data de 24 februarie 2023.
Având în vedere aspectele invocate, am solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor comunicarea datelor relevante cu privire la acestea. Autoritatea sesizată comunicându-ne că cererea petentului a fost înregistrată și că acesta avea posibilitatea de a lua la cunoștință de soluția de respingere a cererii în aplicația informatizată. Din înscrisurile înaintate de către ANP a rezultat că cererea petentului a fost respinsă la data de 25 noiembrie 2022, dar soluția a fost comunicată, sub semnătură, petentului la 24 februarie 2023.
Având în vedere datele rezultate urmare verificărilor efectuate a fost emisă Recomandarea nr. 40/2023, referitoare la necesitatea dispunerii de măsuri cu caracter unitar, la nivelul tuturor unităților de detenție din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, privind comunicarea soluțiilor dispuse de către conducerea locurilor de deținere asupra cererilor formulate de către persoanele private de libertate
Prin adresa nr. 28981/DSDRP/2023, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat, în esență, situația expusă în cuprinsul Recomandării nr. 40/2023 este singulară, fără a reprezenta o conduită generală în cazul locului de deținere reclamat ori la nivelul sistemului penitenciar.
S-a mai arătat că pentru implementarea recomandării cuprinsul documentului a fost diseminat de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor unităților subordonate în vederea cunoașterii situației semnalate și a respectării, cu strictețe, a termenelor de avizare a cererilor și de aducere la cunoștință a soluțiilor adoptate.
S-a mai menționat la nivelul sistemului penitenciar se află în dezvoltare o aplicație informatică, prin intermediul căreia deținuții vor înainta cererile către administrația locului de deținere în format electronic, urmând ca acest proces să faciliteze exercitarea drepturilor prevăzute în cursul detenției, prin reducerea considerabilă a timpului alocat verificării întrunirii condițiilor și avizării solicitărilor.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de o persoană privată de libertate, care a solicitat acordarea posibilității de a continua studiile liceale, ulterior transferării la alt penitenciar unde nu mai avea posibilitatea de a continua studiile liceale.
Din verificările solicitate a fi efectuate de Administrația Națională a Penitenciarelor a rezultat că petentul a fost transferat urmare schimbării regimului de executare, iar în noul loc de deținere nu se desfășoară cursuri pentru nivel liceal cu deținuții din regimul deschis, dar că petentul a fost informat că are posibilitatea de a solicita transferul pentru continuarea studiilor.
Față de datele comunicate a fost emisă Recomandarea nr. 30/2023, referitoare la dispunerea de măsuri cu caracter unitar pentru a se asigura participarea deținuților la cursuri de formare profesională ori de instruire şcolară, activităţi de educaţie şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în toate locurile de deținere.
Prin adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 27513/DSDRP/2023 ni s-a comunicat, în esență, că între Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei se încheie un protocol de colaborare – reînnoit periodic – prin care se stabileşte cadrul general de derulare a programelor de şcolarizare cu persoanele aflate în unităţile sistemului penitenciar.
În anul şcolar curent, la nivel sistemic, se desfăşoară atât învăţământ de masă (nivelurile primar, gimnazial şi liceal), cât şi programul „A doua şansă” (nivel primar şi secundar inferior). Fiecare unitate penitenciară pune la dispoziţie spaţii corespunzătoare, raportat însă la logistica, nevoile şi posibilităţile reale ale unităţii, inclusiv în cazul transferului temporar al deţinuţilor, iar începând cu perioada pandemiei COVID-19, la nivelul tuturor unităţilor, au fost luate măsuri suplimentare în vederea asigurării dreptului la învăţământ în format online.
Cu privire la petentul care a sesizat instituția Avocatul Poporului s-a precizat că acesta va fi transferat înr-un penitenciar unde poate să finalizeze studiile.
Urmare Recomandării Avocatului Poporului nr. 30/2023, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis unităţilor subordonate adresa de îndrumare nr. 27513/20.04.2023 pentru atingerea scopului executării pedepselor, de asigurare a participării deţinuţilor la cursuri de formare profesională, ori de instruire şcolară, activităţi de educaţie şi de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, astfel încât să nu existe întreruperi în procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.
Totodată, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a reiterat dispoziţiile art. 59 şi art. 79 lit. d din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2100/C/2022 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate , astfel încât în toate situaţiile în care se impune transferarea într-un alt loc de deţinere şi stabilirea sau schimbarea regimului de executare, şeful serviciului sau biroului educaţie ori șeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială, în calitate de membru în cadrul comisiei constituite în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013, să procedeze la consemnarea în mod specific a situaţiei în care persoana privată de libertate frecventează cursurile de instruire şcolară.

