Activitate

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire la faptul că medicamentul Vosoritidum (denumire comercială Voxzogo) nu este inclus în lista medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 720/2008.

În acest sens, prin Decizia Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale nr. 210/27.02.2023 s-a stabilit includerea condiționată pe baza contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat a medicamentului Voxzogo  (Vosoritidum) în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Ulterior, deținătorul autorizației de punere pe piață/reprezentantul legal al acestuia și-a exprimat disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere, însă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a emis Decizia nr. 68/25.09.2023, prin care a comunicat neînceperea procesului de negociere.

Astfel, au fost efectuate în acest context demersuri la CNAS, care a comunicat faptul că au fost adoptate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin care se majorează limita plafonului până la care CNAS este autorizată să negocieze și să încheie contracte cost volum/cost volum rezultat în anul 2024, de la 4.300.000 mii lei la 6.200.000 mii lei și, respectiv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2024, prin care au fost aduse modificări și completări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu modificarile și completarile ulterioare, și care stabilește la art. 12 alin. (4) că: „În limita maximă a sumei prevăzute la alin. (1), negocierea contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se inițiază pentru medicamentele pentru care detinătorul de autorizație de punere pe piață, direct sau prin reprezentantul său legal, în termen de 60 de zile de la emiterea deciziei de includere condiționată în lista prevăzută la alin. (1), își exprimă intenția de a intra în procesul de negociere.”.

În răspunsul preliminar comunicat petenților au fost oferite informații cu privire la practica judiciară în materia asigurării unui medicament neinclus în lista prevăzută de Hotărârea de Guvern nr. 720/2008, respectiv sesizarea instanței și pe calea ordonanței președințiale, întemeiată pe art. 997 din Codul de procedură civilă.

Astfel, petenții au sesizat Curtea de Apel București, care a pronunțat o hotărâre judecătorească, prin care Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor și Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost obligați să pună la dispoziţie sumele necesare şi să asigure reclamanţilor, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, fără contribuţie personală, medicamentul „VOSORITIDUM” – denumire comercială „VOXZOGO” -, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire stabilirea cuantumului chiriei stabilit pentru terenurile aferente locuințelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice conform Anexei nr. 3 a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 209/29.06.2023 privind aprobarea contractului cadru de închiriere a terenurilor, a raporturilor  contractuale şi a tarifelor pentru terenurile cu destinaţia de curte, aferente locuinţelor, aflate în administrarea Administrației Fondului Imobiliar.

Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 310/2007 reglementează actualizarea tarifului lunar al chiriei (lei/m²) practicat pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia, precum şi pentru locuinţele de serviciu, locuinţele de intervenţie şi căminele pentru salariaţi ale societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale şi regiilor autonome.

Actualizarea acestor valori a fost întemeiată în baza art. 27 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, cuantumul chiriei aferentă terenului închiriat, stabilit inițial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, actualizată ulterior prin Hotărârea Guvernului nr. 310/2007 are în vedere terenuri aferente unor locuințe închiriate. Stabilirea prin acest act normativ a unui tarif de baza lunar al chiriei pentru curțile și grădinile aferente suprafețelor locative, se impunea conform reglementării în detaliu a modului în care se calculează chiria nu doar pentru suprafețele locuibile efectiv, ci și a celorlalte componente care intrau în alcătuirea unui bun imobil și, care, doar în considerarea calității de bun accesoriu, urmau soarta principalului.

Spre deosebire de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează regimul locuințelor închiriate și a terenurilor aferente acestora, prin HCMB nr. 209/2023 este reglementat regimul terenurile închiriate aferente locuințelor, aflate în proprietate privată, și care formează obiectul contractelor de închiriere ca bunuri principale și nu accesorii.

Ca atare, situația proprietarilor de locuințe achiziționate în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/1992, cu modificările și completările ulterioare, este diferită de cea a chiriașilor care dețineau suprafețele locative conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

În consecință, situația celor care dețin în proprietate locuințe este diferită de cea a celor care dețin locuințe închiriate în baza unor legi speciale, regimul juridic al terenurilor aferente acestora fiind astfel diferit.