Urmare demersurilor întreprinse, am primit următoarele informații:
1. Direcția Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, prin adresa nr. 2.713.363/S2/ICG/25.08.2022, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 21332 din 31 august 2022, ne-a comunicat că, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, Guvernul României și-a asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, la Componenta C4 – Transport sustenabil, prin jalonul nr. 66 cu titlul marginal Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislație privind monitorizarea, asigurarea respectării sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea normelor de siguranță rutieră, adoptarea unor modificări legislative pentru monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere video, senzori).
În acest sens, ni s-a menționat faptul că, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ministerului Afacerilor Interne – prin specialiști ai Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și Ministerului Justiției, în vederea atingerii acestui deziderat.
2. Ulterior, prin adresa nr. 35025/21.10.2022, Direcția Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, înregistrată la instituția Avocatul Poporului sub nr. 5387 din 22 februarie 2023, ne-a transmis următoarele informații privind măsurile întreprinse în cadrul grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu scopul îndeplinirii jaloanelor cu nr.66 și nr.67 aferente Componentei 4 – Transport Sustenabil din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Astfel, am fost informați că: „procesul de elaborare a proiectului de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier a fost finalizat. În acest context, prin proiectul de act normativ în cauză se propune:
I. Instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, denumit e-SIGUR, sistem de interes național, complementar sistemelor inteligente de transport.
Acest sistem creează semnalări privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice sau posibila prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară. (…)
Demersul legislativ va permite monitorizarea traficului rutier pe drumurile de interes național, administrate de către C.N.A.I.R. S.A, într-un sistem integrat.
Montarea mijloacelor tehnice se semnalizează, corespunzător normelor în vigoare, prin instalarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către C.N.A.I.R. S.A., care va avea obligația de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la locul amplasării mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier.
Totodată, instituirea sistemului are și un puternic rol preventiv, atât prin semnalizarea prezenței sistemelor de detecție, cât și prin utilizarea componentelor sale în vederea dispunerii unor măsuri specifice raportate la condiții meteo nefavorabile sau periculoase, evenimente rutiere sau de altă natură care pun în pericol circulația pe sectorul respectiv de drum. Astfel, obligațiile de informare sunt clar definite în proiectul de lege, acestea putând fi transmise și în mod dinamic prin intermediul panourilor cu mesaje variabile, tocmai în scopul determinării conducătorilor auto de a adopta o conduită preventivă.
II. Reglementarea întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, constatate cu ajutorul e-SIGUR, în format electronic, sub semnătură electronică calificată. Astfel, semnătură electronică calificată atașată unui înscris în format electronic pentru
care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său.
III. Amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii posibilității de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit ca înscris în formă electronică, cu ajutorul unor platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice. (…)
În acest sens, se asigură o comunicare mai facilă a actului de constatare prin consacrarea unei modalități flexibile de realizare a operațiunii respective, respectiv prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice, dacă persoana a optat pentru o astfel de modalitate de comunicare.
Efectele pozitive așteptate prin utilizarea sistemelor de transport inteligente în cadrul sistemului e-SIGUR sunt:
a) îmbunătățirea/creșterea siguranței rutiere prin prevenirea accidentelor rutiere (managementul traficului, sisteme on-board etc.);
b) scurtarea timpului de intervenție pentru servicii de urgentă (gestionarea vitezei, controlul traficului, detectarea incidentelor, sisteme anti-coliziune etc.);
c) reducerea congestiei (management al traficului, informații de călătorie, managementul transportului public, managementul incidentelor și al situațiilor de urgență etc.
d) reducerea timpului de călătorie, precum și organizarea din timp a acesteia;
e) monitorizarea și protecția mediului (monitorizarea poluării/ reducerea emisiilor de dioxid de carbon, managementul traficului);
f) creșterea eficienței operaționale și a productivității (localizare automată a vehiculelor, managementul flotei, sisteme de plată automate etc.);
g) creșterea confortului călătorilor (informații despre trafic în timp real, ghidare dinamică, localizare automată a vehiculelor etc.);
h) reducerea distrugerii parții carosabile;
i) reducerea costurilor de administrare a rețelei;
j) reducerea costului obținerii datelor statistice de trafic;
k) creșterea mobilității populației.
Totodată, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a inițiat procedura de consultare publică cu privire la proiectul de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier, proiectul de act normativ fiind publicat pe pagina de internet a instituției la următoarea adresă: http://www-mt.gov.ro/web14/ transparenta -decizionala / consultare- publica / acte-normative-in-avizare . ”