În completarea celor mai sus arătate, raportat la criticile formulate de către petenți, în ceea ce privește modul de redactare al reglementării din anexa 3[1] a HCMB nr. 209/2023, formularea generală referitoare la suprafeţele locative aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţii administrative – teritoriale, fără să menționeze în mod expres și coroborat cu dispozițiile art.1 ale aceleiași hotărâri[2], faptul că aceste suprafețe locative, aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţii administrative – teritoriale, privesc doar terenurile aferente locuințelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, proprietate dobândită în baza legislaţiei speciale de vânzare a locuințelor, și nu și terenurile aferente locuințelor închiriate persoanelor fizice în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi apreciată ca fiind lipsită de precizie, claritate şi previzibilitate, fiind contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.

Având în vedere aceste constatări, Avocatul Poporului s-a adresat autorităților competente în vederea analizării posibilității modificării textului de lege analizat, în conformitate cu prevederile legale.

[1] Anexa 3 a H.C.M.B. nr. 209/2023, prevede că: „Începând cu data intrării în vigoare a (…), tariful lunar al chiriei (lei/mp) practicat pentru curţile și grădinile aferente suprafeţelor locative aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţii administrative – teritoriale Municipiul Bucureşti este de 0,50 lei/mp.”.

[2] Art. 1 al H.C.M.B. nr. 209/2023 precizează că, „închirierea privește terenurile aferente locuintelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, proprietate dobândită în baza legislaţiei speciale de vânzare a locuințelor”.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire la o posibilă încălcare a prevederilor art. 35 și art. 52 din Constituție, privind dreptul la un mediu sănătos și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Locuitori din satul Văleni, comuna Sălătrucu, județul Argeș, proprietari de locuințe, situate în imediata vecinătate a perimetrului pentru desfășurarea activităților de exploatare a carierei pentru exploatarea nisipului și a pietrișului au semnalat mai multe probleme pe care le întâmpină în acest context.
Petenții și-au exprimat nemulțumirea față de zgomotul insuportabil, nivelul de praf existent, precum și amplasarea carierei în apropierea malului râului Topolog, la o distanță mai mică de 100 metri de ultima locuință.
În urma analizării documentelor atașate petiției, în vederea clarificării situației de fapt, instituția Avocatul Poporului a întreprins demersuri la mai multe autorități publice, inclusiv, Agenția pentru Protecția Mediului Argeș, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Garda Forestieră Ploiești și la Direcția de Sănătate Publică Argeș.
În aceste condiții, Direcția de Sănătate Publică Argeș a impus beneficiarului obiectivului obligația de a efectua un studiu de evaluare a impactului asupra sănătății populației, conform Ordinului nr. 1257/2023 din 10 aprilie 2023 pentru modificarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2024.
Studiul de evaluare a impactului asupra sănătății și confortului populației pentru obiectivul funcțional „Carieră pentru exploatarea nisipului și a pietrișului”, situat în localitatea Sălătrucu, sat Văleni, județul Argeș, a fost publicat pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Argeș, la secțiunea „Servicii în sănătatea publică. Evaluare factori de risc” (studiu disponibil public la adresa: http://dsparges.ro/wp/DSP/Servicii%20SP/Mediu/ Rombel%20Con%20Agregate.pdf).
Având în vedere constatările studiului menționat, în special cu privire la măsurile de siguranță a zăcământului şi lucrărilor, Avocatul Poporului s-a adresat autorităților competente pentru monitorizarea condițiilor și obligațiilor prevăzute în sarcina titularului de activitate, în conformitate cu prevederile legale.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată  cu privire la o posibilă încălcare a prevederilor art. 51 și ale art. 47 din Constituție privind dreptul de petiționare și nivelul de trai, ca urmare a tarifului în cuantum de 3.397 lei, solicitat de către un operator economic autorizat pentru prestarea de servicii arhivistice pentru eliberarea unei adeverințe din care să rezulte câștigurile realizate „în acord global”, în perioada 1970-1992, unui fost angajat al unei întreprinderi desființate.

Din examinarea cadrului legal incident în materie, s-a constatat că dispozițiile art. 3 din Ordinul nr. 299/29.05.2023 privind limitele maxime ale tarifelor prestate de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, emis de către Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (cu trimitere la Anexa la ordin), prin care sunt prevăzute tarife pentru eliberarea documentelor necesare stabilirii şi/sau recalculării drepturilor de pensie, au fost emise cu încălcarea principiilor forței juridice şi al ierarhiei actelor normative, fiind în contradicție evidentă cu norma ierarhic superioară și specială, redată la art. 161 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că „cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane”, stabilirea unor taxe pentru obținerea acestor documente fiind nelegală și contrară legislației primare în executarea căreia a fost emis ordinul în cauză.

Ca atare, în vederea soluționării acestei petiții, precum și a altor petiții cu obiect similar, au fost întreprinse demersuri la Casa Națională de Pensii Publicii, la Arhivele Naționale Române, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și la Consiliul Concurenței.

Ca urmare a demersurilor efectuate, a fost emisă Recomandarea nr. 139 din 9.10.2023 [1], adresată președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, care prin adresa nr. 31762/15.11.2023 [2], a comunicat că „nu a identificat motive de ordin legal, care să fundamenteze o soluție în acord cu solicitarea” de a se dispune modificarea parțială a art. 3 din Ordinul nr. 299/29.05.2023, prin modificarea tarifelor detaliate în Anexa la ordin (parte integrantă din acesta) privind serviciile arhivistice, aflate sub incidența art. 161 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, să fie scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

În acest sens, s-a motivat că în „raport de succesiunea în timp a actelor normative, respectiv a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și a Normelor sale de aplicare – HG nr. 257/2011, a modificărilor aduse în anul 2014 Legii nr. 16/1996, considerăm că ne aflăm în ipoteza reglementată de dispozițiile ar. 15 din Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nr. 24/2000, conform cărora o reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie, iar caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie.”.

Așadar, respectiva instituție nu și-a însușit recomandarea, emisă în acest sens de către Avocatul Poporului.

Ulterior, instituția Avocatul Poporului s-a adresat Ministerului Muncii și Solidarității Sociale în vederea dispunerii măsurilor legale având ca scop protejarea drepturilor foștilor salariați de a-și valorifica drepturile dobândite privind calculul pensiei prin obținerea fără restricții excesive a documentelor referitoare la evoluția profesională, respectiv, adeverința de grupă de muncă, certificatul privind sporurile, reconstituirea vechimii și altele asemenea, în conformitate cu dispozițiile constituționale și ale Codului muncii, precum și înlăturarea tratamentului discriminatoriu aplicat cetățenilor care ajung la vârsta de pensionare: cei care au fost angajați ai unei societăți ce nu s-a dizolvat nu plătesc taxe, pe când ceilalți, care au actele păstrate în arhiva unor operatori privați, plătesc tarifele astfel stabilite, fiind lezat principiul constituțional al egalității în drepturi.

Totodată, s-au mai realizat demersuri la Arhivele Naționale Române și Consiliul Concurenței.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a comunicat că a inițiat un demers „în vederea corectării situației cu care se confruntă un număr foarte mare de pensionari din România”.

Arhivele Naționale Române au precizat că în „contextul nemulțumirilor cetățenilor cauzate de cuantumul tarifelor pe care trebuie să le plătească operatorilor economici pentru obținerea adeverințelor privind vechimea în muncă, în perioada imediat următoare, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se va constitui un grup de lucru pentru analizarea dispozițiilor legislative prevăzute la art. 29 alin. 1 și alin. 3 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată”.

Astfel, la sesizarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație [3] privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. Autoritatea de concurență a avut indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). În acest context, au fost efectuate inspecții inopinate la sediile unor companii având ca obiect de activitate servicii de arhivare.

Potrivit ultimelor modificări legislative în domeniu, respectiv, art. IV din Legea nr. 237/2024 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2024 pentru completarea art. XLVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene şi pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene s-a prevăzut că: „Alineatul (3) al articolului 29 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: «(3)Serviciile arhivistice prestate în condiţiile alin. (1) de către operatorii economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite anual de către Arhivele Naţionale, după consultarea operatorilor economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice.»”.