 La data de 20 iulie 2022, instituția Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu urmare informațiilor publicate în presă cu privire la protestele anunțate de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).
Prin adresa nr. 39684/ANP/2022, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că la data de 21 iulie 2022 a avut loc, la invitația Ministerului Justiției, ședința Comisiei Mixte de Dialog Social, ocazie cu care au fost dezbătute aspecte referitoare la pensiile militare, stadiul aplicării majorărilor salariale și reducerea birocrației excesive din activitatea polițiștilor de penitenciare, fiind aduse lămuririle necesare reprezentanților celor patru organizații sindicale.
Prin adresa nr. 2/58391/2022, Ministerul Justiției ne-a comunicat că reformarea sistemului public (conform componentei C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, R6 Reforma sistemului public de pensii din Planul Național de Reziliență) și corelarea cu dreptul la pensie reglementat, a constituit unul dintre subiectele asupra cărora Ministerul Justiției a reacționat, fie prin comunicări punctuale la solicitările organizațiilor sindicale, fie prin dialog direct, în cadrul Comisiei Mixte de Dialog Social ce a avut loc la data de 21 iulie 2022 la sediul Ministerului Justiției.
S-a mai arătat că, la întâlnirea din 21 iulie 2022, s-a reiterat permanenta atenție acordată drepturilor polițiștilor de penitenciare și eliminării oricăror inechități ce pot apărea în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare apărare, ordine publică și securitate națională și că toate inițiativele legislative supuse avizării Ministerului Justiției, care vizează drepturile polițiștilor de penitenciare, vor fi incluse pe agenda discuțiilor din cadrul Comisiei Mixte de Dialog Social, reprezentanții organizațiilor sindicale primind asigurări de disponibilitate în menținerea dialogului.
Deoarece Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor nu a răspuns adresei transmisă la data de 20 iulie 2022 și recomunicată prin poșta electronică la data de 17 august 2022, la data de 30 august 2022 am revenit asupra acesteia, comunicând răspunsurile primite din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Justiției. La aceeași dată (30 august 2022), Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a transmis o serie de înscrisuri fără a-și exprima dezacordul cu privire la rezultatele întâlnirii organizată de Ministerul Justiției, care a inclus aspecte dintre cele invocate de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, care rămân în atenția Ministerului Justiției.

În petiție petentul a reclamat, în esență că, nivelul programului educativ la nivelul penitenciarelor din țară este deficitar în asigurarea unei “educații coerente”, lipsind o evaluare riguroasă a rezultatelor procesului educativ, astfel, în acest context, rata crescută a recidivei are ca posibilă cauză materializarea eșecului educativ din perioada carcerală.

În contextul instituția Avocatului Poporului s-a sesizat din oficiu, solicitând Administrației Naționale a Penitenciarelor verificarea următoarelor aspecte:

1. Care sunt în mod practic demersurile recuperative aplicate în sistemul penitenciar de la noi din țară, care se asigură în perioada executării măsurilor educative.

2. Care este saltul, calitativ și cantitativ, din ultimii 5 ani, în ceea ce privește activităţi de instruire şcolară şi formare profesională, asistenţă socială şi psihologică, activităţi educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative.

3. În condițiile în care, pe parcursul anilor trecuți, unele penitenciare au obținut distincția de „Cel mai bun penitenciar din ţară”, cum a fost/cum ar putea fi valorificată buna practică în ceea ce privește activitatea educativă a persoanelor private de libertate.