[1] Disponibilă la adresa: <https://avp.ro/wp-content/uploads/2023/10/Rec-139-2023.pdf>.

[2] Disponibilă la adresa: <https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/07/raspuns-Rec-139-2023.pdf>.

[3] Potrivit comunicatului disponibil la adresa: <https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2024/06/investigatie-servicii-arhivistice-iun-2024.pdf>.

În esență, susținerile petentei au fost în sensul că încadrarea într-un anumit grad de handicap nu ţine în mod exclusiv de diagnosticul medical, ci presupune şi o apreciere subiectivă de ansamblu a situaţiei personale şi sociale concrete a persoanei evaluate, astfel că, raportat la diagnosticul şi constatările privind consecinţele bolii asupra vieţii personale ale petentei, şi criteriile legale pentru evaluarea gradului de handicap prevăzute în ordinul criticat, se încadrează în grad de handicap grav cu asistent personal.

La examinarea criticilor aduse Ordinului nr. 762/1992/2007 s-a avut în vedere faptul că legalitatea unui act administrativ se analizează în raport cu întregul sistem juridic de nivel superior, în special, în raport cu actele normative/administrative în baza cărora acesta a fost emis.

În speță, ordinul analizat a fost emis în temeiul art. 84 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare la acea dată.

Astfel, potrivit art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii.

De asemenea, conform art. 90² din același act normativ, principalele atribuţii ale Comisiei superioare sunt: a¹) elaborează, modifică şi/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Aceste prevederi referitoare la stabilirea competenţei ministrului muncii, familiei şi egalităţii de șanse şi al ministrului sănătăţii publice de a aproba prin ordin comun criteriile medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap au făcut, în repetate rânduri, obiectul verificărilor Curții Constituționale (a se vedea, Decizia Curții Constituționale nr. 319/2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și Decizia Curții Constituționale nr. 109/2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap).

De asemenea, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate hotărâri în care a fost analizată legalitatea dispozițiilor ordinului criticat în legătură cu aspectul de debut precoce al unor afecţiuni, astfel cum este prevăzut în criteriile medicopsihosociale pentru încadrarea în grad şi tip de handicap analizate.

În acest sens, facem trimitere la Decizia nr. 4131/07.09.2020, prin care instanța supremă a menținut legalitatea ordinului comun contestat, cu referire la condiţia de debut precoce a tulburărilor de ritm şi de conducere persistente şi severe în aprecierea afectării ritmului şi conducerii cardiace (a se vedea și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4565/23.09.2020).

Ținând cont de ansamblul normativ expus, în situația în care, anterior, pe durata minoratului, petenta primise un grad de handicap – „grav cu asistent personal”, aceasta avea o așteptare legitimă, în contextul în care boala și starea sa de sănătate nu s-au ameliorat, să primească măcar același grad de handicap.

Cu toate acestea, astfel cum a fost evidențiat în jurisprudența națională, împrejurarea potrivit căreia, anterior, petenta a fost încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, se explică prin aplicarea unor dispoziții legale diferite (având criterii de evaluare diferite), dat fiind că, în perioada de minorat, evaluarea sa a fost efectuată în baza Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1306/1883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora -, în timp ce, actual, ca adult, evaluarea s-a realizat în baza Ordinului ministrului muncii, familiei și egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1992/2007^[1].

În acest sens, instanța națională de contencios administrativ a mai precizat că „Criteriile pe care statul le impune prin diverse norme legale în vederea emiterii unui certificat de încadrare în grad de handicap au ca scop alegerea persoanelor cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale. Altfel spus, statul alege ce fel de afecţiuni pot fi relevante pentru încadrarea într-un grad de handicap, iar modificarea legislaţiei are drept consecinţă pierderea ajutorului din partea statului, sau modificarea acestuia. Statul este suveran în a alege persoanele care pot beneficia de o protecţie socială specială. Actul administrativ care consemnează o stare de fapt poate produce efecte juridice doar cât timp există o legislaţie care să permită acest lucru. Spre exemplu, dacă statul consideră că o persoană are nevoie de ajutor pentru integrare şi incluziune socială, întrucât suferă de o anume boală, însă ulterior statul, prin modificarea legislaţiei, consideră că boala respectivă nu mai necesită o intervenţie pentru ajutorul integrării sociale, atunci situaţia de fapt nu mai are susţinere legală, statul scoţând în afara ajutorului statal o anume afecţiune. Acest aspect nu reprezintă retroactivitatea legii, întrucât nu se solicită din urmă persoanei încadrate în grad de handicap restituirea sumelor de bani primite, ci reprezintă aplicarea imediată a legii”^[2].

În plus, mai trebuie menționat și faptul că, în cazul în care, în viitor, situaţia medicală a petentei se va înrăutăți, aceasta va avea posibilitatea de a formula o nouă cerere pentru a solicita și a proba situaţia medicală care se va încadra, după caz, în criteriile legale avute în vedere de către legiuitor pentru încadrarea într-un alt grad de handicap.

Nu în ultimul rând, referitor la problematica semnalată prin petiție, menționăm că, în anul 2022, Avocatul Poporului a întreprins demersuri în vederea revizuirii/modificării Ordinului ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, astfel încât condițiile de încadrare în grad de handicap să fie reapreciate în cazul minorilor, beneficiari ai unor certificate de încadrare în grad de handicap emise în temeiul Ordinului nr. 1306/1883/2016 din 17.11.2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de încadrare a acestora, însă, până în prezent, nu s-au înregistrat schimbări legislative în acest sens.

Totodată, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 104/10.06.2024 privind soluționarea contestațiilor la încadrarea în grad de handicap în termen legal și respectarea demnității persoanelor cu dizabilități în timpul procedurilor de evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap[3] către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și, respectiv, către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, prin care acesta a recomandat inițierea unor demersuri, de natură administrativă și normativă, în vederea eficientizării activității de soluționare a contestațiilor și a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități în cursul procesului de evaluare, inclusiv dreptul la demnitate.

Răspunsul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități este disponibil la adresa https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/08/raspuns-Rec-104-2024.pdf.

[1] În acest sens sunt și cele reținute prin Hotărârea nr. 528/08.02.2023 a Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului București.

[2] Hotărârea nr. 149/2024 din 13.02.2024, cod RJ ded349459 (<https://rejust.ro/juris/ded349459>).

[3] Disponibilă la adresa: <<https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/06/Recomandarea104_2024.pdf>>.

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată de către o petentă, persoană având certificat de încadrare în grad handicap pentru diagnosticul clinic stabilit de către autorităţile competente, în vederea sesizării instanței de contencios administrativ cu privire la anularea dispozițiilor Ordinului nr. 8872/289/15.03.2024 privind aprobarea modelului de adeverință în vederea certificării perioadelor de încadrare în grad de handicap, necesare aplicării prevederilor art. 58 şi 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, emis de către președintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi şi preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.

În concret, nemulțumirea petentei privește modalitatea prin care se dovedește condiţia de handicap, astfel cum era prevăzută la art. 58 şi art. 59 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 8872/2024, antemenționat, și anume, prin depunerea la casele teritoriale de pensii a unei adeverinţe eliberate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.

În acest context, petenta susține că, raportat la situația personală, se va lua în considerare stagiul contributiv în condiții de handicap, doar de la data obținerii primului certificat de handicap, nu de la data propriu-zisă a ivirii handicapului (din naștere), ceea ce nu reprezintă o soluție legislativă optimă, afectând, în continuare, dreptul persoanelor cu afecțiuni congenitale de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

În raport de situația de fapt expusă, s-au întreprins demersuri la direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în vederea dispunerii măsurilor legale pentru modificarea Ordinului nr. 8872/289/15.03.2024, antereferit, precum și pentru stabilirea, pe cale normativă, a faptului că „Data dobândirii handicapului” în cazul persoanelor cu deficiențe congenitale este data nașterii.

În esență, criticile de legalitate au vizat aplicarea și interpretarea dispozițiilor ordinului menționat, dintre care redăm următoarele aspecte.