Urmare a celor solicitate, Administrația Națională a Penitenciarelor, a răspuns solicitării noastre, relevând, în esență, următoarele:

1.La nivelul întregului sistem penitenciar este disponibilă Oferta standardizată de activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială, care cuprinde toate demersurile recuperative adresate  persoanelor private de libertate. Activitățile și programele de reintegrare socială sunt desfășurate de către personalul de la nivelul sectorului de specialitate, care include: educatori, psihologi, asistenți sociali, preoți, monitori sportivi și agenți tehnici. Acestea sunt organizate și derulate atât în interiorul spațiului de deținere, cât și în comunitate, ținând cont de regimul de executare și conduita persoanelor condamnate. De asemenea, activitățile pot fi desfășurate de către colaboratori externi, cu respectarea cadrului normativ în vigoare. În ceea ce privește organizarea și dotarea centrelor educative și de detenție (măsurile educative fiind reglementate în Titlu V (Dispoziții privind executarea măsurilor privative de libertate din Legea nr. 254/2013, cu modificările și completările ulterioare), autoritatea sesizată precizează că, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează în prezent patru instituții specializate —două centre educative Buziaș și Tîrgu Ocna, și două centre de detenție (Craiova și Brăila-Tichilęșți). Acestea dispun de spații adecvate pentru cazare și prepararea și servirea hranei, activități de școlarizare și profesionalizare, asistență socială și psihologică, religioasă, activități culturale, sportive și recreative, pentru asigurarea asistenței și a tratamentelor medicale și pentru primirea vizitelor, conform prevederilor art. 140 din lege. În fiecare centru educativ și de detenție există un proiect educational care structurează și organizează educația și asistența psihosocială acordată persoanelor internate în funcție de nevoile individuale ale acestora. Colaborarea cu comunitatea condiționează elaborarea și implementarea componentelor tuturor proiectelor cu caracter educațional, urmărindu-se cointeresarea familiei și a unităților de apartenență în procesul de reintegrare socială a persoanelor care au executat măsuri educative privative de libertate și schimbul de informații între instituții și factori de decizie.

2.Referitor la eficiența activităților recuperative, un important indicator de rezultat îl reprezintă diminuarea procentului de recidiviști, în populația carcerală generală, în anul 2021 acesta ajungând la 37,03% – cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 12 ani (în ultimii 5 ani datele fiind următoarele: 38,15% – 2020, 38,43% – 2019, 38,47% – 2018, 38,37% – 2017).

3.În ceea ce privește diseminarea modelelor de bună practică, în plan intern, autoritatea sesizată menționează că sunt organizate, cu frecvență anuală, întâlniri interregionale ale coordonatorilor sectorului reintegrare socială din unitățile penitenciare subordonate, cu participarea reprezentanților echipei de management din aparatul central, fiind prevăzute pe agenda discuțiilor inclusiv aspecte care vizează activitățile și programele de succes implementate și posibilitățile de replicare. Acestea sunt abordate, totodată, cu prilejul cursurilor de perfecționare adresate personalului de reintegrare socială, desfășurate anual.

Cu ocazia anchetei efectuată la data de 3 februarie 2022 la Penitenciarul Mioveni a fost verificată implementarea unor Recomandări ale Avocatului Poporului privind Penitenciarul Mioveni și întregul sistem penitenciar. Din verificări a rezultat că în ceea ce privește implementarea Recomandării nr. 25/2020 privind aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează procedura refuzului de hrană – însușită de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) audierea deținuților ce recurg la această formă de protest se realizează după ce aceștia refuză trei mese consecutive, dar nu în zilele de sâmbătă și duminică, directorul penitenciarului nedelegând această atribuție altei persoane decât dacă se află în concediu de odihnă. Nu se asigură astfel, așa cum a comunicat ANP, continuitatea la conducere ori de câte ori directorul sau înlocuitorul desemnat lipsesc din locul de deținere de către șeful de tură. Referitor la punerea la dispoziția deținuților a unor rapoarte și recomandări ale Avocatului Poporului, din verificările efectuate la nivelul Secției E4 s-a constatat că la momentul respectiv documentele referitoare la activitatea instituției Avocatul Poporului (cu excepția unui raport de vizită din anul 2015) nu erau accesibile la punctul infochioșc. În ceea ce privește implementarea Recomandărilor nr. 66/2021 și nr. 85/2021 – cu referire la supraaglomerarea carcerală, dotarea curților de plimbare, asigurarea unei alimentații corespunzătoare și acordarea asistenței medicale s-a precizat că există proiecte de creare de noi locuri de cazare, de construire de noi curți de plimbare și modernizare a sectorului vizită. La concursurile organizate pentru ocuparea unor posturi de medic de medicină generală – specializarea psihiatrie și interne nu s-au prezentat candidați. Recent au fost încadrați asistenți medicali, existând asistenți de medicină generală, stomatologie, igienă și farmacie. Față de aspectele constatate s-a emis o Recomandare privind necesitatea înlăturării supraaglomerării carcerale în Penitenciarul Mioveni și furnizarea apei calde un interval de timp corespunzător desfășurării în condiții normale a activităților de igienă personală de către deținuți. De asemenea, în ceea ce privește respectarea procedurii refuzului de hrană și a asigurarea accesului deținuților a unor rapoarte și recomandări ale Avocatului Poporului s-a revenit cu adresă la Administrația Națională a Penitenciarelor.