Examinarea Ordinului nr. 8872/2024 se realizează plecând de la faptul că legalitatea unui act administrativ se analizează în raport cu întregul sistem juridic de nivel superior, în special, în raport cu actele normative/administrative în baza cărora acesta a fost emis.

Astfel:

– Ordinul nr. 8872/2024, reprezintă un act administrativ normativ supus unui regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii și în limitele stabilite de aceasta, respectiv, a actelor normative indicate în preambulul său,

– o sferă de reglementare limitată la „cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora”, potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

– din preambulul Ordinului nr. 8872/2024, reiese că aceasta a fost emis cu scopul de a armoniza și a clarifica practicile administrative privind aplicarea art. 58 – art. 59 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare,

– demersul legislativ ridică mai multe probleme de interpretare și aplicare, reglementarea recent adoptată fiind neclară, lacunară și în contradicție cu legislația primară,

– ordinul criticat instituie o procedură nouă privind exercitarea dreptului de a beneficia de reducerea prevăzută la art. 58 și art. 59 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare,

– prin completarea rubricii „Data dobândirii handicapului” cu data primului certificat de încadrare în grad de handicap, Ordinul nr. 8872/2024 nu conduce la rezolvarea problemei, ci adaugă un strat de complexitate și imprevizibilitate, intrând în contradicție cu legislația primară.

Raportând prevederile Ordinului nr. 8872/2024 la dispozițiile art. 43 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 257/2011, rezultă că dispozițiile ordinului suportă critici de nelegalitate.

Din examenul comparativ al prevederilor criticate, se constată o suprapunere în privința obiectului de reglementare a Ordinului menționat, cât și a Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 257/2011, fără ca ultimul act adoptat să realizeze vreo corelare sub acest aspect cu normele în vigoare.

Totodată, rezultă că Ordinul criticat instituie un paralelism legislativ, în sensul art. 16 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și o reglementare contradictorie a aceleiași problematici juridice, încălcând, din această perspectivă, dispozițiile art. 1 alin. (3) raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră exigențele legiferării în cadrul statului de drept și principiul securității juridice.

Prin intrarea în vigoare a Ordinului menționat subzistă în sistemul normativ reguli diferite pentru același domeniu de reglementare și pentru aceeași perioadă de timp (viitoare), cu consecințe negative în planul aplicării legii și, din această perspectivă, al securității juridice a destinatarilor acesteia.

Totodată, poate fi observat că ordinul antereferit încalcă prevederile actelor normative superioare în temeiul cărora a fost emis și principiul ierarhiei actelor normative, prin introducerea obligativității obținerii unei adeverințe, neprevăzute de lege, cât timp art. 43 și art. 44 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 257/2011, raportate la art. 58 și art. 59 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc că dovada statutului „în condiții de handicap” se realizează cu certificatul de încadrare în grad de handicap.

Cu privire la problematica încălcării dreptului la pensie în cazul persoanelor cu handicap provenit din deficiențe congenitale, în mod greșit, prin Ordinul nr. 8872/2024, mai sus menționat, Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap a fost obligat să stabilească prin certificatele de încadrare în grad de handicap perioada de timp în care solicitantul a fost încadrat în gradul de handicap doar prin raportare la certificatul/decizia de încadrare în grad de handicap, fără a se avea în vedere situația particulară a acestor persoane, respectiv, condiția în care deficiența ar fi apărut anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

De altfel, reglementarea unui alt mijloc legal în vederea demonstrării faptului că beneficiarul reducerii stagiului de cotizare a efectuat stagiul în condiții de handicap contravine intenţiei şi scopului legiuitorului primar.

În acest sens, prezintă relevanță regimul juridic al certificatului de încadrare în grad de handicap, circumscris actului administrativ, ce poate fi contestat, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, spre deosebire de natura juridică a adeverinței instituite prin Ordinul nr. 8872/2024, cu privire la care nu este reglementată vreo procedură de contestare a acesteia, fiind astfel încălcat dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, consacrat la art. 52 din Constituție.

Or, astfel cum a fost statuat în jurisprudența constituțională, exigenţele statului de drept impun adoptarea unui cadru legislativ integrat care să permită aplicarea efectivă şi eficientă a dispoziţiilor legale, astfel încât drepturile şi/sau măsurile prevăzute să nu fie teoretice şi iluzorii.