-Răspunsul ANP

Față de datele rezultate din verificările efectuate a fost emisă Recomandarea nr. 67/2022, adresată directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care s-a solicitat luarea de măsuri cu caracter unitar la nivelul locurilor de deținere pentru asigurarea exercitării efective a dreptului la corespondență persoanelor private de libertate prin stabilirea de intervale de timp cât mai reduse de ridicare a corespondenței persoanelor private de libertate și predare a corespondenței destinată acestora.
Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că s-a dispus conducerii locurilor de deținere subordonate să încheie protocoale de colaborare cu furnizorul de servicii poștale, astfel încât dreptul la corespondență al deținuților să fie garantat și asigurat potrivit legii, în cazul în care acest demers nu a fost realizat, să întreprindă demersurile necesare pentru asigurarea și garantarea dreptului la corespondență al deținuților prin aducerea la cunoștință furnizorului de servicii poștale necesitatea și obligativitatea colectării corespondenței persoanelor private de libertate și să înștiințeze de îndată furnizorul de servicii poștale în cazul în care corespondența deținuților nu este colectată din motive neimputabilă unității penitenciare, pentru remedierea situației.
S-a precizat că după momentul la care Penitenciarul Iași a transmis Companiei Naționale Poșta Română – Oficiul Poștal Iași proiectul protocolului de colaborare privind asigurarea dreptului la corespondență pentru deținuți nu a fost primit un răspuns din partea acestei companii, demersurile fiind reluate de către administrația Penitenciarului Iași. Administrația Națională a Penitenciarelor s-a adresat conducerii Companiei Naționale Poșta Română pentru soluționarea deficiențelor constatate în legătură cu activitatea Oficiului Poștal Județean Iași si facilitarea acordării dreptului la corespondență persoanelor private de libertate.
În completarea datelor transmise inițial, Administrația Națională a Penitenciarelor ne-a comunicat că urmare contactării Companiei Naționale Poșta Română a fost încheiat un protocol între Penitenciarul Iași și furnizorul de servicii poștale, prin care se prevede ca furnizorul de servicii poștale să asigure ridicarea corespondenței depusă de persoanele private de libertate în fiecare zi lucrătoare.

O mașină de poliție a spulberat două minore aflate pe trecerea pietoni, care se deplasau către școală, în Sectorul 1, pe Bdul. Laminorului. Șoferul era un polițist tânăr, angajat în 2017. În urma evenimentului rutier a rezultat decesul unei minore și vătămarea corporală a celeilalte minore. Au fost solicitate informații de la: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, IGPR, Ministerul Afacerilor Interne – Brigada Rutieră București, Administraţia Domeniului Public Sector 1 (A.D.P.), unitatea de învățământ pe care au frecventat-o cele două minore și D.G.A.S.P.C. Sector 1, Ministrul Afacerilor Interne și a fost emisă Recomandarea nr. 76/2022, referitoare la necesitatea elaborării unei proceduri unitare ce trebuie urmată în desfășurarea de către polițiști și jandarmi a ”misiunilor”, ”misiunilor urgentă” și ”intervențiilor”, adresată Ministrului Afacerilor Interne. Din răspunsurile primite au rezultat următoarele: Există un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă, cercetările penale nefiind finalizate, polițistul a fost pus la dispoziția organelor de cercetare penală fiind cercetat sub control judiciar; ulterior, măsura preventivă a fost revocată de instanța de judecată. Inculpatul a fost testat preliminar cu aparatul alcooltest și Drugtest, rezultatul fiind negativ; inculpatul deținea un permis de conducere auto valabil și recunoscut, care îi dădea dreptul de a conduce pe drumurile publice, permis care a fost reținut.
Autoritățile locale au luat măsuri pentru instalarea de dispozitive pentru limitarea vitezei în zona trecerilor pentru pietoni de pe artera unde a avut loc accidentul rutier și s-a analizat posibilitatea de semaforizare a acestora, respectiv de suplimentare a semnalizării rutiere orizontale și verticale.
Minorei accidentate i s-a permis să participe la ore on line, aceasta beneficiază de un program de consiliere în mediu privat.
Minorilor din unitatea de învățământ, colegi cu cele două fetițe, li s-a adus la cunoștință prin intermediul directorului școlii de modalitatea de accesare a serviciilor oferite de către D.G.A.S.P.C. Sector 1.
Multitudinea de acte normative ce reglementează misiunile, misiunile care au caracter de urgență și acțiunile de intervenție detaliază competențele în materie și procedura ce trebuie urmată.
În contextul producerii evenimentului rutier din data de 13 ianuarie 2022, pentru prevenirea accidentelor rutiere cu implicarea personalului MAI au fost dispuse măsuri de prelucrare a personalului cu privire la legislația rutieră, obligațiile ce revin celor ce se deplasează în regim prioritar, a fost adoptat Planul de Măsuri privind pregătirea personalului MAI pentru acordarea prim ajutor, au fost dispuse măsuri specifice pentru ca personalul să poată acorda primul ajutor, au fost certificați 134 de instructori auto care au urmat cursul Conducerea defensivă a autovehiculelor de serviciu, au fost desfășurate 954 de sesiuni de instruire în domeniul conducerii în regim prioritar destinate polițiștilor din sectorul stradal, organizate cu instructori din cadrul structurilor de pregătire profesională din cadrul Poliției Române, cu participarea a 8005 de polițiști.
În aprilie 2022, s-a încheiat cu o organizație neguvernamentală un parteneriat pentru elaborarea și demararea de proiecte europene pentru pregătirea și perfecționarea polițiștilor prin cursuri de conducere a vehiculelor cu regim de circulație prioritară ce execută misiuni operative cu caracter de urgență și cursuri de conducere defensivă. În iulie 2022, a fost încheiat un alt parteneriat cu alte două organizații în același scop.

Având în vedere faptul că, atât semnele de circulație neconforme, cât și marcajele rutiere necorespunzătoare creează o stare de pericol pentru participanții la trafic (conducători auto și pietoni deopotrivă), Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 188/2021 privind luarea măsurilor necesare privind creșterea gradului de siguranță rutieră, prin care a solicitat autorităților cu atribuții în domeniu, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Administrației Străzilor București (cât și implicit celor cu atribuții de control, Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv Primăriei Generale a Municipiului București), ca în regim de urgență, să fie dispusă verificarea tuturor indicatoarelor și marcajelor rutiere de pe sectoarele de drum care se află în administrarea autorităților mai sus menționate, din punct de vedere al conformității tehnice (dimensiuni, scriere, grad de retroreflexie, culori folosite, poziționare, gradul lor de vizibilitate, etc), dar și a oricărui alt element care poate contribui la siguranța traficului rutier pe aceste sectoare de drum (parapeți, refugii de pietoni, scuaruri etc.).

Urmare celor solicitate, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi-a însuşit în totalitate Recomandarea, şi a dispus Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – S.A. luarea tuturor măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Totodată, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – S.A. a dispus Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri 1-7, luarea măsurilor ce se impun în ceea ce priveşte verificarea constantă a calităţii, integrităţii şi conformităţii indicatoarelor şi marcajelor rutiere de pe sectoarele de drum care se află în administrarea acestora. De asemenea, a dispus Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, verificarea semnalizării rutiere din punct de vedere al conformităţii tehnice (dimensiuni, scriere, grad de retroreflexie, culori folosite, poziţionare şi gradul lor de vizibilitate) precum şi a elementelor de siguranţă rutieră de pe întreaga reţea de drumuri administrată de CNAIR – SA.

Primăria Generală a Municipiului București – Direcția Transporturi ne-a comunicat că recomandarea a fost însuşită şi a solicitat Administraţiei Străzilor să remedieze deficienţele semnalate.