În concluzie, analiza critică a Ordinului nr. 8872/2024 în raport cu cadrul legislativ incident relevă o serie de neconformități și lacune în aplicarea acestuia, provenite din instituirea unei noi obligații privind obținerea unei adeverințe suplimentare certificatului de încadrare în grad de handicap, în vederea aplicării prevederilor art. 58 şi 59 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Această soluție legislativă creează confuzie normativă și contradicție cu prevederile legale existente, limitând accesul persoanelor cu handicap cauzat de afecțiuni congenitale la pensia pentru limită de vârstă.

În urma acestor demersuri, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a comunicat că s-a dispus analizarea aspectelor semnalate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

În acest sens, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în esență, a răspuns că își menține punctul de vedere potrivit căruia documentul care trebuie menționat la rubrica data ivirii/dobândirii handicapului este primul certificat de încadrare a persoanei în cauză, indiferent de afecțiunea congenitală de care suferă aceasta.

În completarea celor menționate mai sus, precizăm și faptul că, Avocatul Poporului a emis două recomandări, respectiv:

• Recomandarea nr. 116/04.08.2023[1] referitoare la interpretarea sintagmei „în condiții de handicap” din art. 58 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, realizată prin Instrucțiunea Metodologică nr. 2/16.12.2021 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, transmisă președintelui Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și
• Recomandarea nr. 64/20.03.2024[2] privind dreptul persoanelor cu handicap cauzat de malformații/afecțiuni congenitale de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, transmisă președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

De asemenea, în data de 3 iunie 2024, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la sintagma „în condiții de handicap”[3].

[1] Poate fi consultată la adresa: <<https://avp.ro/wp-content/uploads/2023/08/Recomandarea-116.pdf>> .

[2] Poate fi consultată la adresa: <<https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/03/Recomandarea-64-.pdf>>

[3] Poate fi consultată la adresa: <<https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/06/Exc-art-58-Lg-263-2010.pdf>>.

Din examinarea sesizării, s-a constatat că, cererea unui student, diagnosticat o afecțiune mintală, pentru acordarea bursei sociale, a fost respinsă de către Universitatea Maritimă din Constanța motivat de faptul că, potrivit noilor Criterii generale de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă aprobate prin Ordinul nr. 6463/2023, studenții diagnosticați o afecțiune mintală nu beneficiază de bursă socială pentru motive medicale.

În raport de situația de fapt expusă, în temeiul art. 59 alin. (2) din Constituție, coroborat cu dispozițiile art. 4 și art. 25 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, Biroul Teritorial Constanța a întreprins mai multe demersuri la autoritățile publice în vederea acordării studentului a bursei sociale.

Totodată, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 44 din 20.02.2024[1], adresată Ministerului Educației, prin care s-a solicitat să se dispună măsurile legale în vederea respectării drepturilor persoanelor cu handicap în mediul universitar.

Ca urmare a demersurilor efectuate de către Avocatul Poporului, în cauză, Ministerul Educației a confirmat faptul că studentul Universității Maritime din Constanța poate beneficia de bursă socială în condițiile prevederilor art. 10 alin. (9) lit. b), precum și art. 13 alin. (2) lit. d) din forma actualizată a Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 6463/2023, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 4436/2023.

În consecință, Universitatea Maritimă din Constanța și-a îndeplinit obligațiile legale prin achitarea integrală a bursei sociale studentului în cauză.

[1] Poate fi consultată la următoarea adresa: <<https://avp.ro/wp-content/uploads/2024/02/Recomandarea44_2024.pdf>>. 

Instituția Avocatul Poporului a fost sesizată cu privire la prevederile Cap. III, art. 9, pct. 9.2 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu a nr. 366/2021 referitoare la Regulamentul privind administrarea, gestionarea și exploatarea fondului locativ aflat în proprietatea sau administrarea Municipiului Sibiu, intitulat: Închirierea fondului locativ aflat în proprietatea sau administrarea municipiului Sibiu, potrivit căruia au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, doar familiile sau persoanele care nu deţin în proprietate/folosinţă autoturism/motocicletă cu o vechime mai mică de 10 ani, raportat la dispozițiile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul căruia persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat pentru achiziționarea unui autovehicul.

Din examinarea Hotărârii Consiliul Local al Municipiului Sibiu nr. 366/2021, rezulta că închirierea unei locuinţe sociale, în județul Sibiu, este condiționată de îndeplinirea printre altele și a obligației de a avea în proprietate/folosinţă un autoturism cu o vechime mai mică de 10 ani.

În acest sens, am apreciat că această restricție este de natură să limiteze accesul la o locuință  socială a persoanelor cu dizabilități care beneficiază de un drept conferit de legea specială și de a afecta incluziunea socială a acestei categorii de persoane prin limitarea și neasigurarea mobilității.

Astfel, în realizarea atribuțiilor prevăzute de art. 26 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, instituţia Avocatul Poporului s-a adresat primarului municipiului Sibiu, în calitate de inițiator al proiectelor de hotărâri ale Consiliului Local, solicitându-i să analizeze oportunitatea înaintării către Consiliul Local al Municipiului Sibiu a propunerii de completare a reglementărilor prin care este restricționat accesul la repartizare / închiriere a persoanelor care deţin în proprietate / folosinţă  autoturism / motocicletă cu o vechime mai mică de 10 ani, prevăzute de Regulamentul aprobat cu HCL nr.  366/2021, la pct. 9.2,  pct. 11.2 lit. d) și pct. 11.3,  precum și la criteriul II, lit. g) din Anexa nr. 1 a HCL nr. 233/2023, cu excepția:

– „celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente ”, sau, după caz,

– „persoanelor cu dizabilități, beneficiare ale Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată cu modificările și completările ulterioare”.

Solicitarea adresată primarului municipiului Sibiu a fost întemeiată de reglementarea similară din Hotărârea Guvernului nr. 1154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, Anexa nr. 4: lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitul minim de incluziune.

Astfel, potrivit punctului B) din listă, deținerea unui autovehicul cu drept de circulaţie pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani ar conduce la neacordarea acestei forme de protecție socială, însă actul emis de Guvern exceptează de la această situație autovehiculele utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi.

Primăria Municipiului Sibiu a pus la dispoziție, în copie, documentele care au stat la baza adoptării Hotărârilor Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 366/2021 și nr. 233/2023, precum și o adresă conținând punctul de vedere al Comisiei sociale din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu.

Întrucât acest punct de vedere nu conținea și rezultatele analizei solicitate, prin raportare la reglementări similare din actele emise de Guvern, am considerat oportun să revenim la autoritatea publică, reiterând importanța punerii în acord a actului administrativ normativ cu dispozițiile exprese ale art. 27 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În urma acestor demersuri, Primăria Municipiului Sibiu ne-a comunicat că urmează a fi analizată situația prezentată și a se lua în considerare la momentul în care vor fi analizate criteriile de repartizare a locuințelor sociale.

Ca urmare a reiterării argumentelor susținute în acest sens, Primăria Municipiului Sibiu ne-a transmis adresa nr. 40078/31.05.2024, prin care autoritatea publică ne-a comunicat că a transmis Comisiei sociale, constituită la nivelul municipiului Sibiu, solicitarea de reanalizare, în cadrul următoarei ședințe a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, a criteriilor în baza cărora se repartizează locuințele sociale, cu respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovare drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ulterior, Primăria Municipiului Sibiu ne-a comunicat că, în ședința Consiliului Local al Municipiului Sibiu din luna iunie 2024, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 244/2024, a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Sociale constituită la nivelul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, conținând completările solicitate în sensul respectării principiilor prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială și egalității de șansă a persoanelor cu dizabilități.

Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Sociale constituită la nivelul Consiliului Local al Municipiului Sibiu, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 244/2024, au fost exceptate de la condiția nedeținerii unui autoturism/motocicletă cu o vechime mai mică de 10 ani, cele adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum și persoanele cu dizabilități, beneficiare ale Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată cu modificările și completările ulterioare.